Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Limite pentru factorul de mediu "Aer"


Limite pentru factorul de mediu "Aer"


Limite pentru factorul de mediu "Aer"

emisii in atmosfera

Ord. 462/93 - privind "Conditiile Tehnice privind protectia atmosferei" si "Norma metodologica privind stabilirea emisilor de poluanti in aer din surse stationare

HG 541/2003 - privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer a anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere modificata si completata prin HG nr. 322/2005



HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor

concentratii de poluanti in mediul ambient - imisii

STAS 12574/87 - Aer din zonele protejate. Conditii de calitate

Ord 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator

EMISII IN ATMOSFERA

Ord. 462/93 - privind "Conditiile Tehnice privind protectia atmosferei" si "Norma metodologica privind stabilirea emisilor de poluanti in aer din surse stationare"

1. Aplicabilitate

(1) Instalatii stationare, vehicule si infrastructuri;

(2) Instalatii de ardere - altele decat cele definite ca instalatii mari de ardere

Valorile limita depind de caracteristicile instalatiei.

Sunt exceptate perioadele de functionare aferente pornirii/opririi instalatiei.

Valoare maxima pentru emisiile totale de pulberi

Pentru un debit masic > 0.5 kg/h, emisiile pentru toate categoriile de substante poluante trebuie sa fie mai mici de 50 mg/m3, pentru un diametru mediu al particulelor < 5 nm.

Substante anorganice, in special sub forma de pulberi

Substanta

Debit masic

(g/h)

Concentratia in emisie (mg/m3)

Nr. Crt.

Denumire

Simbol

Clasa I

Cadmiu si compusii acestuia

Cd

Mercur si compusii acestuia

Hg

Talium si compusii acestuia

Tl

Clasa II

Arsen si compusii acestuia, fara hidrura arsenicae)

As

Cobalt si compusii acestuia

Co

Nichel si compusii acestuia

Ni

Seleniu si compusii acestuia

Se

Telur si compusii acestuia

Te

Clasa III

Stibiu si compusii acestuia 1)

Sb

Chrom si compusii acestuia 2)

Cr

Cianuri

CN

Cupru si compusii acestuia

Cu

Staniu si compusii acestuia 2)

Sn

Fluoruri (sub forma de pulberi)

F

Mangan si compusii acestuia

Mn

Paladiu si compusii acestuia

Pd

Platina si compusii acestuia

Pt

Plumb si compusii acestuia

Pb

Particule de cuart (particule de dimensiuni oarte mici)

SiO2

Rodiu si compusii acestuia

Rh

Vanadiu si compusii acestuia

V

cand nu sunt considerati compusi cancerigeni (vezi pct Substante cancerigene)

cand nu sunt usor solubili

Compusi anorganici sub forma gazoasa sau de vapori

Substanta

Debit masic

(g/h)

Concentratia in emisie (mg/m3)

Nr. Crt.

Denumire

Simbol

Clasa I

Clorura de cianogen

Fosgen

Hidrura de arsen

Fosfina

Clasa II

Acid cianhidric

HCN

Bromuri (as HBr)

Cloruri

Fluoruri si compusi (ca HF)

Hidrogen sulfurat

Clasa III

Compusi clorurati, fara clorura de cianogen si fosgen (ca HCl)

Amoniac

Clasa IV

Oxizi de sulf (SO2 and SO3) (ca SO2)

Oxizi de azot (NO and NO2) (ca NO2)

Valori maxime - Substante organice sub forma gazoasa, de vapori sau pulberi

Daca efluentii gazosi contin mai multe substante din aceeasi clasa, valoarea emisiei toate pentru aceste substante insumate trebuie sa fie mai mica fata de valoarea maxima a clasei.

Daca efluentii gazosi contin mai multe substante din clase diferite, valoarea emisiei pentru toate substantele cu un debit masic > 3 kg/h trebuie sa fie mai mica de < 150 mg/m3;

Emisiile de substante cancerigene sunt limitate la nivelul clasei I.

Substanta

Debit masic

(kg/h)

Concentratia in emisie (mg/m3)

Nr. crt.

Denumire

Formula chimica

Clasa I

Acid acrilic

Acid cloracetic

Acid metanoic

Acrilat de etil

Acrilat de Metil

Aldehida acetica

Anhidrida maleica

Anilina

Bifenil

Cloracetaldehida

Clormetan

a - Clortoluen

Crezoli

1,2 Dicloretan

1,1 Dicloretilena

1,2 Diclorbenzen

Diclorofenoli

Dietilamina

Dimetilamina

1,4 Dioxan

Etilamina

Formaldehida

2 - Furaldehida

Metilamina

4-Metil-fenilenediisocianat

Nitrobenzeni

Nitrocrezoli

Nitrofenoli

Nitrotoluen

Fenol

Particule de lemn(care pot fi inhalate)

Piridina

1,1,2,2 - Tetracloretan

Tetraclormetan

Tetraetil plumb

Tioalcooli

Tioeteri

1,1,2 - Tricloretan

o - toluidina

Triclormetan

Triclorfenoli

Trietilamina

Xilenoli, fara 2,4 - xilenol

C3H402

C2H3ClO2

CH2O2

C5H8O2

C4H6O2

C2H4O

C4H2O3

C6H7N

C12H10

C2H3ClO

CH3Cl

C7H7Cl

C7H8O

C2H4Cl2

C2H2Cl2

C6H4Cl2

C6H4Cl2O

C4H11N

C2H7N

C4H8O2

C2H7N

CH2O

C5H4O2

CH5N

C9H6N2O2

C6H5NO2

C7H7NO3

C6H5NO3

C7H7NO2

C6H6O

C5H5N

C2H2Cl4

CCl4

C2H3Cl3

C7H9N

CHCl3

C6H3OCl3

C6H15N

C8H10O

Substanta

Debit masic

(kg/h)

Concentratia in emisie (mg/m3)

Nr. crt

Denumire

Formula chimica

Clasa II

Acetat de metil

Acetat de vinil

Acid acetic

Acid propionic

Furfurol

Aldehida butirica

Aldehida propionica

2 - Butoxi-etanol

2 - Clor -1,3 - Butadiena

Clorbenzen

2 - Clorpropan

Ciclohexanona

1,1 - Dicloretan

1,4 - Diclorbenzen

Di -(2-etilhexil) - fthalate

2,6, Dimetilheptan - 4 - one

N,N - Dimetilforamida

Disulfura de carbon

2 - Etoxietanol

Etilbenzen

Formiat de metil

2,2, - Iminodietanol

Isopropenilbenzen

Isopropilbenzen

2 - Metoxietanol

Metilciclohexanona

Metacrilat de metil

Naftalina

Stiren

Tetracloretilena

Tetrahidrofuran

1,1,1 - Tricloretan

Toluen

Tricloretilena

Trimetilbenzen

Xileni

2,4 - Xilenol

C3H6O2

C4H6O2

C2H4O2

C3H6O2

C5H6O2

C3H6O

C6H14O2

C4H5Cl

C6H5Cl

C3H7Cl

C6H10O

C2H4Cl2

C6HCl2

C24H38O4

C7H14O

C3H7NO

CS2

C4H10O2

C8H10

C2H4O2

C4H11NO2

C9H10

C9H12

C3H8O2

C7H12O

C2H8O2

C10H8

C8H8

C2Cl4

C4H8O

C2H3Cl3

C7H8

C2HCl3

C9H12

C8H10

C8H10O

Clasa III

Acetat de etil

Acetat de butil

Acetona

Alcani, fara metan

Alchene, fara 1,3 - butadiena

Alchilalcooli

Benzoat de metil

2 - Butanona

Cloretan

1,2 - Dicloretilena

Diclorometan

Diclorodifluorometan

Eter dietilic

Eter dibutilic

Eter diizopropilic

Eter dimetilic

Etilenglicol

4-Hidroxi-4-metil-2-pentanona

4-metil-2-pentanona

N-metil-pirolidona

Pinena

Triclorofluorometan

C4H8O2

C6H12O2

C3H6O

C8H8O2

C4H8O

C2H5Cl

C2H2Cl2

CH2Cl2

CCl2F2

C4H10O

C8H18O

C6H14O

C2H6O

C2H6O2

C2H12O2

C6H12O

C5H9NO

C10H16

CCl3F

Valori maxime - Substante cancerigene

Daca efluentii gazosi contin mai multe substante dintr-o clasa, valoarea limita se aplica pentru suma acestor substante.

Substanta

Debit masic

(g/h)

Concentratia in emisie (mg/m3)

Nr. Crt.

Denumire

Formula chimica

Clasa I

Azbest (crizolit, crocidolit, antofilit, actinolit, tremolit) in pulberi fine

Benzo (a) piren

C20H12

Beriliu si compusii acestuia (sub forma respirabila) (exprimati in Be)

Be

Dibenzo (a, h) antracen

C22H14

2- Naftilamina

C10H9N

Clasa II

Compusi de crom (VI) (care pot fi inhalati) ca: cromat de calciu, cromat de crom (III), cromat de strontium si cromat de zinc(exprimati in Cr)

Cr

Cobalt (sub forma de pulberi sau aerosoli inhalabili de cobalt metalic si saruri de cobalt putin solubile) (exprimate in Co)

Co

3,3-Diclorobenzidina

C12H10N2Cl2

Etilen imina

C2H5N

Nichel (sub forma de pulberi sau aerosoli inhalabili de nichel metalic, sulfura de nichel si minereuri sulfuroase, oxid de nichel si carbonat de nichel, tetracarbonil de nichel) (exprimate in Ni)

Ni

Sulfat de dimetil

C2H6O4S

Trioxid de arsen si pentoxid de, arsen, acid arsenios si sarurile acestuia, acid arsenic si sarurile acestuia (sub forma respirabila) (exprimate in As)

As

Clasa III

Acrilonitril

C3H4N

Benzen

C6H6

1,3 Butadiena

C4H6

1-Cloro-2,3-epoxipropan

C3H5ClO

Clorura de vinil

C2H3Cl

1,2 - Dibromometan

C2H4Br2

1,2 - Epoxipropan

C3H6O

Epoxid de etilena

C2H2O

Hidrazina

H4N2

HG 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer a anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere

Prevederile prezentei hotarari se aplica instalatiilor de ardere a caror putere termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MW, denumite in continuare instalatii mari de ardere, indiferent de tipul de combustibil utilizat.

Prevederile prezentei hotarari nu se aplica instalatiilor mari de ardere care utilizeaza in mod direct produsele de ardere in procesele tehnologice, cum sunt:

a)     instalatii in care produsele de ardere sunt utilizate pentru reincalzirea sau incalzirea directa, uscarea sau pentru orice alt tratament aplicat obiectelor sau materialelor ca de exemplu: cuptoare de reincalzire si cuptoare pentru tratamente termice;

b)     instalatii de post-ardere, ca de exemplu instalatiile de epurare a gazelor reziduale si care nu functioneaza ca instalatii de ardere independente;

c)     instalatii de regenerare a catalizatorilor pentru cracare catalitica;

d)     instalatii de conversie a hidrogenului sulfurat in sulf;

e)     reactoare utilizate in industria chimica;

f)      baterii de cocs;

g)     caupere;

h)     orice instalatie utilizata pentru propulsia unui vehicul, a unei nave maritime, fluviale sau a unei aeronave;

i)      turbine cu gaze utilizate pe platforme maritime;

j)      turbine cu gaze in functiune, autorizate sau care au fost supuse procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare, inainte de 27 noiembrie 2002, cu conditia ca acestea sa fie puse in functiune cel mai tarziu la 27 noiembrie 2003, fara a incalca prevederile art. 12 alin.(1) si anexei nr.2, sectiunile A si B.

Prevederile prezentei hotarari nu se aplica instalatiilor actionate de motoare diesel, de motoare alimentate cu benzina sau cu carburant gazos.

Daca doua sau mai multe instalatii mari de ardere de tip II si tip III, distincte, sunt montate astfel incat, luand in considerare factorii tehnici si economici, gazele lor reziduale pot fi evacuate, cu avizul autoritatilor publice competente pentru protectia mediului, printr-un cos comun, combinatia formata din astfel de instalatii este considerata ca o singura instalatie.

DEFINITII

emisie-evacuarea in aer a substantelor provenite de la instalatiile de ardere.

gaze reziduale-evacuari in stare gazoasa care contin emisii solide, lichide sau gazoase; debitul volumetric se exprima in metri cubi pe ora la temperatura si presiunea standard (273 K, 101,3 kPa), corectat cu presiunea partiala a vaporilor de apa; unitatea de masura a debitului volumetric se noteaza Nm3/h.

valoarea limita de emisie-cantitatea admisibila a unei substante continuta in gazele reziduale provenite din instalatia de ardere, care poate fi evacuata in aer intr-o perioada de timp data; se calculeaza ca masa de substanta raportata la volumul de gaze reziduale, considerand continutul de oxigen in gazul rezidual de 3% in volum, in cazul combustibililor lichizi sau gazosi, de 6% in volum, in cazul combustibililor solizi si de 15% in volum in cazul turbinelor cu gaz; se exprima in mg/Nm3.

rata de desulfurare-raportul, exprimat in procente, dintre cantitatea de sulf care nu este emisa in aer din instalatia de ardere, intr-o perioada de timp data si cantitatea de sulf continuta in combustibilul utilizat in instalatia de ardere, in aceeasi perioada de timp.

combustibil-orice material combustibil solid, lichid sau gazos cu care se alimenteaza instalatia de ardere, cu exceptia deseurilor a caror ardere este reglementata prin Hotararea Guvernului nr.128/2002-privind incinerarea deseurilor.

combustibil determinant-combustibilul care are cea mai ridicata valoare limita de emisie dintre toti combustibilii utilizati intr-o instalatie mare de ardere, la un moment dat sau, in cazul in care doi dintre acesti combustibili au aceeasi valoare limita de emisie, combustibilul care are puterea termica nominala cea mai ridicata;

instalatie mare de ardere-orice echipament tehnic in care combustibilii sunt oxidati in scopul utilizarii energiei termice astfel produse, a carui putere termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MW;

instalatie mare de ardere de tip I-orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare inaintea datei de 1 iulie 1987;

instalatie mare de ardere de tip II-orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare, sau care a fost autorizata sau supusa procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului in perioada 1 iulie 1987 si pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, cu conditia ca aceasta instalatie sa fie pusa in functiune pana la 27 noiembrie 2003.

instalatie mare de ardere de tip III-orice instalatie mare de ardere supusa procedurii complete de autorizare integrata de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;

focar mixt-orice instalatie de ardere care poate fi alimentata simultan sau alternativ cu doua sau mai multe tipuri de combustibil;

biomasa-produs compus partial sau in totalitate dintr-o materie vegetala agricola sau forestiera ce poate fi utilizata drept combustibil cu scopul recuperarii continutului energetic, precum si urmatoarele deseuri utilizate drept combustibil:

(a)   deseuri vegetale, agricole sau forestiere;

(b)  deseuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare al produselor alimentare, daca energia termica rezultata din procesul de ardere este valorificata;

(c)   deseuri vegetale fibroase din productia de paste celulozice naturale si din productia de hartie fabricata din pasta celulozica, daca acestea sunt incinerate la locul de fabricatie si daca energia produsa de instalatia de incinerare este valorificata;

(d)  deseuri de pluta;

(e)   deseuri de lemn cu exceptia acelora care pot contine compusi organici halogenati sau metale grele, in urma aplicarii unui tratament de protectie sau conservare a lemnului, si care includ in mod special deseurile provenite din constructii sau demolari.

turbina cu gaze-orice masina rotativa ce converteste energia termica in lucru mecanic, constand in principal dintr-un compresor, o camera de ardere si turbina cu gaze propriu-zisa.

ANEXA - VALORI LIMITA DE EMISIE PT SO2 PENTRU INSTALATII MARI DE ARDERE

VALORI LIMITA DE EMISIE PT SO2 - COMBUSTIBILI SOLIZI

Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip I si tipII sunt:

Putere termica (P) (MWt)

Valori limita de emisie pt SO2    (mg/Nm3)

P <100

P <500

2400-4P*

P

*P-reprezinta puterea termica

In situatia in care valorile limita de emisie nu pot fi respectate ca urmare a caracteristicilor combustibilului se aplica urmatoarele rate de desulfurare:

Putere termica (P)    (MWt)

Rata de desulfurare (%)

P

100< P

P> 300

P> 500

Minim 94 (sau Minim 92*)

(*) Pentru instalatiile mari de ardere prevazute cu echipamente de desulfurare sau de

injectare a varului, montate inainte de 1 ianuarie 2001.

Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III, cu exceptia turbinelor cu gaz, sunt:

Tip de combustibil

Putere termica (P) MWt)

Valori limita de emisie pt SO2    (mg/Nm3)

Biomasa

P<100

100<P

P>300

Cazul general al utilizarii unui combustibil solid

P<100

100<P

P>300

In situatia in care valorile limita de emisie nu pot fi respectate ca urmare a caracteristicilor combustibilului se vor aplica urmatoarele rate de desulfurare:

Putere termica (P) (MWt)

Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3)

Rata de desulfurare (%)

P ≤ 300

P ≥ 300

VALORI LIMITA DE EMISIE PT SO2 - COMBUSTIBILILOR LICHIZI

Valorile limita de emisie de SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul I si tipul II sunt:

Putere termica (P) (MWt)

Valori limita de emisie pt SO2    (mg/Nm3)

P

300< P <500

3650-6,5 P

P

Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul III, cu exceptia turbinelor cu gaze, sunt:

Putere termica (P) (MWt)

Valori limita de emisie pt SO2    (mg/Nm3)

P

100< P

P > 300

descrestere liniara 500-P

VALORILE LIMITA DE EMISIE PT SO2 - COMBUSTIBILI GAZOSI

Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul I si tipul II sunt:

Tip de combustibil gazos

Valori limita de emisie pt SO2    (mg/Nm3)

Combustibil gazos in general

Gaz lichefiat

Gaz cu putere calorifica mica provenit din gazeificarea reziduurilor din rafinarii sau din cuptoarele de cocs

Gaz de furnal cu putere calorifica mica

Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III sunt:

Tip de combustibil gazos

Valori limita de emisie pt SO2    (mg/Nm3)

Combustibil gazos in general

Gaz lichefiat

Gaz cu putere calorifica mica provenit din cuptor de cocs

Gaz cu putere calorifica mica provenit din gazele de furnal

ANEXA - VALORI LIMITA DE EMISIE PT NOx - MASURATI CA NO2 - APLICABILE INSTALATIILOR MARI DE ARDERE

Valorile limita de emisie pentru NOx, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale, pentru combustibili solizi si de 3% in gazele reziduale, pentru combustibili lichizi si gazosi), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul I si tipul II, sunt:

Tip de combustibil

Putere termica (P)

(MWt)

Valori limita de emisie pt NOx

(mg/Nm3)

Solid

>500

Solid

(valori limita de emisie aplicabile de la data de 1 ianuarie 2016)

>500

Lichid

>500

Gazos

>500

(1) Pana la 31 decembrie 2015, valoarea limita de emisie este de 600 mg/Nm3, pentru instalatiile mari de ardere de tip I si tip II, cu o putere termica mai mare decat 500 MW,a caror utilizare anuala (calculata ca medie pe o perioada de 5 ani) nu depaseste 2000 de ore, incepand cu 2008.

Valoarea limita de emisie este de 450 mg/Nm3, pentru instalatiile mari de ardere de tip I si tip II, cu o putere termica mai mare decat 500 MW,a caror utilizare anuala (calculata ca medie pe o perioada de 5 ani) nu depaseste 1500 de ore, incepand cu 1 ianuarie 2016.

(2) Pana la 1 ianuarie 2018, instalatiile mari de ardere de tip I si tip II, care au functionat in cele 12 luni care au precedat datei de 1 ianuarie 2001 si care, dupa aceasta data isi continua functionarea, utilizand combustibil solid cu un continut de compusi organici volatili mai mic de 10%, trebuie sa respecte o valoare limita de emisie de 1200 mg/Nm3.

Valorile limita de emisie pentru NOx, exprimate in mg/Nm3, aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III, cu exceptia turbinelor cu gaz, sunt:

Pentru combustibili solizi (continut de O2 de 6% :

Tip de combustibil

Putere (P)

(MWt)

Valori limita de emisie pt NOx

(mg/Nm3)

Biomasa

P

100< P

P > 300

Combustibil solid in general

P

100< P

P > 300

Combustibili lichizi (continut de O2 de 3%)

Tip de combustibil

Putere (P)

(MWt)

Valori limita de emisie pt NOx

(mg/Nm3)

Combustibil lichid in general

P

100< P

P > 300

Combustibili gazos (continut de O2 de 3%)

Tip de combustibil

Putere (P)

(MWt)

Valori limita de emisie pt NOx

(mg/Nm3)

Gaz natural

P

P >300

Alti combustibili gazosi

P

P >300

Turbine cu gaze

Valorile limita de emisie pentru NOx, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 15% in gazele reziduale) se aplica individual turbinelor cu gaz reglementate prin art.9 (valorile limita se aplica numai in cazul regimurilor de functionare de peste 70%), sunt:

Tip de combustibil

Putere (P)

(MWt)

Valori limita de emisie pt NOx

(mg/Nm3)

Gaz natural*

P >50

Combustibil lichid***

P >50

Combustibili gazosi (altii decat gazul natural)

P >50

Sunt exceptate de la respectarea acestor valori limita turbinele cu gaze utilizate in cazuri de urgenta, a caror durata de functionare nu depaseste 500 ore/an.

Compozitia gazului natural este, in principal, constituita din metan si maxim 20% in volum gaze inerte si alti constituenti.

Daca randamentul turbinei cu gaze este determinat pe baza conditiilor ISO, valoarea limita de emisie pentru NOx este de 75 mg/Nm3, in cazurile:

-turbinelor cu gaze folosite in sisteme de cogenerare (sisteme de producere combinata a energiei electrice si termice) avand randamentul global al ciclului mai mare de 75%;

-turbinelor cu gaze utilizate in sisteme de cogenerare avand un randament mediu anual mai mare de 55%;

-turbinelor cu gaze utilizate pentru actionari mecanice.

Pentru turbinele cu gaze care nu se incadreaza in nici una din categoriile de mai sus, dar care au un randament mai mare de 35%, determinat pe baza conditiilor ISO, valoarea limita a emisiilor este: 50h/ 35, unde (h) este randamentul turbinei cu gaz, exprimat in procente (determinat pe baza conditiilor ISO).

Valoarea limita de emisie nu se aplica turbinelor cu gaze care utilizeaza combustibil distilat usor sau combustibil distilat mediu.

ANEXA - VALORI LIMITA DE EMISIE PT PULBERI - APLICABILE INSTALATIILOR MARI DE ARDERE

Valorile limita de emisie pentru pulberi, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale, pentru combustibilii solizi si 3%, pentru combustibilii lichizi si gazosi) aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip I si tip II, sunt:

Tip de combustibil

Putere termica (P) (MWt)

Valori limita de emisie pt pulberi (mg/Nm3)

Solid

< 500

Lichid (*)

Toate instalatiile

Gazos

Toate instalatiile

5-ca regula generala

10-pentru gazele de furnal

50-pentru gazele provenite din siderurgie care pot fi utilizate in alte amplasamente

Valoarea limita de 100 mg/Nm3este aplicata instalatiilor cu o putere termica mai mica de 500 MW, care utilizeaza combustibil lichid cu un continut de cenusa este mai mare de 0,06%.

Valoarea limita de 100 mg/Nm3este aplicata instalatiilor tip I si tip II, cu o putere termica egala cu sau mai mare decat 500 MW, care utilizeaza combustibil solid care are o putere calorifica mai mica de 5800 KJ/Kg (putere calorifica inferioara), cu o umiditate mai mare de 45% in greutate, un continut combinat de umiditate si cenusa mai mare de 60% in greutate si un continut de oxizi de calciu mai mare de 10%.

Valorile limita de emisie pentru pulberi, exprimate in mg/Nm3, aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III, cu exceptia turbinelor cu gaz, sunt:

Tip de combustibil

Putere termica (P) (MWt)

Valori limita de emisie pt pulberi (mg/Nm3)

Combustibil solid

(continut de O2 de 6%)

P 100 MW

P> 100 MW

Combustibil lichid

(continut de O2 de 3%)

P 100 MW

P> 100 MW

Combustibil lichid

(continut de O2 de 3%)

P> 50 MW

Gaze de furnal

P>50 MW

Gaze din siderurgie utilizate in alte instalatii mari de ardere

P>50 MW

ANEXA - STABILIREA VALORILOR LIMITA DE EMISIE PENTRU SO2, NOX SI PULBERI PROVENITE DE LA INSTALATII MARI DE ARDERE CU FOCAR MIXT

La autorizarea unei instalatii mari de ardere de tip I, tip II sau tip III echipate cu focar mixt, care implica folosirea simultana a doi sau mai multi combustibili, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste valorile limita de emisie dupa cum urmeaza:

a)     se stabileste valoarea limita de emisie pentru fiecare poluant, corespunzatoare fiecarui combustibil, in raport cu puterea termica nominala a instalatiei mari de ardere si in conformitate cu prevederile anexele de mai sus;

b)     se determina valorile limita de emisie ponderate pentru fiecare combustibil. Aceste valori sunt obtinute prin inmultirea valorilor limita de emisie individuale stabilite cu puterea termica corespunzatoare fiecarui combustibil, rezultatul fiind raportat la suma puterilor termice corespunzatoare combustibililor utilizati;

c)     se insumeaza valorile limita de emisie ponderate pe combustibil.

2. La autorizarea instalatiilor de ardere echipate cu focar mixt care utilizeaza, pentru consum propriu, reziduuri de distilare si de conversie de la rafinarea titeiului sau amestecuri ale acestora cu alti combustibili, pentru stabilirea valorilor limita de emisie, se aplica, prin exceptie de la dispozitiile de la pct.1, prevederile referitoare la combustibilul cu cea mai mare valoare de emisie (combustibilul determinant), daca in timpul functionarii instalatiei de ardere puterea termica furnizata de acest combustibil reprezinta cel putin 50% in raport cu suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati.

In situatia in care puterea termica furnizata de catre combustibilul determinant reprezinta mai putin de 50% in raport cu suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati, valoarea limita de emisie este determinata proportional cu cantitatea de caldura furnizata de fiecare combustibil utilizat, tinand seama de suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati, dupa cum urmeaza:

a)     In primul rand, prin adoptarea valorii limita de emisie pentru fiecare poluant corespunzatoare fiecarui combustibil, in functie de puterea termica nominala a instalatiei, in conformitate cu prevederile anexelor de mai sus;

b)     In al doilea rand, calculand valoarea limita de emisie a combustibilului determinant; aceasta valoare este obtinuta prin multiplicarea cu factorul doi a valorii limita de emisie pentru acest combustibil, prevazuta in anexele de mai sus si scazand din rezultat valoarea limita de emisie a combustibilului cu cea mai mica valoare limita de emisie;

c)     In al treilea rand, prin determinarea valorilor limita de emisie ponderate pe combustibil; aceste valori sunt obtinute prin multiplicarea valorii limita de emisie calculata a combustibilului, cu puterea termica furnizata de combustibilul determinant si multiplicarea fiecareia din celelalte valori limita de emisie cu puterea termica furnizata de fiecare combustibil si impartind rezultatul multiplicarii la suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati;

d)     In al patrulea rand, prin insumarea valorilor limita de emisie ponderate pe combustibil.

La autorizarea instalatiilor prevazute la pct. 2, se pot aplica si valori limita de emisie medii pentru dioxidul de sulf, indiferent de combinatia de combustibil utilizata, dupa cum urmeaza:

a)     pentru instalatiile mari de ardere de I si tip II, valoarea limita de emisie de 1000 mg/Nm3, ca medie pentru toate instalatiile de acest tip dintr-o rafinarie;

b)     pentru instalatiile mari de ardere de tip III, valoarea limita de emisie de 600 mg/Nm3, ca medie pentru toate instalatiile de acest tip din rafinarie, cu exceptia turbinelor cu gaz.

Aplicarea prevederilor lit. a) si b) nu trebuie sa determine, in nici un caz, cresterea emisiilor provenite de la instalatiile existente.

4. Instalatiile mari de ardere de tip I, tip II sau tip III, echipate cu focar mixt care implica utilizarea alternativa a doi sau mai multi combustibili trebuie sa respecte valorile limita de emisie prevazute in anexele de mai sus - corespunzatoare fiecarui tip de combustibil utilizat.

ANEXA - VALORI ALE EMISIILOR DE POLUANTI IN ATMOSFERA APLICABILE INSTALATIILOR MARI DE ARDERE DE TIP II - CAZURI SPECIALE

Valori ale ratei de desulfurare aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip II pentru cazul cand valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf, nu pot fi respectate de instalatiile mari de ardere de tip II care utilizeaza combustibil solid indigen, altul decat lignit, decat prin aplicarea unei tehnologii excesiv de costisitoare. Se autorizeaza functionarea acestor instalatii pana la 1 ianuarie 2008 numai in conditiile realizarii valorilor ratei de desulfurare din tabelul de mai jos si numai daca se demonstreaza ca utilizarea respectivului combustibil este sursa esentiala de combustibil pentru aceste instalatii.

Puterea termica (P)

(MWt)

Rata de desulfurare

P

Se stabileste prin autorizatia de mediu si nu depaseste 40%

P

167 < P < 500

( 0.15 P+15)

P

Pana la 1 ianuarie 2008 autoritatea publica competenta pentru protectia mediului poate autoriza functionarea instalatiilor mari de ardere de tip II care utilizeaza drept combustibil lignit indigen, in conditiile depasirii valorilor limita ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi prevazute in anexele de mai sus, daca prin aplicarea celei mai bune tehnologii disponibile care nu necesita costuri excesive, titularul activitatii demonstreaza ca apar dificultati majore in respectarea acestor valori limita de emisie, datorate caracteristicilor lignitului si se face dovada ca lignitul indigen este o sursa esentiala de combustibil pentru aceste instalatii.

Sunt exceptate perioadele de functionare aferente pornirii/opririi instalatiei.

HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor *

CONCENTRATII DE POLUANTI IN MEDIUL AMBIENT - IMISII

STAS 12574/87 - Aer din zonele protejate. Conditii de calitate

Sunt prevazute si sunt inca in vigoare concentratii maxime admisibile conform tabelului de mai jos:

Poluant

Concentratii maxime admise (CMA)

mg/m3

Medii pe termen scurt

Medii pe termen lung

30 min.

zilnice

lunare

anuale

Acid azotic

Acid clorhidrc

Acroleina

Aldehide (HCHO)

Amoniac

Anhidrida fosforica

Arsen

Cadmiu

Clor

Crom (CrO3)

Fenol

Fluor

- compusi gazosi anorganici si ca aerosol usor solubil (F)

- compusi gazosi anorganici si ca aerosol greu solubil (F)

Funingine

Furfural

0,15

Hidrogen sulfurat

Mangan - compusi (Mn)

Metanol

Metilmercaptan

Sulfati in suspensie, inclusive aerosoli de acid sulfuric (SO42-)

Sulfura de carbon

Tricloretilena

Particule in suspensie

Particule sedimentabile

17 g/m2/luna

In cazul altor substante, neincluse in tabel si pentru care nu sunt prevazute valori limita ale concentratiilor in mediul ambient, se considera ca acestea depasesc concentratiile maxime admise atunci cand mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv

Ord 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2 si NOx , pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), Pb, C6H6, CO si ozonului in aerul inconjurator

In sensul prezentului Normativ, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a)     Oxizi de azot inseamna suma concentratiilor de oxid de azot si de dioxid de azot, masurate in parti pe miliard (ppb) exprimata ca dioxid de azot in micrograme pe metru cub;

b)     PM10 inseamna pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 10 μm, care trec printr-un orificiu cu selectare dupa dimensiune, cu un randament de separare de 50%;

c)     PM2,5 inseamna pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 2,5 μm care trec printr-un orificiu de selectare dupa dimensiune, cu un randament de separare de 50%;

d)     Prag de informare inseamna un nivel dincolo de care exista un risc pentru sanatatea umana in urma expunerii de scurta durata a unor segmente sensibile ale populatiei si la atingerea caruia este necesara comunicarea de informatii actualizate;

e)     Prag inferior de evaluare inseamna nivelul prevazut pana la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare si alte metode de estimare;

f)      Prag superior de evaluare inseamna, in procesul de evaluare, nivelul pana la care se pot folosi combinat masuratori si modele si dincolo de care sunt obligatorii masuratorile in puncte fixe;

g)     Substante precursoare ale ozonului inseamna substantele care contribuie, in prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic;

h)     Compusi organici volatili nemetanici (COVnm) inseamna toti compusii organici, altii decat metanul, proveniti din surse antropice si biotice, ce pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot, in prezenta luminii solare;

i)      Obiectiv pe termen lung inseamna o concentratie de ozon in atmosfera pana la care, potrivit cunoasterii stiintifice actuale, efectele adverse directe asupra sanatatii umane si/sau a mediului in general sunt improbabile si care trebuie atinsa, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protectia efectiva a sanatatii umane si a mediului;

j)      Valoare tinta inseamna nivelul concentratiei de ozon in aerul inconjurator, fixat cu scopul evitarii pe termen lung a efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si/sau a mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumita perioada de timp.

Valori limita, marje de toleranta si termene limita

Dioxidul de sulf

Valorile limita sunt exprimate in μg/m3. Volumul trebuie exprimat in conditii standard (temperatura de 293 K si presiune de 101,3 kPa).

Perioada de mediere

Valoarea limita

Marja de toleranta

Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita

1. Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane

1 h

350 μg/m3, a nu se depasi de peste 24 de ori intr-un an calendaristic

150 μg/m3 (43%) la data intrarii in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2004 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007 (pt. 2004 MT= 112.5 μg/m3)

1 ianuarie 2007

2. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

24 h

125 μg/m3 a nu se depasi de peste 3 ori intr-un an calendaristic

Nu

1 ianuarie 2007

3. Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor

An calendaristic si iarna

(1 octombrie - 31 martie)

20 μg/m3

Nu

1 ianuarie 2007

Dioxidul de azot si oxizii de azot

Valorile limita sunt exprimate in μg/m3. Volumul trebuie exprimat in conditii standard (temperatura de 293 K si presiune de 101,3 kPa)

Perioada de mediere

Valoarea limita

Marja de toleranta

Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita

1. Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane

1 h

200 μg/m3 NO2, a nu se depasi de peste 18 ori intr-un an calendaristic

100 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

2. Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

40 μg/m3 NO2

20 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

3. Valoare limita anuala pentru protectia vegetatiei

An calendaristic

30 μg/m3 NOx

Nu

1 ianuarie 2007

Pulberi in suspensie (PM10)

Perioada de mediere

Valoarea limita

Marja de toleranta

Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita

Faza 1

1. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

24 h

50 μg/m3 PM10 a nu se depasi de peste 35 de ori intr-un an calendaristic

25 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2007

1 ianuarie 2007

2. Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

40 μg/m3 PM10

20 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2007

1 ianuarie 2007

Faza 21

1. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

24 h

50 μg/m3 PM10 a nu se depasi de peste 7 ori intr-un an calendaristic

Se deriva din date si este echivalenta cu valoarea limita din Faza 1

1 ianuarie 2010

2. Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

20 μg/m3 PM10

10 μg/m3 (50%) la 1 ianuarie 2007, redusa apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la

1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

Valori limita indicative ce se revizuiesc in baza noilor informatii privind efectele asupra sanatatii si mediului, fezabilitatii tehnice si experientei de aplicare a valorilor limita din Faza 1.

Plumbul

Perioada de mediere

Valoarea limita

Marja de toleranta

Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita

Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

0,5 μg/m3 (1)

0,5 μg/m3 (100%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007, sau 1 ianuarie 2010 in imediata vecinatate a surselor punctuale specifice.

1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2010 in imediata vecinatate a surselor specifice industriale situate pe amplasamente contaminate de decenii de activitate industriala.

Benzenul

Valoarea limita este exprimata in µg/m3. Volumul trebuie exprimat in conditii standard (temperatura de 293 K si presiune de 101,3 kPa).

Perioada de mediere

Valoarea limita

Marja de toleranta

Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita

Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

5 µg/m3

5 µg/m3 (100%) la 1 ianuarie 2004, redusa la 1 ianuarie 2007 si apoi din 12 in 12 luni cu 1 µg/m3 pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

Monoxidul de carbon

Valoarea limita este exprimata in µg/m3. Volumul trebuie exprimat in conditii standard (temperatura de 293 K si presiune de 101,3 kPa).

Parametru

Valoarea limita

Marja de toleranta

Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita

Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

10 mg/m3

6 mg/m3 (60%) la 1 ianuarie 2004, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu 2 mg/m3, pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007

1 ianuarie 2007

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata este atribuita zilei in care se termina, respectiv: prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioada care incepe la orele 17:00 din ziua precedenta si se termina la ora 01:00 in ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la orele 16:00 la orele 24:00 din ziua respectiva.

Ozonul

Valori tinta si obiective pe termen lung pentru ozon

Toate valorile sunt exprimate in mg/m3. Volumul trebuie exprimat in urmatoarele conditii de temperatura si presiune: 293oK si 101,3 kPa.

AOT40 (exprimata in (mg/m3)x nr. ore) inseamna suma diferentelor dintre concentratiile orare ce depasesc 80 mg/m3(= 40 parti pe miliard) si 80 mg/m3 pe o perioada de timp data, folosind numai valori pe 1h masurate zilnic intre 8 a.m. si 8 p.m. Ora Europei Centrale.

Valori tinta

Parametru

Valoare tinta pentru 2010 (a)

1. Valoare tinta pentru protectia sanatatii umane

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (b)

120 µg/m³ a nu se depasi peste 25 de zile dintr-un an calendaristic mediat pe trei ani (c)

2. Valoare tinta pentru protectia vegetatiei

AOT40, calculata din valorile orare de la 1 mai pana la 31 iulie

18 000 µg/m³xh - valoare mediata pe cinci ani(c)

(a) Conformarea la valorile tinta se va evalua incepand cu aceasta data., respectiv, 2010 va fi primul an ale carui date se vor folosi la stabilirea conformarii pe urmatorii 3 sau 5 ani, dupa caz.

(b) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe opt ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata se inscrie pentru ziua in care intervalul s-a incheiat. respectiv prima perioada de calcul pentru o zi incepe la orele 17:00 din ziua anterioara si se termina la ora 01:00 din ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi fiind perioada de la orele 16:00 la 24:00 din ziua respectiva.

c) Daca nu se pot determina mediile pe trei sau cinci ani pe baza unui set complet de date anuale consecutive, minimum de date pe un an necesare verificarii conformarii la valorile tinta va fi dupa cum urmeaza:

- pentru valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane: datele valabile pe un an

- pentru valoarea tinta pentru protectia vegetatiei: datele valabile pe trei ani

Obiectivele pe termen lung

Parametru

Obiectiv pe termen lung

Obiectiv pe termen lung pentru protectia sanatatii umane

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic

mg/m3

Obiectiv pe termen lung pentru protectia vegetatiei

AOT40, calculat din valorile orare din mai pana in iulie

mg/m3

Praguri de alerta

Dioxidul de sulf - 500 μg/m3 masurat timp de trei ore consecutiv in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica.

Dioxidul de azot - 400 μg/m3 masurat timp de trei ore consecutiv in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica.

Ozonul

Depasirea acestui prag trebuie sa fie masurata sau prognozata timp de trei ore consecutiv.

Parametru

Prag

Prag de alerta

Medie pe 1 h

mg/m3

Pragul de informare pentru ozon

Parametru

Prag

Prag de informare

Medie pe 1 h

mg/m3

Pragurile superior si inferior de evaluare

Dioxidul de sulf

Protectia sanatatii

Protectia ecosistemelor

Prag superior de evaluare

60% din valoarea limita pe 24 h (75 μg/m3, a nu se depasi de peste trei ori intr-un an calendaristic)

60% din valoarea limita de iarna (12 μg/m3)

Prag inferior de evaluare

40% din valoarea limita pe 24 h (50 μg/m3, a nu se depasi de peste trei ori intr-un an calendaristic)

40% din valoarea limita de iarna (8 μg/m3)

Dioxidul de azot si oxizii de azot

Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane (NO2)

Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (NO2)

Valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei (NOx)

Prag superior de evaluare

70% din valoarea limita (140 μg/m3, a nu se depasi de peste 18 intr-un an calendaristic)

80% din valoarea limita (32 μg/m3)

80% din valoarea limita (24 μg/m3)

Prag inferior de evaluare

50% din valoarea limita (100 μg/m3, a nu se depasi de peste 18 intr-un an calendaristic)

65% din valoarea limita (26 μg/m3)

65% din valoarea limita (19,5 μg/m3)

Pulberi in suspensie (PM10)

Pragurile superior si inferior de evaluare pentru PM10 se bazeaza pe valorile limita indicative pentru 1 ianuarie 2010.

Media pe 24h

Media anuala

Prag superior de evaluare

60% din valoarea limita (30 μg/m3), a nu se depasi de peste sapte ori intr-un an calendaristic)

70% din valoarea limita (14 μg/m3)

Prag inferior de evaluare

40% din valoarea limita (20 μg/m3), a nu se depasi de peste sapte ori intr-un an calendaristic)

50% din valoarea limita (10 μg/m3)

Plumbul

Media anuala

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limita (0,35 μg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea limita (0,25 μg/m3)

Benzenul

Media anuala

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limita (3.5 µg/m3)

Pragul inferior de evaluare

40% din valoarea limita (2 µg/m3)

Monoxidul de carbon

Media pe 8 ore

Pragul superior de evaluare

70% din valoarea limita (7 mg/m3)

Pragul inferior de evaluare

50% din valoarea limita (5 mg/m3)

metode de referinta pentru evaluarea concentratiilor POLUANTILOR IN AERUL AMBIANT - Masurare in statiile fixe

Dioxid de sulf

Metoda de referinta pentru analiza - este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect de Standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet.

Dioxid de azot si oxizi de azot

Metoda de referinta pentru analiza - este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta

Plumb

Metoda de referinta pentru prelevare - este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10.

Metoda de referinta pentru analiza este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer inconjurator - Determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda - Spectroscopie cu absorbtie atomica

PM10

Metoda de referinta pentru prelevare si masurare - este cea descrisa in EN 12341 "Calitatea aerului - Procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice.

Benzenul

Metoda de referinta pentru prelevare si analiza este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare gaz-cromatografica, standardizata in prezent de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN).

Monoxidul de carbon

Metoda de referinta pentru analiza - este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224.

Ozonul

Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon

Metoda de analiza: Metoda fotometrica in UV (ISO 13964)

Metoda de calibrare: Fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6)

Masurarea substantelor PRECURSOaRe ale OZONului

Obiective

Principalele obiective ale acestor masuratori sunt: analiza tendintelor precursorilor ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a emisiilor, consistenta inventarelor de emisii si stabilirea legaturii dintre sursele de emisie si concentratiile de poluanti. Un al doilea scop este facilitarea intelegerii proceselor de formare a ozonului si de dispersie a precursorilor, precum si aplicarea modelelor fotochimice.

Substante precursoare ale O3 Masurarea substantelor precursoare trebuie sa includa cel putin oxizii de azot si compusii organici volatili (COV) prezentati in lista de mai jos, recomandati pentru masurare:

1-Butena

Izopren

Etil benzen

Etan

Trans-2-Butena

n-Hexan

m-Xilen; p-Xilen

Etilena

Cis-2-Butena

i-Hexan

o-Xilen

Acetilena

1,3-Butadiena

n-Heptan

1,2,4-Trimetil Benzen

Propan

n-Pentan

n-Octan

1,2,3- Trimetil Benzen

Propena

i-Pentan

i-Octan

1,3,5- Trimetil Benzen

n-Butan

1-Pentena

Benzen

Formaldehida

i- Butan

2-Pentena

Toluen

Hidrocarburi nemetanice totale





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate