Impactul deseurilor medicale asupra mediului

ACADEMIA    DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

OPERATORI DE MEDIU

Impactul deseurilor medicale

asupra mediului

Cuprins:

I. Date generale privind ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu

1.1 Caracterizarea ONG-ulu

1.2 Patrimoniu

1.3 Structura organizatorica a ONG-ului

1.4 Parteneri

1.5 Finantatori

Descrierea proiectului Poluantii Organici Persistenti - Deseurile Medicale

II. Plan de minimizare a deseurilor medicale

2.1 Generalitati

2.2 Masuri privind minimizarea deseuri rezultate din activitatea medicala

2.2.1 Reducerea la sursa

2.2.2 Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

2.2.3 Colectarea separata a deseurilor

2.2.4 Utilizarea unor practici generale

2.2.5 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare

2.3Consecinte socio-economice, asupra mediului si sanatatii

2.4 Recomandari ale ONG-ului

III. Concluzii si propuneri

Analiza SWOT

I. Date generale privind ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu

1.1Caracterizarea ONG-ului

Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative ,autonoma si apolitica ,care activeaza in domeniul protectiei mediului.

Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative ,autonoma si apolitica ,care activeaza in domeniul protectiei mediului.

Fondata in anul 2001 ,Asociatia Expertilor de Mediu sustine dezvoltarea durabila prin:

Initierea si implementarea unor proiecte pe termen scurt,mediu si lung ,stabilirea si realizarea unor obiective relevante si aplicabile,avand rezultate masurabile privind imbunatatirea mediului inconjurator ,constituind totodata un real sprijin pentru factorii de decizie si pentru public.

AEM are sediul in Bucuresti , B-dul Mihail Kogalniceanu nr.55, et.6, ap.34, sector 5.

Proiectul intitulat "Impactul deseurilor medicale asupra mediului" este un proiect sustinut de catre ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu ce vizeaza un segment foarte important al sanatatii .

Insa imbraca o forma generala sub denumirea stiintifica de "Poluanti Organici Persistenti".

Cu ajutorul datelor colectate de pe site-ul Asociatia Expertilor de Mediu precum si alte surse

mass-media sau carti de specialitate voi prezenta aspecte care conduc la acest impact precum si un plan de reducere a deseurilor medicale ce ridica o grava problema atat pentru sanatatea umana cat si pentru mediu inconjurator .

Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative ,autonoma si apolitica ,care activeaza in domeniul protectiei mediului.

Fondata in anul 2001 ,Asociatia Expertilor de Mediu sustine dezvoltarea durabila prin:

Initierea si implementarea unor proiecte pe termen scurt,mediu si lung ,stabilirea si realizarea unor obiective relevante si aplicabile,avand rezultate masurabile privind imbunatatirea mediului inconjurator ,constituind totodata un real sprijin pentru factorii de decizie si pentru public.

1.2 Patrimoniul

Contributiile banesti efectuate in valuta vor fi transformate in lei, luandu-se in considerare cursul de schimb al monedei nationale din ziua platii. Contributiile materiale vor trebui sa fie in prealabil expertizate de catre un expert autorizat,in vederea stabilirii valorii lor si a posibilitatii de a fi valorificate in interesul Asociatiei.

• Veniturile

Veniturile Asociatiei provin din:

a) cotizatii ale membrilor asociati;

b) venituri realizate din activitati desfasurate in conditiile legii si in baza

statutului;

c) venituri din activitati economice cu caracter accesoriu desfasurate in conditiile legii si in scopul realizarii misiunii si obiectivelor Asociatiei;

d) donatii ale persoanelor fizice, persoanelor juridice cu capital public, privat sau mixt, legate testamentare, sponsorizari, etc.;

e) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;

f) resurse obtinute de la bugetul de stat sau bugetele locale;

g) alte incasari sau contributii prevazute de lege.

Destinatia incasarilor

• Incasarile realizate de Asociatie raman la dispozitia sa

Gestionarea patrimoniului

Gestionarea patrimoniului Asociatiei se va face cu respectarea prevederilor legale,

aplicate in mod corespunzator statutului de organizatie neguvernamentala si nonprofit

al acesteia.

• Compunerea patrimoniului

Fondurile proprii ale Asociatiei pot fi atat in lei cat si in valuta, in conditiile prevazute

de lege. Asociatia poate detine active mobile si imobile in tara si in strainatate.

1.3 . Structura organizatorica a ONG-ului

AEM este condusa de un Consiliu de Administratie avand urmatoarea componenta:

1.4 .Parteneri

AEM se afla in parteneriat cu Clubul ecologic UNESCO Pro Natura care si ea la randul ei este o Organizatie Neguvernamentala constituita in anul 1991 avand misiunea de a promova conservarea naturii si dezvoltarea durabila in Romania in corelarea cu principiile si programele UNESCO referitoare la protectia mediului.

O activitate importanta care AEM o desfasoara este promovarea schimburilor de experienta intre experti in domeniul protectiei mediului , facilitarea si promovarea comunicarii , transferul de tehnologie intre diverse organisme si organizatii nationale si internationale .

1.5 Finantatori

Proiectul AEM referitor la " Poluantii Organici Persistenti in mediul inconjurator " este finantat de programul PHARE ACCES si are in vedere promovarea informatiilor privind POP , prin elaborarea unor materiale cu scop consultativ si implementarea unui sistem informational integrat, bazat pe caracterizarea si identificarea acestora in mediul inconjurator.

Scopul proiectului este sprijinirea implementarii acquis-ului comunitar1 in domeniul protectiei mediului privind substantele chimice periculoase , prin intarirea capacitatii sectorului neguvernamental si cresterea nivelului de constientizare a publicului.

1.6 Descrierea proiectului "Poluantii Organici Persistenti - Deseurile medicale "

Proiectului se adreseaza in primul rand sectorului neguvernamental , avand un numar mare de beneficiari si din sectoarele :

guvernamental

cercetare-proiectare

firme de consultanta

universitati

asociatii profesionale

experti independenti

unitati economice.

O atentie deosebita se acorda informarii si constientizarii publicului asupra pericolelor si riscurilor existentei POP-urilor (Poluantii Organici Persistenti )in mediul inconjurator.

Poluantii Organici Persistenti sunt substante chimice care persista in mediul inconjurator, se bioacumuleaza in organismele vii si prezinta riscul de a cauza efecte adeverse asupra sanatatii umane si mediului. Aceste substante intra in mediul inconjurator ca rezultat al unei activitati antropice.

Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP cauzeaza efecte daunatoare seminificative asupra sanatatii umane si mediului inconjurator.

Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate in patru sectoare economice principale: agricultura, industrie,transport ,energie si medicina dar alte surse notabile includ depozitele de deseuri si crematoriile si incineratoarele.

Insa eu in acest proiect o sa pun accent mai mult pe deseurile provenite din domeniul medical in sensul ca acestea prezinta o amenintare atat pentru sanatatea umana cat si asupra mediului inconjurator atunci cand nu sunt depozitate sau incinerate corespunzator .

Deseurile medicale includ toate deseurile generate de institutiile sanitare, institutele de cercetare si laboratoare.

In plus, aceastea includ deseurile provenite din surse "minore" ori "difuze", ca cele produse in cursul ingrijirilor de sanatate intreprinse acasa (dializa, injectii cu insulina etc.).

Intre 75% - 90% din deseurile medicale pot fi asimilate ca deseuri menajere, fiind transportate la rampa de depozitare a deseurilor. Aceste deseuri provin in principal din activitatile administrative si menajere ale institutiilor spitalicesti si pot include de asemenea deseuri generate in timpul intretinerii.
Restul de 10 - 25% din deseurile medicale este considerat periculos prezentand riscuri asupra sanatatii si mediului.

Unitatile sanitare care produc deseuri:

Producatorii mari: spitalele judetene si municipale, clinicile universitare, institutele de cercetare medicala si farmaceutica, institutele de medicina legala, serviciile judetene de medicina legala, unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si farmacie, unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice.

Producatorii medii: centrele de diagnostic si tratament, centrele de transfuzii, centrele de recoltare si conservare a sangelui, laboratoarele, serviciile de prosectura ale spitalelor, spitalele de pneumologie, cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice, spitalele si clinicile particulare.

Producatorii mici: laboratoarele de tehnica dentara, laboratoarele de sanatate mentala, spitalele de bolnavi psihici cronici, spitalele de recuperare, bazele de tratament balnear, salile de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare, centrele de plasament, centrele de ingrijire si asistenta, cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee, gradinite, cabinetele pentru realizarea tatuajelor, centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare, unitatile farmaceutice - farmacii, drogherii, centrele de optica medicala , centrele de acupunctura.

Clasificare deseurilor medicale :

Deseurile nepericuloase: sunt deseurile asimilabile cu cele menajere rezultate de la serviciile medicale, tehnico-medicale, administrative,de cazare, de la blocurile alimentare si de la oficiile de distributie a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca cele menajere.
Deseurile asimilabile cu cele menajere inceteaza de a fi nepericuloase atunci cind sint amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.
Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu singele sau cu alte lichide biologice, ghips necontaminatcu lichide biologice, hirtie, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), saci si alte ambalaje din material plastic, recipienti din sticla care nu au venit in contact cu singele sau cu alte lichide biologice;

Deseurile periculoase includ: deseurile anatomo-patologice si parti anatomice cuprind material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase.

Deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu singele sau alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor.
Exemple: seringi, ace, ace cu fir, perfuzoare cu tubulatura, recipienti care au continut singe sau alte lichide biologice, cimpuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, materiale de laborator folosite.

In general deseurile medicale sunt colectate, transportate si depozitate in mod necorespunzator cauzand poluarea localitatilor ,a raurilor sau a zonelor din aval ce constituie sursele principale de alimentare cu apa .

Deseurile solide rezultate din zona spitalelor se colecteaza nediferentiat si se depoziteaza la marginea oraselor intr-o maniera simpla, fara nici o masura de control a poluarii apelor subterane si de suprafata din punct de vedere biologic, bacteriologic, fizic si chimic.

La gropile de deseuri rurale existente, amplasate preponderent in apropierea cursurilor

de apa, faza lichida din masa de deseuri se infiltreaza in subteran, ducand la poluarea apelor freatice si a raurilor, constituind un risc important pentru sanatatea oamenilor.

Pentru multe din zonele rurale, sistemele organizate de colectare si depozitare a deseurilor lipsesc cu desavarsire, acestea fiind depozitate necontrolat in locuri neautorizate, ceea ce duce la scaderea gradului de confort al populatiei si implicit la contaminarea apei si a solului.

Deseurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii, incinerari directe, instalatii de tratare termica.
In prezent aceste deseuri sunt eliminate dupa cum urmeaza:

- Prin ardere in cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deseurilor medicale care apartin spitalelor; aceste instalatii nu sunt conforme cu cerintele UE si nu pot fi retehnologizate in vederea conformarii; acestea trebuie inchise etapizat pana la 31.12.2008; din numarul total, 122 de instalatii si-au incetat activitatea la sfarsitul anului 2005.

- Numai o cantitate mica din deseurile medicale este incinerata alaturi de deseuri industriale periculoase, in 4 instalatii de incinerare aflate in proprietatea si operate de companii private.
In urma colectarii separate pe tipuri specifice de deseuri periculoase din activitati medicale, s-a estimat ca aprox. 3000 t/an vor fi eliminate prin incinerare, restul cantitatii de deseuri periculoase din activitati medicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica.

Incineratoarele de deseuri medicale sunt o sursa majora confirmata de POP-uri (si alti poluanti ca metalele grele). In trecut erau 7 uzine de incinerare care operau in Romania, dar azi a ramas doar una. In Bucuresti exista un incinerator vechi folosit pentru incinerarea deseurilor medicale cu o capacitate de 5 tone de deseuri pe ora, asa cum se specifica in Planul National de Implementare in Romania a Conventiei de la Stockholm. Celelalte incineratoare nu mai functioneaza.

Emisiile de poluanti

Cele mai importante surse de POP-uri in Romania (printre care dioxinele) o reprezinta incinerarea deseurilor

medicale si a celor municipale. Unul din cele mai importante aspecte ale emisiilor de dioxine provenite din arderea / incinerarea deseurilor medicale este ca in Romania nu exista echipamentele necesare pentru masurarea acestora.

Emisiile de POP-uri din alte surse sunt specificate in tabelele de mai jos :

II. Plan de minimizare a deseurilor medicale

2.1 Generalitati

Prezentul proiect abordeaza masurile si metodele de minimizare a cantitatii de deseuri medicale rezultate din activitatea unitatilor sanitare, cu exemplu pentru un spital de pneumologie .

Masurile si metodele sunt de obicei identificate prin evaluarile privind minimizarea deseurilor medicale in cadrul spitalelor si prin referinte la studiile de specialitate.

Ierarhia privind managementul deseurilor se refera la reducerea la sursa, reciclarea, tratarea si eliminarea reziduurilor. Minimizarea deseurilor utilizeaza primele doua elemente.

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) defineste minimizarea deseurilor ca continand urmatoarele elemente:

Prevenirea si/sau reducerea generarii deseurilor la sursa;

Imbunatatirea calitatii deseurilor generate (de ex. reducerea

periculozitatii);

Incurajarea refolosirii, reciclarii si recuperarii.

Minimizarea deseurilor medicale rezultate din unitatile sanitare poate fi

realizata prin implemetarea unor anumite politici si practici cum ar fi :

reducerea la sursa

reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

colectarea separata a deseurilor

utilizarea unor practici generale

2.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea medicala

Masurile ce se pot instutui in vederea realizarii unui plan de minimizare a

deseurilor medicale includ urmatoarele :

2.2.1 Reducerea la sursa

aplicarea unor restrictii la cumparare de exemplu prin achizitionarea

centralizata si controlul precum si inlaturarea medicamentelor si altor

substante chimice periculoase ;

Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide nepericuloase cu urmatoarea componenta :

Hartie - carton: carton, saci de la cumparaturi, ziare, hatie de mare densitate, hartie amestecata

Metale: bidoane din aluminiu, alte obiecte din aluminiu, metale feroase, doze, neferoase (alte) metale

Plastic: containere PET, containere de PE de inalta densitate, filme din plastic, containere de polipropilena, PVC, polistiren, alte plastice.

Deseuri din alimente / organice, inclusiv vegetale.Alte deseuri decat cele organice: deseuri din lemn, cauciuc, lemn,textile, amestecuri de alte deseuri, deseuri speciale.

Obtinerea compostului din deseurile organice si vegetale

Colectarea separata a deseurilor

Colectarea si pastrarea in vederea depozitarii finale si/sau eliminari, astfel :

- deseurile periculoase separat de cele nepericuloase folosindu-se un mod corect de depozitare (cantitatea totala de deseuri, care este contaminata cu o substanta periculoasa devine periculoasa) ;

- deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase;

- deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile;

- minimizarea dilutiei deseurilor periculoase;

- asigurarea ca toate chimicalele si toate deseurile sunt corect si clar marcate.

2.2.4 Utilizarea unor practici generale

Practicile generale sunt procedurile si politicile institutionale care au ca efect reducerea de seurilor. Imbunatatirea managementului, identificarea de seurilor si controlul inventarului pot duce la reducerea efectiva a generarii deseurilor , ce includ:

Monitorizarea fluxurilor de me dicamente si de chimicale in cadrul unitatii sanitare de la primire, ca materie prima, pana la eliminare ca de seuri periculoase ;

Alocarea diferentiata a costurilor de management a de seurilor departamentului care a generat aceste deseuri;

Imbunatatirea controlului inventarului prin:

- Solicitarea catre cei ce utilizeaza substante chimice cu termen de garantie limitat de folosire a stocului existent si mai vechi inaintea folosirii stocului cel nou;

- Comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand acestea sunt necesare si in cantita ti minime pentru evitarea expirarii acestora ;

Instruirea angaja tiilor in managementul deseurilor periculoase.

Departamentele ce au generari majore isi instruiesc tot personalul, care poate genera sau manipula materile pe riculoase. Instruirea trebuie sa includa aspecte precum:

- Periculozitatea substantelor periculoase ;

- Prevenirea scurgerilor;

- Intretinerea preventiva;

- Pregatirea pentru caz de urgenta.

Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

Implementarea la nivelul intregii institutii a programului /planului de reducere a deseurilor;

Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea sanitara

Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor medicale

Evaluarea firmelor specializate in transportul, eliminarea si reciclarea deseurilor

Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare in vederea minimizarii deseurilor medicale

Mai jos sunt prezentate cateva dintre categoriile de deseuri medicale periculoase si metodele de minimizare ce pot fi aplicate acestora.

Categoria de deseuri medicale periculoase    Metoda de minimizare

Deseurile chimioterapice si antineoplazice    Colectarea separata a deseurilor   

chimioterapice

Stabilirea dozelor optime de

administrare, fara a rezulta surplus

Stabilirea capacitatii containerelor pentru

deseurile chimioterapice ;

Solventi pe baza de clor si inflamabili.     Utilizarea materialelor periculoase in

cantit ati reduse

Folosirea reactivilor pe baza de apa

Reducerea cantitatilor de reactivi

Utilizarea metodelor de curatenie bazate pe

abur si uiltrasunete

Determinarea puritatii solventului

Standardizarea utiliz arii solventului

Colectarea separata a solventilor (ca deseuri)

Distilarea/reciclarea solventilor

Reciclarea solventilor in sistem externalizat

(in afara unitatii)

Materiale radioactive    Returnarea containerelor la furnizor

Utilizarea de izotopi cu durata scurta de

viata

Stocarea deseurilor cu durata scurta de

viata la locul de producer

Mercurul    Utilizarea de termometre    

electronice, in locul celor cu mercur

Furnizarea de truse pentru curatarea

(indepartarea) mercurului pentru personalul

medical, in cazul accidentelor

Recuperarea si reciclarea mercurului

Evaluarea firmelor specializare in vederea reciclarii mercurului, disponibile pe piata

Substante toxice, corozive

si miscelanee    Verificarea / intretinerea periodica

echipamentului de sterilizare cu etilen-oxid

Utilizarea steriliz arii pe baza de abur si

ultrasunete

Folosirea minima a agent ilor toxici de

cur atare

Furnizarea de sisteme automate pentru

indepartarea substantelor chimice utilizate in

spalatoria unitatii sanitare

Reducerea cantitatilor de substante chimice

folosite experimental in laborator

Achizitionarea de produse chimice in

containere returnabile

Utilizarea metodelor de curatenie pe baza de

agenti fizici in locul celor chimici

a ) Separarea deseurilor

Masuri existente

Colectarea si pastrarea in vederea depozitarii finale si/sau eliminari, astfel :

- deseurile periculoase separat de cele nepericuloase.

- deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile (se realizeaza partial);

- chimicalele si deseurile medicale periculoase sunt corect si clar marcate.

Masuri ce urmeaza a fi aplicate

Colectarea si pastrarea in vederea depozitarii finale si/sau eliminari , astfel :

- deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase;

- deseurile intepatoare-taietoare colectate separat de restul deseurilor periculoase (folosirea unor recipienti specifici)

- deseurilor reciclabile separat de de seurile nereciclabile;

- minimizarea dilu tiei deseurilor periculoase;

b) Practici existente:

Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale in cadrul unitatii de la primire, ca materie prima , pana la eliminare ca deseuri periculoase (se realizeaza partial) ;

Alocarea diferentiat a costurilor de management al deseurilor , eventual departamentului care a generat aceste deseuri (se realizeaza partial);

Instruirea angaja tiilor in managementul deseurilor periculoase.

Implementarea la nivelul intregii institutii a planului de gestionare a deseurilor rezultate din activ itatea instutiei;

Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea sanitara

Evaluarea firmelor specializate in transportul, eliminarea si reciclarea deseurilor (se realizeaza partial)

Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

Practici ce urmeaza a fi aplicate:

Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale in cadrul unitatii de la primire, ca materie prima, pana la eliminare ca deseuri periculoase;

Imbunatatirea controlului inventarului prin:

- folosirea stocului existent si mai vechi inaintea folosirii stocului cel nou;

- comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand acestea sunt necesare si in cantitati minime pentru evitarea expirarii acestora ;

Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor medicale

Implementarea la nivelul intregii institutii a planului de minimizare a deseurilor medicale;

* Citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea laboratoarelor de

medicina nucleara etc.

Sursa: Departamentul Inginerie Sanitara , Institutul de Sanatate Publica, Bucuresti

In conformitate cu legislatia, deseurile medicale periculoase ar trebui colectate si separat de celelalte deseuri generate de activitatile medicale. Deseurile periculoase ar trebui colectate in ambalaje speciale, depozitate apoi temporar intr-un loc anume din unitatea medicala inainte de a fi transportate la punctul final de depozitare. Una din metodele sugerate de Protocolul incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (Nr. 4132/IJ/04.10.2004), Ministerul Sanatatii (Nr. 45861/IB/06.10.2004) si Garda Nationala de Mediu (Nr. 10973/05.10.2004) este folosirea sterilizatoarelor si incineratoarelor.

Un numar de studii privind incinerarea deseurilor medicale din Statele Unite - Agentia de Protectia Mediului au identificat incinerarea deseurilor medicale ca a treia mare sursa de emisii in aer a dioxinelor, cu o contributie de 10% din emisiile de mercur in mediu provenite din activitatile umane. In emisiile incineratoarelor de deseuri medicale au fost identificati multi alti poluanti periculosimce includ: arsenic, amoniac, benzen, bromodiclorometan, cloroform, plumb etc.

2.3 Consecinte socio-economice, asupra mediului si sanatatii

Consecintele socio-economice si asupra sanatatii sunt greu de definit deoarece nu s-a efectuat nici un studiu oficial in

aceasta directie. Consecintele asupra mediului sunt definite prin caracteristicile dioxinelor.

Un aspect important este notificarea din 2004 a ONG-ului roman de mediu Mare Nostrum care isi desfasoara activitatea in Constanta, Judetul Constanta. Implicarea lui este legata de existenta unui incinerator al deseurilor medicale construit in mijlocul orasului, in vecinatatea a 2.500 de locuitori si doar la 50 m de o gradinita cu 150 de copii. In 23-29 februarie 2004, vecinii au alertat Mare Nostrum si mass media de aparitia unui numar de probleme de sanatate, incluzand ameteli, dureri ale buzelor, nasului si capului provocate de procesele de incinerare necontrolate a unitatii in timpul noptii.ONG-ul Mare Nostrum a declansat un proces in justitie impotriva propietarului incineratorului. Problema principala evidentiata de firma, care a elaborat studiul de impact asupra mediului pentru incinerator, a fost aceea ca in Romania nu exista echipament pentru masurarea emisiilor de dioxine in aer.

2.4 Recomandari ale ONG-ului

Recomandarile Asociatiei Expertilor de Mediu conform cu situatia actuala de gestionare a deseurilor medicale, incluzand eliminarea finala, pun accentul pe urmatoarele:

Incinerarea deseurilor periculoase are impacturi multiple asupra mediului: aer, apa, sol etc.

Principalele probleme de mediu ce rezulta din aceasta activitate sunt:

. Controlul slab al proceselor ce includ utilizarea la maximum a capacitatii incineratoarelor

. Neconformitatea cu legislatia nationala asupra gestionarii deseurilor si incinerarii acestora

. Inexistenta echipamentului pentru masurarea emisiilor necontrolate de compusi toxici

. Slaba educatie de mediu si sanitara a personalului spitalicesc, inclusiv muncitorii, privitor la pericolele posibile si impactul POP-urilor

. Lipsa de fundamentare pentru activitatile spitalicesti specifice ce privesc sanatatea si gestionarea deseurilor spitalicesti

Conform aspectelor mentionate mai sus recomandarile Asociatiei Expertilor de Mediu privind sanatatea si managementul deseurilor medicale se privesc urmatoarele activitati posibile:

. Promovarea proiectelor de informare privitoare la cresterea constientizarii factorilor implicati si publicului in general legat de incinerarea deseurilor

. Implementarea planurilor de reducere a deseurilor in spitale

. Utilizarea tehnologiilor necombustibile de tratare a deseurilor medicale

. Masurarea si monitorizarea POP-urilor, precum emisiile de dioxine

. Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile si a celor mai bune practici de mediu.

Efectul acestui proiect nu se concretizeaza in venituri banesti insa in viitor se pot observa efectele ecologice, bazate pe recomandarile si ideile venite in urma studiului facut .

SCHEMA DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE

III. Concluzii si propuneri

Toate activitatile umane produc deseuri mai mult sau mai putin periculoase. Deseurile medicale insa sunt periculoase atat pentru oameni, cat si pentru mediu, expunand la riscuri infectioase populatia.

In urma studiile pe care le-am facut pe site-urile de specialitate am obesrvat ca o metoda buna de

combatere a deseurilor de natura organica sau neorganica ce implica deseurile medicale este metoda

sterilizarii cu abur saturat este una dintre tehnologiile alternative incinerarii, recomandata si utilizata la nivel mondial ca solutie pentru tratarea deseurilor medicale infectioase (DMI[1] ) rezultate in urma activitatii zilnice a unitatilor sanitare.

Fundamentarea unui centru specializat in DMI prin sterilizare ar ajuta mult mai mult populatia,evitand astfel contaminarea mediului deoarece arderea in crematorii a deseurilor medicale reprezinta o sursa de poluanti foarte toxici, precum dioxina, mercurul, noi compusi chimici si cenusa toxica;

Iar procesul tehnologic fix ar presupune :

. Achizitionare si amenajare spatiu/hala;

2. Disponibilitate utilitati: apa, gaz, canalizare;

3. Instalatie: zona depozitare temporara, carucioare sterilizator, sterilizator, centrala abur, tocator, compactor pentru depozitarea finala;

4. Autorizare: raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, autorizare echipamente ISCIR, autorizatie de constructie, obtinerea unui acord de protectia mediului pentru inceperea oricaror operatii, autorizatie de functionare, impozite si taxe locale etc.);

5. Functionarea instalatiei: consum apa, gaze, consumabile (piese de schimb, saci pentru sterilizare, echipamente de protectie etc.;

6. Transport: microbuz echipat cu instalatie de climatizare (in functie de necesarul de colectare de la unitatile medicale contractate);

7. Recipiente specifice autorizate pentru colectarea selectiva.

8. Administrarea: personalul implicat in ciclul de management integrat al DMI;

9. Contractare: contracte de colectare si neutralizare DMI cu unitatile medicale/poluatori specifici, contract cu firmele de salubrizare pentru depozitarea finala.

Analizand articole de specialitate si studiand pe internet am incercat sa elaborez si o analiza SWOT pentru reducerea deseurilor medicale intr-un centru specializat .

Analiza SWOT

Puncte tari

- tratare directa cu abur saturat, la temperatura si presiune ridicate/constante;

- managementul deseurilor bazat pe principiul: poluatorul plateste reducerea riscului de la sursa;

- capacitati de procesare mari (ex.: capacitatea medie a unei instalatii functionale pe piata romaneasca este de 455 kg/50 min., rezultand un potential de procesare de 72 t/luna);

- reducerea cantitatii de deseuri la 40%-80% din cea initiala (in functie de tehnologia de sterilizare folosita);

- eliminarea finala pentru deseurile periculoase prin arderea in crematorile unitatilor medicale prezinta numeroase riscuri si inconveniente: in procesul de incinerare se produc emisii no cive precum dioxina si metalele grele, deosebit de periculoase pentru sanatatea populatiei; frecvent, prezinta deficiente de functionare, fiind instalatii depasite tehnologic si moral, nu sunt adaptate pentru incinerarea deseurilor cu un continut ridicat de material plastic; cosurile de fum nu au inaltimea corespunza toare, de cele mai multe ori fiind sub nivelul cladirilor invecinate; costuri ridicate de operare;

- alternativa pentru unitatile medicale in privinta inchiderii etapizate a instalatiilor de tratare termica a deseurilor periculoase medicale, prevazuta in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor.

Puncte slabe

- cantitatea reala produsa la nivel local/regional de DMI nu este o informatie publica;

- potentialul de procesare poate depasi necesarul de sterilizare deoarece nu se pot incheia contracte de procesare cu toate unitatile medicale locale/regionale;

- dificultatea incheierii si respectarii contractelor cu unitatile medicale care, din obisnuinta, nu aloca bani pentru ceea ce se colecteaza in 'mod normal' de fimele de salubrizare la comun cu gunoiul menajer;

- tentatia de a reduce durata de tratare a deseurilor pentru diminuarea costurilor legate de producerea aburului la temperatura si presiunea optime;

- reticenta nationala generalizata fata de colectarea selectiva a deseurilor;

- deseuri ce nu pot fi neutralizate prin sterilizare: anatomopatologice si parti anatomice, citotoxice, farmaceutice, radioactive, cadavre, containere ce contin gaz sub presiune, produse explozive si chimicale, produse si recipiente ce contin mercur, compusi organici volatili sau semivolatili;

- necesitatea amenajarii unor spatii dedicate de catre produca torii de DM pentru eficientizarea ciclului de colectare si transport.

Oportunitati

- Romania isi propune ca in 2007 sa inchida jumatate din numarul crematoriilor existente, restul in 2008;

- externalizare catre terti a serviciilor de tratare si eliminare de catre unitatile medicale;

- existenta echipamentelor mobile sau stationare pentru tratarea deseurilor spitalicesti la fata locului;

Amenintari

- Politica si organizarea unitatilor medicale cu privire la DMI (nerespectarea pasilor de segregare la producator pentru evitarea incarcarii facturilor, supravegherea procesului de segregare, monitorizarea/gestionarea cantitatilor si continutului de seurilor produse si predate spre tratare, informarea si responsabilizarea personalului, crearea si respectarea unui program de sanatate pentru angajati si pacienti, amenajarea de spatii sterilizate pentru depozitare temporara, raportari reale la autoritatile in domeniu);

- Gen de afacere dependenta de contracte cu unitatile medicale si de cantitati mari pentru procesare, oferta de pret de pin zand de acesti factori majori;

- Unitatile medicale medii si mici pot achizitiona autoclave proprii.

Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor medicale municipale se poate realiza prin stabilirea urmatoarelor obiective specifice:

. eliminarea depozitarii necontrolate;

. colectarea selectiva a deseurilor medicale reciclabile din deseurile provenite de la spitale ;

cresterea gradului de reciclare al deseurilor;

Bibliografie

www.aem.ro

www.eeango.ro

www.greenreport.ro

www.mediugov.md