Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Ord. 462/93 - privind "Conditiile Tehnice privind protectia atmosferei" si "Norma metodologica privind stabilirea emisilor de poluanti in aer din surse stationare
HG 541/2003 - privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer a anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere modificata si completata prin HG nr. 322/2005
HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor
STAS 12574/87 - Aer din zonele protejate. Conditii de calitate
Ord 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator
Ord. 462/93 - privind "Conditiile Tehnice privind protectia atmosferei" si "Norma metodologica privind stabilirea emisilor de poluanti in aer din surse stationare"
1. Aplicabilitate
(1) Instalatii stationare, vehicule si infrastructuri;
(2) Instalatii de ardere - altele decat cele definite ca instalatii mari de ardere
Valorile limita depind de caracteristicile instalatiei.
Sunt exceptate perioadele de functionare aferente pornirii/opririi instalatiei.
Valoare maxima pentru emisiile totale de pulberi
Pentru un debit masic > 0.5 kg/h, emisiile pentru toate categoriile de substante poluante trebuie sa fie mai mici de 50 mg/m3, pentru un diametru mediu al particulelor < 5 nm.
Substante anorganice, in special sub forma de pulberi
Substanta |
Debit masic (g/h) |
Concentratia in emisie (mg/m3) |
||
Nr. Crt. |
Denumire |
Simbol |
||
Clasa I | ||||
Cadmiu si compusii acestuia |
Cd | |||
Mercur si compusii acestuia |
Hg | |||
Talium si compusii acestuia |
Tl | |||
Clasa II | ||||
Arsen si compusii acestuia, fara hidrura arsenicae) |
As | |||
Cobalt si compusii acestuia |
Co | |||
Nichel si compusii acestuia |
Ni | |||
Seleniu si compusii acestuia |
Se | |||
Telur si compusii acestuia |
Te | |||
Clasa III | ||||
Stibiu si compusii acestuia 1) |
Sb | |||
Chrom si compusii acestuia 2) |
Cr | |||
Cianuri |
CN | |||
Cupru si compusii acestuia |
Cu | |||
Staniu si compusii acestuia 2) |
Sn | |||
Fluoruri (sub forma de pulberi) |
F | |||
Mangan si compusii acestuia |
Mn | |||
Paladiu si compusii acestuia |
Pd | |||
Platina si compusii acestuia |
Pt | |||
Plumb si compusii acestuia |
Pb | |||
Particule de cuart (particule de dimensiuni oarte mici) |
SiO2 | |||
Rodiu si compusii acestuia |
Rh | |||
Vanadiu si compusii acestuia |
V |
cand nu sunt considerati compusi cancerigeni (vezi pct Substante cancerigene)
cand nu sunt usor solubili
Compusi anorganici sub forma gazoasa sau de vapori
Substanta |
Debit masic (g/h) |
Concentratia in emisie (mg/m3) |
||
Nr. Crt. |
Denumire |
Simbol |
||
Clasa I | ||||
Clorura de cianogen | ||||
Fosgen | ||||
Hidrura de arsen | ||||
Fosfina | ||||
Clasa II | ||||
Acid cianhidric |
HCN | |||
Bromuri (as HBr) | ||||
Cloruri | ||||
Fluoruri si compusi (ca HF) | ||||
Hidrogen sulfurat | ||||
Clasa III | ||||
Compusi clorurati, fara clorura de cianogen si fosgen (ca HCl) | ||||
Amoniac | ||||
Clasa IV | ||||
Oxizi de sulf (SO2 and SO3) (ca SO2) | ||||
Oxizi de azot (NO and NO2) (ca NO2) |
Valori maxime - Substante organice sub forma gazoasa, de vapori sau pulberi
Daca efluentii gazosi contin mai multe substante din aceeasi clasa, valoarea emisiei toate pentru aceste substante insumate trebuie sa fie mai mica fata de valoarea maxima a clasei.
Daca efluentii gazosi contin mai multe substante din clase diferite, valoarea emisiei pentru toate substantele cu un debit masic > 3 kg/h trebuie sa fie mai mica de < 150 mg/m3;
Emisiile de substante cancerigene sunt limitate la nivelul clasei I.
Substanta |
Debit masic (kg/h) |
Concentratia in emisie (mg/m3) |
||
Nr. crt. |
Denumire |
Formula chimica |
||
Clasa I | ||||
Acid acrilic Acid cloracetic Acid metanoic Acrilat de etil Acrilat de Metil Aldehida acetica Anhidrida maleica Anilina Bifenil Cloracetaldehida Clormetan a - Clortoluen Crezoli 1,2 Dicloretan 1,1 Dicloretilena 1,2 Diclorbenzen Diclorofenoli Dietilamina Dimetilamina 1,4 Dioxan Etilamina Formaldehida 2 - Furaldehida Metilamina 4-Metil-fenilenediisocianat Nitrobenzeni Nitrocrezoli Nitrofenoli Nitrotoluen Fenol Particule de lemn(care pot fi inhalate) Piridina 1,1,2,2 - Tetracloretan Tetraclormetan Tetraetil plumb Tioalcooli Tioeteri 1,1,2 - Tricloretan o - toluidina Triclormetan Triclorfenoli Trietilamina |
C3H402 C2H3ClO2 CH2O2 C5H8O2 C4H6O2 C2H4O C4H2O3 C6H7N C12H10 C2H3ClO CH3Cl C7H7Cl C7H8O C2H4Cl2 C2H2Cl2 C6H4Cl2 C6H4Cl2O C4H11N C2H7N C4H8O2 C2H7N CH2O C5H4O2 CH5N C9H6N2O2 C6H5NO2 C7H7NO3 C6H5NO3 C7H7NO2 C6H6O C5H5N C2H2Cl4 CCl4 C2H3Cl3 C7H9N CHCl3 C6H3OCl3 C6H15N C8H10O |
Substanta |
Debit masic (kg/h) |
Concentratia in emisie (mg/m3) |
||
Nr. crt |
Denumire |
Formula chimica |
||
Clasa II | ||||
Acetat de metil Acetat de vinil Acid acetic Acid propionic Furfurol Aldehida butirica Aldehida propionica 2 - Butoxi-etanol 2 - Clor -1,3 - Butadiena Clorbenzen 2 - Clorpropan Ciclohexanona 1,1 - Dicloretan 1,4 - Diclorbenzen Di -(2-etilhexil) - fthalate 2,6, Dimetilheptan - 4 - one N,N - Dimetilforamida Disulfura de carbon 2 - Etoxietanol Etilbenzen Formiat de metil 2,2, - Iminodietanol Isopropenilbenzen Isopropilbenzen 2 - Metoxietanol Metilciclohexanona Metacrilat de metil Naftalina Stiren Tetracloretilena Tetrahidrofuran 1,1,1 - Tricloretan Toluen Tricloretilena Trimetilbenzen Xileni 2,4 - Xilenol |
C3H6O2 C4H6O2 C2H4O2 C3H6O2 C5H6O2 C3H6O C6H14O2 C4H5Cl C6H5Cl C3H7Cl C6H10O C2H4Cl2 C6HCl2 C24H38O4 C7H14O C3H7NO CS2 C4H10O2 C8H10 C2H4O2 C4H11NO2 C9H10 C9H12 C3H8O2 C7H12O C2H8O2 C10H8 C8H8 C2Cl4 C4H8O C2H3Cl3 C7H8 C2HCl3 C9H12 C8H10 C8H10O |
| ||
Clasa III | ||||
Acetat de etil Acetat de butil Acetona Alcani, fara metan Alchene, fara 1,3 - butadiena Alchilalcooli Benzoat de metil 2 - Butanona Cloretan 1,2 - Dicloretilena Diclorometan Diclorodifluorometan Eter dietilic Eter dibutilic Eter diizopropilic Eter dimetilic Etilenglicol 4-Hidroxi-4-metil-2-pentanona 4-metil-2-pentanona N-metil-pirolidona Pinena Triclorofluorometan |
C4H8O2 C6H12O2 C3H6O C8H8O2 C4H8O C2H5Cl C2H2Cl2 CH2Cl2 CCl2F2 C4H10O C8H18O C6H14O C2H6O C2H6O2 C2H12O2 C6H12O C5H9NO C10H16 CCl3F |
Valori maxime - Substante cancerigene
Daca efluentii gazosi contin mai multe substante dintr-o clasa, valoarea limita se aplica pentru suma acestor substante.
Substanta |
Debit masic (g/h) |
Concentratia in emisie (mg/m3) |
||
Nr. Crt. |
Denumire |
Formula chimica |
||
Clasa I | ||||
Benzo (a) piren |
C20H12 | |||
Beriliu si compusii acestuia (sub forma respirabila) (exprimati in Be) |
Be | |||
Dibenzo (a, h) antracen |
C22H14 | |||
2- Naftilamina |
C10H9N | |||
Clasa II | ||||
Compusi de crom (VI) (care pot fi inhalati) ca: cromat de calciu, cromat de crom (III), cromat de strontium si cromat de zinc(exprimati in Cr) |
Cr | |||
Cobalt (sub forma de pulberi sau aerosoli inhalabili de cobalt metalic si saruri de cobalt putin solubile) (exprimate in Co) |
Co | |||
3,3-Diclorobenzidina |
C12H10N2Cl2 | |||
Etilen imina |
C2H5N | |||
Ni | ||||
Sulfat de dimetil |
C2H6O4S | |||
Trioxid de arsen si pentoxid de, arsen, acid arsenios si sarurile acestuia, acid arsenic si sarurile acestuia (sub forma respirabila) (exprimate in As) |
As | |||
Clasa III | ||||
Acrilonitril |
C3H4N | |||
Benzen |
C6H6 | |||
1,3 Butadiena |
C4H6 | |||
1-Cloro-2,3-epoxipropan |
C3H5ClO | |||
Clorura de vinil |
C2H3Cl | |||
1,2 - Dibromometan |
C2H4Br2 | |||
1,2 - Epoxipropan |
C3H6O | |||
Epoxid de etilena |
C2H2O | |||
Hidrazina |
H4N2 |
Prevederile prezentei hotarari nu se aplica instalatiilor mari de ardere care utilizeaza in mod direct produsele de ardere in procesele tehnologice, cum sunt:
a) instalatii in care produsele de ardere sunt utilizate pentru reincalzirea sau incalzirea directa, uscarea sau pentru orice alt tratament aplicat obiectelor sau materialelor ca de exemplu: cuptoare de reincalzire si cuptoare pentru tratamente termice;
b) instalatii de post-ardere, ca de exemplu instalatiile de epurare a gazelor reziduale si care nu functioneaza ca instalatii de ardere independente;
c) instalatii de regenerare a catalizatorilor pentru cracare catalitica;
d) instalatii de conversie a hidrogenului sulfurat in sulf;
e) reactoare utilizate in industria chimica;
f) baterii de cocs;
g) caupere;
h) orice instalatie utilizata pentru propulsia unui vehicul, a unei nave maritime, fluviale sau a unei aeronave;
i) turbine cu gaze utilizate pe platforme maritime;
j) turbine cu gaze in functiune, autorizate sau care au fost supuse procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare, inainte de 27 noiembrie 2002, cu conditia ca acestea sa fie puse in functiune cel mai tarziu la 27 noiembrie 2003, fara a incalca prevederile art. 12 alin.(1) si anexei nr.2, sectiunile A si B.
Prevederile prezentei hotarari nu se aplica instalatiilor actionate de motoare diesel, de motoare alimentate cu benzina sau cu carburant gazos.
Daca doua sau mai multe instalatii mari de ardere de tip II si tip III, distincte, sunt montate astfel incat, luand in considerare factorii tehnici si economici, gazele lor reziduale pot fi evacuate, cu avizul autoritatilor publice competente pentru protectia mediului, printr-un cos comun, combinatia formata din astfel de instalatii este considerata ca o singura instalatie.
DEFINITII
emisie-evacuarea in aer a substantelor provenite de la instalatiile de ardere.
gaze reziduale-evacuari in stare gazoasa care contin emisii solide, lichide sau gazoase; debitul volumetric se exprima in metri cubi pe ora la temperatura si presiunea standard (273 K, 101,3 kPa), corectat cu presiunea partiala a vaporilor de apa; unitatea de masura a debitului volumetric se noteaza Nm3/h.
valoarea limita de emisie-cantitatea admisibila a unei substante continuta in gazele reziduale provenite din instalatia de ardere, care poate fi evacuata in aer intr-o perioada de timp data; se calculeaza ca masa de substanta raportata la volumul de gaze reziduale, considerand continutul de oxigen in gazul rezidual de 3% in volum, in cazul combustibililor lichizi sau gazosi, de 6% in volum, in cazul combustibililor solizi si de 15% in volum in cazul turbinelor cu gaz; se exprima in mg/Nm3.
rata de desulfurare-raportul, exprimat in procente, dintre cantitatea de sulf care nu este emisa in aer din instalatia de ardere, intr-o perioada de timp data si cantitatea de sulf continuta in combustibilul utilizat in instalatia de ardere, in aceeasi perioada de timp.
combustibil-orice material combustibil solid, lichid sau gazos cu care se alimenteaza instalatia de ardere, cu exceptia deseurilor a caror ardere este reglementata prin Hotararea Guvernului nr.128/2002-privind incinerarea deseurilor.
combustibil determinant-combustibilul care are cea mai ridicata valoare limita de emisie dintre toti combustibilii utilizati intr-o instalatie mare de ardere, la un moment dat sau, in cazul in care doi dintre acesti combustibili au aceeasi valoare limita de emisie, combustibilul care are puterea termica nominala cea mai ridicata;
instalatie mare de ardere-orice echipament tehnic in care combustibilii sunt oxidati in scopul utilizarii energiei termice astfel produse, a carui putere termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MW;
instalatie mare de ardere de tip I-orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare inaintea datei de 1 iulie 1987;
instalatie mare de ardere de tip II-orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare, sau care a fost autorizata sau supusa procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului in perioada 1 iulie 1987 si pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, cu conditia ca aceasta instalatie sa fie pusa in functiune pana la 27 noiembrie 2003.
instalatie mare de ardere de tip III-orice instalatie mare de ardere supusa procedurii complete de autorizare integrata de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;
focar mixt-orice instalatie de ardere care poate fi alimentata simultan sau alternativ cu doua sau mai multe tipuri de combustibil;
biomasa-produs compus partial sau in totalitate dintr-o materie vegetala agricola sau forestiera ce poate fi utilizata drept combustibil cu scopul recuperarii continutului energetic, precum si urmatoarele deseuri utilizate drept combustibil:
(a) deseuri vegetale, agricole sau forestiere;
(b) deseuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare al produselor alimentare, daca energia termica rezultata din procesul de ardere este valorificata;
(c) deseuri vegetale fibroase din productia de paste celulozice naturale si din productia de hartie fabricata din pasta celulozica, daca acestea sunt incinerate la locul de fabricatie si daca energia produsa de instalatia de incinerare este valorificata;
(d) deseuri de pluta;
(e) deseuri de lemn cu exceptia acelora care pot contine compusi organici halogenati sau metale grele, in urma aplicarii unui tratament de protectie sau conservare a lemnului, si care includ in mod special deseurile provenite din constructii sau demolari.
turbina cu gaze-orice masina rotativa ce converteste energia termica in lucru mecanic, constand in principal dintr-un compresor, o camera de ardere si turbina cu gaze propriu-zisa.
ANEXA - VALORI LIMITA DE EMISIE PT SO2 PENTRU INSTALATII MARI DE ARDERE
VALORI LIMITA DE EMISIE PT SO2 - COMBUSTIBILI SOLIZI
Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip I si tipII sunt:
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
P <100 | |
P <500 |
2400-4P* |
P |
*P-reprezinta puterea termica
In situatia in care valorile limita de emisie nu pot fi respectate ca urmare a caracteristicilor combustibilului se aplica urmatoarele rate de desulfurare:
Putere termica (P) (MWt) |
Rata de desulfurare (%) |
P | |
100< P | |
P> 300 | |
P> 500 |
Minim 94 (sau Minim 92*) |
(*) Pentru instalatiile mari de ardere prevazute cu echipamente de desulfurare sau de
injectare a varului, montate inainte de 1 ianuarie 2001.
Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III, cu exceptia turbinelor cu gaz, sunt:
Tip de combustibil |
Putere termica (P) MWt) |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
Biomasa |
P<100 | |
100<P | ||
P>300 | ||
Cazul general al utilizarii unui combustibil solid |
P<100 | |
100<P | ||
P>300 |
In situatia in care valorile limita de emisie nu pot fi respectate ca urmare a caracteristicilor combustibilului se vor aplica urmatoarele rate de desulfurare:
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
Rata de desulfurare (%) |
P ≤ 300 | ||
P ≥ 300 |
VALORI LIMITA DE EMISIE PT SO2 - COMBUSTIBILILOR LICHIZI
Valorile limita de emisie de SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul I si tipul II sunt:
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
P | |
300< P <500 |
3650-6,5 P |
P |
Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul III, cu exceptia turbinelor cu gaze, sunt:
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
P | |
100< P | |
P > 300 |
descrestere liniara 500-P
VALORILE LIMITA DE EMISIE PT SO2 - COMBUSTIBILI GAZOSI
Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul I si tipul II sunt:
Tip de combustibil gazos |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
Combustibil gazos in general | |
Gaz lichefiat | |
Gaz cu putere calorifica mica provenit din gazeificarea reziduurilor din rafinarii sau din cuptoarele de cocs Gaz de furnal cu putere calorifica mica |
Valorile limita de emisie pentru SO2, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 3% in gazele reziduale), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III sunt:
Tip de combustibil gazos |
Valori limita de emisie pt SO2 (mg/Nm3) |
Combustibil gazos in general | |
Gaz lichefiat | |
Gaz cu putere calorifica mica provenit din cuptor de cocs | |
Gaz cu putere calorifica mica provenit din gazele de furnal |
ANEXA - VALORI LIMITA DE EMISIE PT NOx - MASURATI CA NO2 - APLICABILE INSTALATIILOR MARI DE ARDERE
Valorile limita de emisie pentru NOx, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale, pentru combustibili solizi si de 3% in gazele reziduale, pentru combustibili lichizi si gazosi), aplicabile instalatiilor mari de ardere de tipul I si tipul II, sunt:
Tip de combustibil |
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt NOx (mg/Nm3) |
Solid | ||
>500 | ||
Solid (valori limita de emisie aplicabile de la data de 1 ianuarie 2016) | ||
>500 | ||
Lichid | ||
>500 | ||
Gazos | ||
>500 |
(1) Pana la 31 decembrie 2015, valoarea limita de emisie este de 600 mg/Nm3, pentru instalatiile mari de ardere de tip I si tip II, cu o putere termica mai mare decat 500 MW,a caror utilizare anuala (calculata ca medie pe o perioada de 5 ani) nu depaseste 2000 de ore, incepand cu 2008.
Valoarea limita de emisie este de 450 mg/Nm3, pentru instalatiile mari de ardere de tip I si tip II, cu o putere termica mai mare decat 500 MW,a caror utilizare anuala (calculata ca medie pe o perioada de 5 ani) nu depaseste 1500 de ore, incepand cu 1 ianuarie 2016.
(2) Pana la 1 ianuarie 2018, instalatiile mari de ardere de tip I si tip II, care au functionat in cele 12 luni care au precedat datei de 1 ianuarie 2001 si care, dupa aceasta data isi continua functionarea, utilizand combustibil solid cu un continut de compusi organici volatili mai mic de 10%, trebuie sa respecte o valoare limita de emisie de 1200 mg/Nm3.
Valorile limita de emisie pentru NOx, exprimate in mg/Nm3, aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III, cu exceptia turbinelor cu gaz, sunt:
Pentru combustibili solizi (continut de O2 de 6% :
Tip de combustibil |
Putere (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt NOx (mg/Nm3) |
Biomasa |
P | |
100< P | ||
P > 300 | ||
Combustibil solid in general |
P | |
100< P | ||
P > 300 |
Combustibili lichizi (continut de O2 de 3%)
Tip de combustibil |
Putere (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt NOx (mg/Nm3) |
Combustibil lichid in general |
P | |
100< P | ||
P > 300 |
Combustibili gazos (continut de O2 de 3%)
Tip de combustibil |
Putere (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt NOx (mg/Nm3) |
Gaz natural |
P | |
P >300 | ||
Alti combustibili gazosi |
P | |
P >300 |
Turbine cu gaze
Valorile limita de emisie pentru NOx, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 15% in gazele reziduale) se aplica individual turbinelor cu gaz reglementate prin art.9 (valorile limita se aplica numai in cazul regimurilor de functionare de peste 70%), sunt:
Tip de combustibil |
Putere (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt NOx (mg/Nm3) |
Gaz natural* |
P >50 | |
Combustibil lichid*** |
P >50 | |
Combustibili gazosi (altii decat gazul natural) |
P >50 |
Sunt exceptate de la respectarea acestor valori limita turbinele cu gaze utilizate in cazuri de urgenta, a caror durata de functionare nu depaseste 500 ore/an.
Compozitia gazului natural este, in principal, constituita din metan si maxim 20% in volum gaze inerte si alti constituenti.
Daca randamentul turbinei cu gaze este determinat pe baza conditiilor ISO, valoarea limita de emisie pentru NOx este de 75 mg/Nm3, in cazurile:
-turbinelor cu gaze folosite in sisteme de cogenerare (sisteme de producere combinata a energiei electrice si termice) avand randamentul global al ciclului mai mare de 75%;
-turbinelor cu gaze utilizate in sisteme de cogenerare avand un randament mediu anual mai mare de 55%;
-turbinelor cu gaze utilizate pentru actionari mecanice.
Pentru turbinele cu gaze care nu se incadreaza in nici una din categoriile de mai sus, dar care au un randament mai mare de 35%, determinat pe baza conditiilor ISO, valoarea limita a emisiilor este: 50h/ 35, unde (h) este randamentul turbinei cu gaz, exprimat in procente (determinat pe baza conditiilor ISO).
Valoarea limita de emisie nu se aplica turbinelor cu gaze care utilizeaza combustibil distilat usor sau combustibil distilat mediu.
ANEXA - VALORI LIMITA DE EMISIE PT PULBERI - APLICABILE INSTALATIILOR MARI DE ARDERE
Valorile limita de emisie pentru pulberi, exprimate in mg/Nm3, (la un continut de O2 de 6% in gazele reziduale, pentru combustibilii solizi si 3%, pentru combustibilii lichizi si gazosi) aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip I si tip II, sunt:
Tip de combustibil |
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt pulberi (mg/Nm3) |
Solid | ||
< 500 | ||
Lichid (*) |
Toate instalatiile | |
Gazos |
Toate instalatiile |
5-ca regula generala 10-pentru gazele de furnal 50-pentru gazele provenite din siderurgie care pot fi utilizate in alte amplasamente |
Valoarea limita de 100 mg/Nm3este aplicata instalatiilor cu o putere termica mai mica de 500 MW, care utilizeaza combustibil lichid cu un continut de cenusa este mai mare de 0,06%.
Valoarea limita de 100 mg/Nm3este aplicata instalatiilor tip I si tip II, cu o putere termica egala cu sau mai mare decat 500 MW, care utilizeaza combustibil solid care are o putere calorifica mai mica de 5800 KJ/Kg (putere calorifica inferioara), cu o umiditate mai mare de 45% in greutate, un continut combinat de umiditate si cenusa mai mare de 60% in greutate si un continut de oxizi de calciu mai mare de 10%.
Valorile limita de emisie pentru pulberi, exprimate in mg/Nm3, aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip III, cu exceptia turbinelor cu gaz, sunt:
Tip de combustibil |
Putere termica (P) (MWt) |
Valori limita de emisie pt pulberi (mg/Nm3) |
Combustibil solid (continut de O2 de 6%) |
P 100 MW | |
P> 100 MW | ||
Combustibil lichid (continut de O2 de 3%) |
P 100 MW | |
P> 100 MW | ||
Combustibil lichid (continut de O2 de 3%) |
P> 50 MW | |
Gaze de furnal |
P>50 MW | |
Gaze din siderurgie utilizate in alte instalatii mari de ardere |
P>50 MW |
ANEXA - STABILIREA VALORILOR LIMITA DE EMISIE PENTRU SO2, NOX SI PULBERI PROVENITE DE LA INSTALATII MARI DE ARDERE CU FOCAR MIXT
La autorizarea unei instalatii mari de ardere de tip I, tip II sau tip III echipate cu focar mixt, care implica folosirea simultana a doi sau mai multi combustibili, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste valorile limita de emisie dupa cum urmeaza:
a) se stabileste valoarea limita de emisie pentru fiecare poluant, corespunzatoare fiecarui combustibil, in raport cu puterea termica nominala a instalatiei mari de ardere si in conformitate cu prevederile anexele de mai sus;
b) se determina valorile limita de emisie ponderate pentru fiecare combustibil. Aceste valori sunt obtinute prin inmultirea valorilor limita de emisie individuale stabilite cu puterea termica corespunzatoare fiecarui combustibil, rezultatul fiind raportat la suma puterilor termice corespunzatoare combustibililor utilizati;
c) se insumeaza valorile limita de emisie ponderate pe combustibil.
2. La autorizarea instalatiilor de ardere echipate cu focar mixt care utilizeaza, pentru consum propriu, reziduuri de distilare si de conversie de la rafinarea titeiului sau amestecuri ale acestora cu alti combustibili, pentru stabilirea valorilor limita de emisie, se aplica, prin exceptie de la dispozitiile de la pct.1, prevederile referitoare la combustibilul cu cea mai mare valoare de emisie (combustibilul determinant), daca in timpul functionarii instalatiei de ardere puterea termica furnizata de acest combustibil reprezinta cel putin 50% in raport cu suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati.
In situatia in care puterea termica furnizata de catre combustibilul determinant reprezinta mai putin de 50% in raport cu suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati, valoarea limita de emisie este determinata proportional cu cantitatea de caldura furnizata de fiecare combustibil utilizat, tinand seama de suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati, dupa cum urmeaza:
a) In primul rand, prin adoptarea valorii limita de emisie pentru fiecare poluant corespunzatoare fiecarui combustibil, in functie de puterea termica nominala a instalatiei, in conformitate cu prevederile anexelor de mai sus;
b) In al doilea rand, calculand valoarea limita de emisie a combustibilului determinant; aceasta valoare este obtinuta prin multiplicarea cu factorul doi a valorii limita de emisie pentru acest combustibil, prevazuta in anexele de mai sus si scazand din rezultat valoarea limita de emisie a combustibilului cu cea mai mica valoare limita de emisie;
c) In al treilea rand, prin determinarea valorilor limita de emisie ponderate pe combustibil; aceste valori sunt obtinute prin multiplicarea valorii limita de emisie calculata a combustibilului, cu puterea termica furnizata de combustibilul determinant si multiplicarea fiecareia din celelalte valori limita de emisie cu puterea termica furnizata de fiecare combustibil si impartind rezultatul multiplicarii la suma puterilor termice furnizate de toti combustibilii utilizati;
d) In al patrulea rand, prin insumarea valorilor limita de emisie ponderate pe combustibil.
La autorizarea instalatiilor prevazute la pct. 2, se pot aplica si valori limita de emisie medii pentru dioxidul de sulf, indiferent de combinatia de combustibil utilizata, dupa cum urmeaza:
a) pentru instalatiile mari de ardere de I si tip II, valoarea limita de emisie de 1000 mg/Nm3, ca medie pentru toate instalatiile de acest tip dintr-o rafinarie;
b) pentru instalatiile mari de ardere de tip III, valoarea limita de emisie de 600 mg/Nm3, ca medie pentru toate instalatiile de acest tip din rafinarie, cu exceptia turbinelor cu gaz.
Aplicarea prevederilor lit. a) si b) nu trebuie sa determine, in nici un caz, cresterea emisiilor provenite de la instalatiile existente.
4. Instalatiile mari de ardere de tip I, tip II sau tip III, echipate cu focar mixt care implica utilizarea alternativa a doi sau mai multi combustibili trebuie sa respecte valorile limita de emisie prevazute in anexele de mai sus - corespunzatoare fiecarui tip de combustibil utilizat.
ANEXA - VALORI ALE EMISIILOR DE POLUANTI IN ATMOSFERA APLICABILE INSTALATIILOR MARI DE ARDERE DE TIP II - CAZURI SPECIALE
Valori ale ratei de desulfurare aplicabile instalatiilor mari de ardere de tip II pentru cazul cand valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf, nu pot fi respectate de instalatiile mari de ardere de tip II care utilizeaza combustibil solid indigen, altul decat lignit, decat prin aplicarea unei tehnologii excesiv de costisitoare. Se autorizeaza functionarea acestor instalatii pana la 1 ianuarie 2008 numai in conditiile realizarii valorilor ratei de desulfurare din tabelul de mai jos si numai daca se demonstreaza ca utilizarea respectivului combustibil este sursa esentiala de combustibil pentru aceste instalatii.
Puterea termica (P) (MWt) |
Rata de desulfurare |
P |
Se stabileste prin autorizatia de mediu si nu depaseste 40% |
P | |
167 < P < 500 |
( 0.15 P+15) |
P |
Pana la 1 ianuarie 2008 autoritatea publica competenta pentru protectia mediului poate autoriza functionarea instalatiilor mari de ardere de tip II care utilizeaza drept combustibil lignit indigen, in conditiile depasirii valorilor limita ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi prevazute in anexele de mai sus, daca prin aplicarea celei mai bune tehnologii disponibile care nu necesita costuri excesive, titularul activitatii demonstreaza ca apar dificultati majore in respectarea acestor valori limita de emisie, datorate caracteristicilor lignitului si se face dovada ca lignitul indigen este o sursa esentiala de combustibil pentru aceste instalatii.
Sunt exceptate perioadele de functionare aferente pornirii/opririi instalatiei.
STAS 12574/87 - Aer din zonele protejate. Conditii de calitate
Sunt prevazute si sunt inca in vigoare concentratii maxime admisibile conform tabelului de mai jos:
Poluant |
Concentratii maxime admise (CMA) mg/m3 |
|||
Medii pe termen scurt |
Medii pe termen lung |
|||
30 min. |
zilnice |
lunare |
anuale |
|
Acid azotic | ||||
Acid clorhidrc | ||||
Acroleina | ||||
Amoniac | ||||
Anhidrida fosforica | ||||
Arsen | ||||
Cadmiu | ||||
Clor | ||||
Crom (CrO3) | ||||
Fenol | ||||
Fluor - compusi gazosi anorganici si ca aerosol usor solubil (F) | ||||
- compusi gazosi anorganici si ca aerosol greu solubil (F) | ||||
Furfural |
0,15 | |||
Hidrogen sulfurat | ||||
Mangan - compusi (Mn) | ||||
Metanol | ||||
Metilmercaptan | ||||
Sulfati in suspensie, inclusive aerosoli de acid sulfuric (SO42-) | ||||
Sulfura de carbon | ||||
Tricloretilena | ||||
Particule in suspensie | ||||
Particule sedimentabile |
17 g/m2/luna |
In cazul altor substante, neincluse in tabel si pentru care nu sunt prevazute valori limita ale concentratiilor in mediul ambient, se considera ca acestea depasesc concentratiile maxime admise atunci cand mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv
Ord 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2 si NOx , pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), Pb, C6H6, CO si ozonului in aerul inconjurator
In sensul prezentului Normativ, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) Oxizi de azot inseamna suma concentratiilor de oxid de azot si de dioxid de azot, masurate in parti pe miliard (ppb) exprimata ca dioxid de azot in micrograme pe metru cub;
b) PM10 inseamna pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 10 μm, care trec printr-un orificiu cu selectare dupa dimensiune, cu un randament de separare de 50%;
c) PM2,5 inseamna pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 2,5 μm care trec printr-un orificiu de selectare dupa dimensiune, cu un randament de separare de 50%;
d) Prag de informare inseamna un nivel dincolo de care exista un risc pentru sanatatea umana in urma expunerii de scurta durata a unor segmente sensibile ale populatiei si la atingerea caruia este necesara comunicarea de informatii actualizate;
e) Prag inferior de evaluare inseamna nivelul prevazut pana la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare si alte metode de estimare;
f) Prag superior de evaluare inseamna, in procesul de evaluare, nivelul pana la care se pot folosi combinat masuratori si modele si dincolo de care sunt obligatorii masuratorile in puncte fixe;
g) Substante precursoare ale ozonului inseamna substantele care contribuie, in prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic;
h) Compusi organici volatili nemetanici (COVnm) inseamna toti compusii organici, altii decat metanul, proveniti din surse antropice si biotice, ce pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot, in prezenta luminii solare;
i) Obiectiv pe termen lung inseamna o concentratie de ozon in atmosfera pana la care, potrivit cunoasterii stiintifice actuale, efectele adverse directe asupra sanatatii umane si/sau a mediului in general sunt improbabile si care trebuie atinsa, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protectia efectiva a sanatatii umane si a mediului;
j) Valoare tinta inseamna nivelul concentratiei de ozon in aerul inconjurator, fixat cu scopul evitarii pe termen lung a efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si/sau a mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumita perioada de timp.
Perioada de mediere |
Valoarea limita |
Marja de toleranta |
Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita |
|
1. Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane |
1 h |
350 μg/m3, a nu se depasi de peste 24 de ori intr-un an calendaristic |
150 μg/m3 (43%) la data intrarii in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2004 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007 (pt. 2004 MT= 112.5 μg/m3) |
1 ianuarie 2007 |
2. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane |
24 h |
125 μg/m3 a nu se depasi de peste 3 ori intr-un an calendaristic |
Nu |
1 ianuarie 2007 |
3. Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor |
An calendaristic si iarna (1 octombrie - 31 martie) |
20 μg/m3 |
Nu |
1 ianuarie 2007 |
Perioada de mediere |
Valoarea limita |
Marja de toleranta |
Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita |
|
1. Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane |
1 h |
200 μg/m3 NO2, a nu se depasi de peste 18 ori intr-un an calendaristic |
100 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2010 |
1 ianuarie 2010 |
2. Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane |
An calendaristic |
40 μg/m3 NO2 |
20 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2010 |
1 ianuarie 2010 |
3. Valoare limita anuala pentru protectia vegetatiei |
An calendaristic |
30 μg/m3 NOx |
Nu |
1 ianuarie 2007 |
Perioada de mediere |
Valoarea limita |
Marja de toleranta |
Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita |
|
Faza 1 |
||||
1. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane |
24 h |
50 μg/m3 PM10 a nu se depasi de peste 35 de ori intr-un an calendaristic |
25 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2007 |
1 ianuarie 2007 |
2. Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane |
An calendaristic |
40 μg/m3 PM10 |
20 μg/m3 (50%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la la 0% la 1 ianuarie 2007 |
1 ianuarie 2007 |
Faza 21 |
||||
1. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane |
24 h |
50 μg/m3 PM10 a nu se depasi de peste 7 ori intr-un an calendaristic |
Se deriva din date si este echivalenta cu valoarea limita din Faza 1 |
1 ianuarie 2010 |
2. Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane |
An calendaristic |
20 μg/m3 PM10 |
10 μg/m3 (50%) la 1 ianuarie 2007, redusa apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010 |
1 ianuarie 2010 |
Valori limita indicative ce se revizuiesc in baza noilor informatii privind efectele asupra sanatatii si mediului, fezabilitatii tehnice si experientei de aplicare a valorilor limita din Faza 1.
Plumbul
Perioada de mediere |
Valoarea limita |
Marja de toleranta |
Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita |
|
Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane |
An calendaristic |
0,5 μg/m3 (1) |
0,5 μg/m3 (100%) la intrarea in vigoare a prezentului Normativ, redusa la 1 ianuarie 2005 apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007, sau 1 ianuarie 2010 in imediata vecinatate a surselor punctuale specifice. |
1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2010 in imediata vecinatate a surselor specifice industriale situate pe amplasamente contaminate de decenii de activitate industriala. |
Perioada de mediere |
Valoarea limita |
Marja de toleranta |
Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita |
|
Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane |
An calendaristic |
5 µg/m3 |
5 µg/m3 (100%) la 1 ianuarie 2004, redusa la 1 ianuarie 2007 si apoi din 12 in 12 luni cu 1 µg/m3 pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2010 |
1 ianuarie 2010 |
Valoarea limita este exprimata in µg/m3. Volumul trebuie exprimat in conditii standard (temperatura de 293 K si presiune de 101,3 kPa).
Parametru |
Valoarea limita |
Marja de toleranta |
Data pana la care trebuie atinsa valoarea limita |
|
Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane |
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore |
10 mg/m3 |
6 mg/m3 (60%) la 1 ianuarie 2004, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu 2 mg/m3, pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007 |
1 ianuarie 2007 |
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata este atribuita zilei in care se termina, respectiv: prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioada care incepe la orele 17:00 din ziua precedenta si se termina la ora 01:00 in ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la orele 16:00 la orele 24:00 din ziua respectiva.
Toate valorile sunt exprimate in mg/m3. Volumul trebuie exprimat in urmatoarele conditii de temperatura si presiune: 293oK si 101,3 kPa.
AOT40 (exprimata in (mg/m3)x nr. ore) inseamna suma diferentelor dintre concentratiile orare ce depasesc 80 mg/m3(= 40 parti pe miliard) si 80 mg/m3 pe o perioada de timp data, folosind numai valori pe 1h masurate zilnic intre 8 a.m. si 8 p.m. Ora Europei Centrale.
Valori tinta
Parametru |
Valoare tinta pentru 2010 (a) |
|
1. Valoare tinta pentru protectia sanatatii umane |
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (b) |
120 µg/m³ a nu se depasi peste 25 de zile dintr-un an calendaristic mediat pe trei ani (c) |
2. Valoare tinta pentru protectia vegetatiei |
AOT40, calculata din valorile orare de la 1 mai pana la 31 iulie |
18 000 µg/m³xh - valoare mediata pe cinci ani(c) |
(a) Conformarea la valorile tinta se va evalua incepand cu aceasta data., respectiv, 2010 va fi primul an ale carui date se vor folosi la stabilirea conformarii pe urmatorii 3 sau 5 ani, dupa caz.
(b) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe opt ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata se inscrie pentru ziua in care intervalul s-a incheiat. respectiv prima perioada de calcul pentru o zi incepe la orele 17:00 din ziua anterioara si se termina la ora 01:00 din ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi fiind perioada de la orele 16:00 la 24:00 din ziua respectiva.
c) Daca nu se pot determina mediile pe trei sau cinci ani pe baza unui set complet de date anuale consecutive, minimum de date pe un an necesare verificarii conformarii la valorile tinta va fi dupa cum urmeaza:
- pentru valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane: datele valabile pe un an
- pentru valoarea tinta pentru protectia vegetatiei: datele valabile pe trei ani
Obiectivele pe termen lung
Parametru |
Obiectiv pe termen lung |
|
Obiectiv pe termen lung pentru protectia sanatatii umane |
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic |
mg/m3 |
Obiectiv pe termen lung pentru protectia vegetatiei |
AOT40, calculat din valorile orare din mai pana in iulie |
mg/m3 |
Dioxidul de azot - 400 μg/m3 masurat timp de trei ore consecutiv in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica.
Ozonul
Depasirea acestui prag trebuie sa fie masurata sau prognozata timp de trei ore consecutiv.
Parametru |
Prag |
|
Prag de alerta |
Medie pe 1 h |
mg/m3 |
Parametru |
Prag |
|
Prag de informare |
Medie pe 1 h |
mg/m3 |
|
Protectia sanatatii |
Protectia ecosistemelor |
Prag superior de evaluare |
60% din valoarea limita pe 24 h (75 μg/m3, a nu se depasi de peste trei ori intr-un an calendaristic) |
60% din valoarea limita de iarna (12 μg/m3) |
Prag inferior de evaluare |
40% din valoarea limita pe 24 h (50 μg/m3, a nu se depasi de peste trei ori intr-un an calendaristic) |
40% din valoarea limita de iarna (8 μg/m3) |
Dioxidul de azot si oxizii de azot
|
Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane (NO2) |
Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (NO2) |
Valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei (NOx) |
Prag superior de evaluare |
70% din valoarea limita (140 μg/m3, a nu se depasi de peste 18 intr-un an calendaristic) |
80% din valoarea limita (32 μg/m3) |
80% din valoarea limita (24 μg/m3) |
Prag inferior de evaluare |
50% din valoarea limita (100 μg/m3, a nu se depasi de peste 18 intr-un an calendaristic) |
65% din valoarea limita (26 μg/m3) |
65% din valoarea limita (19,5 μg/m3) |
Pulberi in suspensie (PM10)
|
Media pe 24h |
Media anuala |
Prag superior de evaluare |
60% din valoarea limita (30 μg/m3), a nu se depasi de peste sapte ori intr-un an calendaristic) |
70% din valoarea limita (14 μg/m3) |
Prag inferior de evaluare |
40% din valoarea limita (20 μg/m3), a nu se depasi de peste sapte ori intr-un an calendaristic) |
50% din valoarea limita (10 μg/m3) |
Plumbul
|
Media anuala |
Pragul superior de evaluare |
70% din valoarea limita (0,35 μg/m3) |
Pragul inferior de evaluare |
50% din valoarea limita (0,25 μg/m3) |
Benzenul
Media anuala |
|
Pragul superior de evaluare |
70% din valoarea limita (3.5 µg/m3) |
Pragul inferior de evaluare |
40% din valoarea limita (2 µg/m3) |
Monoxidul de carbon
Media pe 8 ore |
|
Pragul superior de evaluare |
70% din valoarea limita (7 mg/m3) |
Pragul inferior de evaluare |
50% din valoarea limita (5 mg/m3) |
metode de referinta pentru evaluarea concentratiilor POLUANTILOR IN AERUL AMBIANT - Masurare in statiile fixe
Dioxid de sulf
Metoda de referinta pentru analiza - este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect de Standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet.
Dioxid de azot si oxizi de azot
Metoda de referinta pentru analiza - este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta
Plumb
Metoda de referinta pentru prelevare - este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10.
Metoda de referinta pentru analiza este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer inconjurator - Determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda - Spectroscopie cu absorbtie atomica
PM10
Metoda de referinta pentru prelevare si masurare - este cea descrisa in EN 12341 "Calitatea aerului - Procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice.
Benzenul
Monoxidul de carbon
Ozonul
Metoda de analiza: Metoda fotometrica in UV (ISO 13964)
Metoda de calibrare: Fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6)
Masurarea substantelor PRECURSOaRe ale OZONului
Principalele obiective ale acestor masuratori sunt: analiza tendintelor precursorilor ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a emisiilor, consistenta inventarelor de emisii si stabilirea legaturii dintre sursele de emisie si concentratiile de poluanti. Un al doilea scop este facilitarea intelegerii proceselor de formare a ozonului si de dispersie a precursorilor, precum si aplicarea modelelor fotochimice.
1-Butena |
Izopren |
Etil benzen |
|
Etan |
Trans-2-Butena |
n-Hexan |
m-Xilen; p-Xilen |
Etilena |
Cis-2-Butena |
i-Hexan |
o-Xilen |
Acetilena |
1,3-Butadiena |
n-Heptan |
1,2,4-Trimetil Benzen |
Propan |
n-Pentan |
n-Octan |
1,2,3- Trimetil Benzen |
Propena |
i-Pentan |
i-Octan |
1,3,5- Trimetil Benzen |
n-Butan |
1-Pentena |
Benzen |
Formaldehida |
i- Butan |
2-Pentena |
Toluen |
Hidrocarburi nemetanice totale |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate