MEDIU SI SANATATE - EFECTUL DE SERA

SCOALA POSTLICEALA DE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DISCIPLINA: MEDIU SI SANATATE

EFECTUL DE SERA :

- INTRODUCERE

- ACTIVITATILE UMANE SI INCALZIREA GLOBALA ;

- POLUAREA ATMOSFERICA, SMOG-UL ORASELOR SI PLOILE ACIDE ;

- MODALITATI DE ANALIZA A INCALZIRII GLOBALE ;

- PAGUBELE SI EVENTUALELE REMEDII.

"IDEEA DE A CREA UN RAI PE PAMANT A DUS INTOTDEAUNA LA APARITIA UNUI IAD PE PAMANT".

KARL POPPER)

INTRODUCERE

Una din cele mai inspaimantatoare probleme contemporane cu care se confrunta planeta este efectul de sera. Caldura planetei este mentinuta de atmosfera in acelasi mod in care efectul de sera pastreaza caldura in peretii de sticla si opreste evaporarea. Oamenii tulbura procesele naturale care sunt asa de milioane de ani, prin modul in care traim, iar ca rezultat, planeta este acum mai fierbinte.
Ozonul se formeaza in atmosfera inalta a Pamantului din cauza radiatiei ultraviolete solare. Stratul de ozon protejeaza suprafata Pamantului de radiatiile acestora iar lipsa lui ar insemna sfarsitul vietii pe Pamant!

Efectul de sera este incalzirea atmosferei Pamantului datorita anumitor gaze, precum dioxidul de carbon si monoxidul de azot ce impiedica racirea portiunii de pe Pamant acolo unde este noapte. Acelasi fenonomen a dus la temperaturile de sute de C° de pe Venus, unde atmosfera este alcatuita aproape exclusiv din dioxid de carbon.

Efectul se sera poate fi stopat prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon si prin reimpaduriri astfel incat plantele sa-l absoarba transformandu-l in lemn.
Ca si in cazul distrugerii stratului de ozon si incalzirea globala este un bun exemplu legat de modul in care activitatea umana poate degrada mediul la scara planetara, efectul se sera facandu-se astfel remarcat. Unele gaze din atmosfera (vaporii de apa, dioxidul de carbon, ozonul, metanul, dioxidul de azot si unele tipuri de clorofluorocarburi) impiedica disiparea caldurii produsa de pamint in spatiu. Caldura este radiata din nou spre suprafata Pamintului care este incalzita suplimentar.

Este greu sa negam faptul ca sporirea temperaturii s-ar datora efectului de sera desi Guido Visconti, foarte apreciat chiar si in afara Italiei, spunea, in ceea ce priveste incalzirea Pamantului, ca 'ar putea fi vorba de variatii normale ale climei'.

Crescand concentratii de anhidrida carbonica si nereducandu-se ceilalti factori care contribuie la producerea efectului de sera, in anul 2050 supraincalzirea va atinge 4-5 grade.

Unele studii afirma ca, si in absenta unei ulterioare acumulari de anhidrida carbonica, variatile in curs ar fi suficiente pentru a face sa creasca cu 1 grad temperatura. Este posibil.

Ne aflam totusi in ajunul unei perioade de maxima radiatie solara, datorata pozitiei astrului, aproape perpendiculara fata de axa terestra lucru care se intampla o data la 21 de mii de ani. Aceasta produce o mai mare incalzire globala datorita factorilor astronomici, incat expertii in clima au anuntat, cu mult timp in urma, o vara foatre calda pentru anul 1989.Si totusi nu toti climatologii au aceeasi opinie asupra previziunilor pe termen mediu sau lung.

Rogers Revell de la Universitatea din San Diego afirma ca variantele aflate in joc sunt atat de numeroase incat este imposibil sa se prevada viitorul. Nivelul anhidridei carbonice ar putea urca pana la 370 de parti la milion pana in anul 2000 sau putin dupa aceea. Aceasta modesta crestere ar fi de ajuns pentru a face sa urce temperatura globului cu 2 grade C. Chiar daca nu trebuie sa apelam prea usor la unele comparatii, nu este inoportun sa amintim ceea sa intamplat acum cateva milioane de ani pe planeta Venus, unde un excesiv efect de sera a determinat progresiv actuala temperatura de 480 grade si o atmosfera de 90 de ori mai densa decat cea terestra.

Problema nu este a celor 2 grade in plus daca nivelul anhidridei va atinge 370 de parti la un milion prin anul 2000, ci aceea a unei continue cresteri a efectului de sera care, daca nu va fi impiedicat, ar duce Terra in cateva secole in situatia unei imposibilitati de mentinere a vietii.

ACTIVITATILE UMANE SI INCALZIREA GLOBALA

Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti. Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales cand nu exista vanturi care sa imprastie poluantii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitatiile, rezultand ploi acide care distrug cladiri si paduri si omoara pestii. Unii agenti poluanti ajung in stratosfera, distrugand ozonul natural care protejeaza animalele si plantele impotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui.

Scenariile ipotezei 'calde' pentru perioada 1989-2050 merg la o previziune de la o crestere cu 1,6 grade centigrade a temperaturii medii globale a planetei noastre, la ceea infricosatoare de circa 5 grade. Cresterea temperaturii nu va fi aceeasi pe pamant. La Ecuator ar fi mai mica iar la poli mai mare. Toti sunt de acord ca mare parte a cresterii temperaturii ar interveni in lunile de iarna, astfel incat anotimpurile ar tinde sa se uniformizeze. In Italia cresterea temperaturii ar fi aproape dubla fata de Ecuator.

In plus cresterea temperaturii ar dauna mult zonelor urbane. Un plus de caldura provocat de tevile de esapament, de lipsa de ventilatie, de asfalt si beton sau de dificila patrundere a vantului ar face aproape imposibila viata. Sa nu se creada ca probema ar putea fi rezolvata cu ajutorul instalatiilor de aer conditionat! Lasa la o parte faptul ca poate in viitor va trebui sa renuntam la ele pentru a nu largi gaura din stratul de ozon deoarece este bine cunoscut ca racorind casele, instalatiile sporesc caldura in centrele urbane.

In plina era glaciara, temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai mica decat cea actuala. O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi aproape complet calotele polare facand sa se ridice nivelul marilor. Acestea ar creste prin efectul asa-numitei expansiuni termice, cu aproape 2 metri. Presupusa topire a calotelor ar conduce, printre altele la o cursa nemiloasa pentru exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor. Nu este vorba de o problema fundamenatala dar merita osteneala de a o releva.

POLUAREA ATMOSFERICA, SMOG-UL ORASELOR SI PLOILE ACIDE

Prof. Wilfred Bach afirma ca, daca vrem sa evitam cresterea temperaturii dincolo de limitele minime de 1-2 grade, in primele decenii ale secolului urmator, trebuie sa reducem, pe atunci, chiar in cursul anului 1990, emisiile de anhidrida carbonica cu 1277 de milioane de tone.

Dupa parerea acestuia, S.U.A. ar trebui sa reduca cu circa 309 miloane de tone pe an emisiile de gaze, Germania cu circa 48 milioane pe an, iar Italia cu 25 milioane de tone, pentru a nu mai vorbi de celelalte tari industrializate.

In Mexico City este o poluare imensa. Aici, peste 20 de milioane de oameni se straduiesc sa supravietuiasca in aceste conditii.

In orase si localitati iau nastere smog-uri periculoase, mai ales, in zilele senine si cand aerul descendent cu presiunne ridicata impiedica poluarii sa se inalte. In multe orase, poluarea realizata de masini este mai mare decat cea a fabricilor, numarul primelor fiind in crestere. In fiecare dimineata, 30 000 noi vehicule se vor fi adaugat totalului mondial. Deoarece agentii poluanti pot afecta respiratia, se dau avertismente, adresate in special persoanelor suferind de astm (vezi subpunctul urmator).In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raaportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Un copil din sapte sufera de astm in Marea Britanie din cauza poluarii, care agraveaza simpotomele.

In ceea ce priveste ploile acide Gazele se amesteca cu umezeala din aer si precipitiile devin acide, facandu-le asemanatoare citronadei. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar acestea se ingalbenesc si mor. Aluminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favoriz`nd distrugerea lor. Paduri intregi au disparut din aceasta cauza.

Este si mai rau daca ploaia acida ajunge in rauri sau lacuri, pentru ca acestea transporta otrava la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Pestii sunt determinati de aluminiu sa produca o mucoasa lipicioasa care le infunda branhiile si ii "sufoca", in cele din urma. Apele acide distrug si icrele.

ANALIZA INCALZIRII GLOBALE 

Ca sa putem analiza incalzirea globala trebuie sa avem determinari de temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia gazelor care produc efectul de sera. A stfel de studii s-au facut sistematic din 1957 pentru dioxidul de carbon. Datele de la sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent temperatura la suprafata pamintului este determinata si utilizand satelitii. Cele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac utilizind probe de gheata din Antarctica. Fiecare strat de zapada care cade anual in Antarctica se transforma intr-un strat de gheata. Gheata include in ea si mici bule de aer. Examinarea bulelor de aer aduce informatii complexe privind:

-compozitia atmosferei in momentul formarii bulei;
-data la care s-a format startul de gheata;
-temperatura in acel moment.

Studiile se fac utilizind izotopii radioactivi ai oxigenului 16O, 18O si toate investigatiile clasice sau moderne au aratat o crestere a temperaturii globale.

Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care ar schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi. De exemplu, conform unui raport din noimbrie 1988 al Natural Environmennt Research Council din Marea Britanie, aceasta tara si-ar schimba infatisarea, bucurandu-se de o clima subtropicala care ar privilegia culturile mediteraneene cu totul deosebite de cele actuale ; ar disparea aproape toate plajele datorita ridicarii nivelului marii si ar fi necesare cheltuieli enorme pentru costruirea unor diguri care sa opreasca apele.

Pentru a da un exemplu, asa-numita Corn Belt din S.U.A. ar deveni cu usurinta semiarida iar marile campii ar deveni necultivabile. Este adevarat ca sporirea temperaturii ar permite extinderea culturilor agricole in zone nordice astazi prea reci, dar acest lucru aproape ca nu conteaza fata de efectele negative ale cresterii temperaturii. In Italia,Venetia ar fi total sub apa si s-ar acoperi de mare partile joase ale catorva orase mari.

PAGUBELE SI EVENTUALELE REMEDII

Prof. Paolo Fabbri care preda geografia la universitatea din Bologna, explica faptul ca prin ridicarea nivelului apelor marii, nu numai gurile raurilor ,ci si albia lor s-ar modifica si acelasi lucru s-ar intampla in Italia cu numeroasele canale de asanare (sapate la nivelul marii) cu incalculabile consecinte negative.

Toate insulele plate, situate doar la cativa metri deasupra nivelului marii, ar disparea inghitite de valuri. Asemanator cu ceea ce s-a spus despre Italia, alte tari ar suferi foarte grave consecinte din cauza ridicarii nivelului marii.

Un mic stat din Arhipelagul Maldivelor ar inceta sa mai existe, dupa cum a declarat presedintele sau in cadrul unei reuniuni oficiale.

De altfel, cateva din cele mai mari orase ale lumii, construite la gurile unor importante fluvii, ca de exemplu Cairo, Shangai, New Orleans ar fi acoperite de ape. Practic, ar risca sa dispara intreaga Olanda, daca nu se vor cheltui sume colosale pentru a se construi diguri uriase si alte instalatii. Acest lucru este valabil si pentru alte teritorii.

Ar creste mult evaporarea si s-ar schimba regimul ploilor din intreaga planeta, cu cele mai multe precipitatii iarna si foarte putine vara. S-ar schimba cursul curentilor oceanici, spre exemplu Curentul Golfului, care a fost totdeauna fundamental pentru Europa Centrala. Desigur apele marilor ar deveni mai calde si ar creste evaporarea. Fenomenul ar fi cu atat mai perceptibil in marile relativ inchise, ca Mediterana si, in special Adriatica.

Dupa opinia lui Francesco Laurenzi, in Italia numarul zilelor cu cer senin ar scadea. Ploile ar fi mult mai reale iar din cauza incalzirii s-ar extinde mult deserturile, iar seceta ar deveni coplesitoare. Chiar si uraganele, din cauza cresterii temperaturii ar avea o mai mare violenta si frecventa. Un semn mic al cresterii furiei devastatoare am avut in anul 1988.

Se prevede ca umiditatea solului ar descreste cu aproape 20%, iar culturile agricole ar fi mult mai sarace.

Reducerile recoltelor nu ar mai permite astfel alimentarea a celor aproximativ 6 miliarde de oameni.

Ar disparea multe specii de animale care au nevoie de o temperatura mai putin ridicata. Altele ar trebui sa se adapteze la caldura, nu se stie cu ce rezultate. In ultimele milenii, omul nu a mai vazut sa dispara vreo specie de animale importante si larg raspandite, asa ca perspectiva nu poate decat sa ne ingrijoreze.

Ar disparea, de asemenea multe specii vegetale care nu suporta temperaturi inalte si putina ploaie contribuind la reducerea productiei agricole. Alte vegetale ar produce mai putin. In Italia ar lipsi orezul si graul.

In ceea ce priveste plantele, anhidrida carbonica provoaca inca de pe acum pagube independent de ceea ce s-ar putea intampla intr-un viitor apropiat din cauza cresterii temperaturii. Plantele ar fi suportat deja o transformare datorita cresterii anhidridei carbonice in atmosfera : treptat-treptat in ultimii 200 de ani pare sa se fi redus la jumatate numarul de stomate, pori prin care planta capteaza anhidrida carbonica. Se poate ca aceasta constatare sa fie exagerata dar e greu de negat fenomenul.

Schimbarile climatice: se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0.5-2 grade Celsius pina in anul 2050, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale.

Modificarile nivelului marii: probabil cu 5-40cm pina in anul 2050. Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de ghetarii din Arctica si Antarctica. O mare parte din ghetari se pot topi (Groenlanda, de exemplu, cu 2.7 milioane de km cubi de gheata) si acest lucru poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului marii. "Regiunile polare prezinta cea mai mare variabilitate climatica de pe Pamant", spune doctorul Andew Monaghan de la Centrul National de Cercetare Atmosferica din Colorado.

Schimbarile geomorfologice: Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua. Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si chiar anumite orientari politice, concretizate prin hotariri, legi, etc.

Socotim aproape imposibil ca omul sa nu ia masuri pentru a preveni catastrofa. Daca nu se vor face descoperiri stiintifice senzationale sau nu se vor elimina drastic toate cauzele care produc cresterea temperaturii, aceasta nu va putea fi impiedicata la o crestere cu 2 grade si poate chiar 2 grade si jumatate. Chiar si aceasta crestere ar putea produce infricosatoare dezechilibre ecologice.

Daca se va intampla o catastrofa nu se poate spune ca nu a fost anuntata.

Pentru prima oara in istorie omul a reusit sa intervina masiv asupra ecosistemului planetar dar a facut-o fara a prevedea consecintele.

Pentru a combate poluarea generala a atmosferei planetei noastre nu este de ajuns sa se reduca drastic anhidrida carbonica, principala responsabila pentru efectul de sera. Mai trebuie sa descreasca hotarator raportul celorlalte substante care contribuie la acest fenomen, ca hidrocarburi rezultate din arderea materialelor fosile, dar nu numai acestea, ci si sulf , azot, metanul (18%), oxizii de azot (12%), ozonul de suprafata (12%): etc.

Nici S.U.A. nu au reusit sa limiteze aceste emanatii decat intr-o masura modesta.

A reinstitui acum controlul asupra situatiei este extrem de greu; dar daca vrem sa evitam dezastrul trebuie sa actionam cu inteligenta si curaj. Omul poate face orice dar sa scape de moarte nu.

Desigur este nevoie de cheltuieli enorme cu mult superioare celor actuale, pentru a adopta masuri apte sa franeze incalzirea Pamantului.

Nu se poate spune desigur, ca pana acum s-a actionat foarte ferm pentru a reduce emisiile de gaze poluante si in special de anhidrida carbonica. Tarile din Comitatea vest-europeana au reusit acum sa se puna de acord numai asupra standurilor, desigur nu prea severe, in vederea reducerii acestor emisii.

A interveni asupra efectului de sera este greu, dar nu imposibil. Pentru a opri poluarea atmosferei trebuie, inainte de toate, sa schimbam cu totul actuala politica forestiera. Nu este de ajuns sa impiedicam despadurirea, ci trebuie sa extindem in toata lumea zonele verzi. Trebuie realizata o ampla extindere a culturilor arboricole, incepand cu padurile, pentru a contribui la reinstaurarea echilibrului in ciclul carbonului.   

Dar unor tari din lume, acest lucru li se pare imposibil, datorita necesitatilor de hrana ale unei populatii tot mai numeroase.

Mult mai important si mai urgent este sa reusim ca marea majoritate a energiei mondiale sa nu mai fie asigurata doar de sursele traditionale, petrolul si carbunele.

Pentru a reduce poluarea trebuie in primul rand sa eliminam risipa in consumul de energie. In ceea ce priveste economisirea energiei, Japonia este in frunte, cu un procent anual de 30%. Nu putine sunt masurile prin care se pot limita emisiile de anhidrida carbonica si de alte gaze nocive.

In ceea ce priveste automobilele, atata vreme cat acestea vor folosi combustibili derivati din petrol ,va trebui sa favorizam aplicarea de noi tehnologii pentru a realiza motoare care sa consume mai putin carburant.

In acelasi timp se poate limita prin lege viteza automovehiculelor dat fiind faptul ca, dupa cum se cunoaste, consumul de carburanti este mai ridicat cand viteza este mai mare fata de optim. Totodata, cu o tehnica mai avansata se pot fabrica automobile electrice. Energia electrica a acestor vehicule nu trebuie asa fie produsa cu ajutorul petrolului si carbunelui deoarece in acest caz avantajul ar fi foate modest.

Asa cum am aratat mai sus, presedintele Reagan a semnat, in 1988, o lege ce promoveaza, prin mijloace fiscale productia de automobile cu un consum redus de benzina. Pe de alta parte ,combustibilii alternativi produsi sunt eficienti pentru a reduce smogul, dar nu pentru a combate in mod concret efectul de sera. Industriile ar trebui sa realizeze mari economii cu metode noi utilizand numai energia electrica strict necesara si evitand orice risipa. Desigur trebuie sa creasca randamentul in convertirea si folosirea energiei insasi.

Cifrele care reflecta evolutia consumului de energie in ultimii 15 ani arata ca bine cunoscuta criza petroliera a reprezentat stimulentul cel mai concret pentru realizarea obiectivelor indicate.

Este totusi aproape inevitabila epuizarea progresiva a posibilitatilor de economisire, doar daca nu se vor face importante descoperiri tehnico stiintifice, astazi abia banuite.

Noile tehnologii, foarte costisitoare, de producere a asa numitului 'carbune curat' aplicate in S.U.A., in Germania si Japonia, duc la reducerea unor elemente poluante, dar nu a tuturor, si nu contribuie la reasorbtia efectului de sera si a ploilor acide.

La conferita de la Rio asupra mediului si dezvoltarii din 1992, a fost adoptata conventia cadru asupra schimbarilor de clima. Conventia urmareste scaderea emisiilor de bioxid de carbon sia altor gaze de sera.

Actualmente, abonatii particulari consuma prea multa energie si in buna parte o risipesc. In viitor va trebui insa sa o foloseasca cu extrema parcimonie. In vederea acestui scop, trebuie promovate cercetarile stiintifice destinate a face utilizabile materialele numite super-conducatoare.

Se poate de asemenea micsora producerea si consumul de ingrasaminte pe baza de azot in agricultura. Nu este imposibil nici sa se impiedice largirea golului din patura de ozon, datorita motivelor pe care le-am vazut deja.

Se poate pune capat chiar si ploilor acide care, in afara altor grave pagube, afecteaza padurile si plantele in general, cu efecte tot atat de negative.

Evident, complexitatea operatiunilor destinate a impiedica dezastrul ecologic, previzibil intr-un viitor nu prea indepartat impune un alt mod de viata pentru omenire sau cel putin pentru tarile industrializate cu o dezvoltare mult mai ponderata a nivelului de trai si o mai redusa populatie pe Pamant.

Trebuie sa alegem. Daca se continua astfel, se va ajunge in mod sigur la o catastrofa !!!

Planeta nu este o mostenire de la parintii nostri, este doar imprumutata de la copiii nostri".

(Edgar Cayce)