MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI NITRATILOR

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

CURS POSTUNIVERSITAR

MONITORIZAREA SI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI

NITRATILOR

DATE GENERALE

Situatia actuala a agriculturii romanesti se caracterizeaza prin multiple probleme de ordin economico-social, faramitarea terenului in peste 40 mil. de parcele, precum si existenta unor numeroase gospodarii neviabile din punct de vedere economic. Modificarile structurale care au avut loc in agricultura Romaniei in perioada 1990-2006, avand drept efect trecerea in proprietatea privata a peste 96 % din terenurile agricole si formarea de exploatatii mici si mijlocii (multe din acestea neviabile din punct de vedere economic), evidentiaza faptul ca procesul de reforma este departe de a fi incheiat.

Forma principala de exploatatie agricola este gospodaria taraneasca mica, avand o suprafata medie de 1,8 ha teren agricol si o pondere de 53 % din suprafata agricola a tarii.

Trebuie constientizat de fiecare producator agricol faptul ca folosirea ingrasamintelor pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor previziuni realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale, de potentialul productiv al culturilor si nivelul tehnologic al unitatii agricole. Un accent deosebit, in special in zonele cu vulnerabilitate mare la poluarea apelor cu nitrati de origine agricola, trebuie pus pe gestionarea ingrasamintelor organice si minerale cu azot, avand in vedere comportamentul deosebit de complex al acestui nutrient in sol si usurinta cu care se poate pierde sub forma de nitrati prin antrenare cu apele de infiltratie si scurgerile de suprafata (Cod de bune practici agricole, 2003)

Contaminarea apelor freatice si a apelor de suprafata cu diferiti compusi agrochimici, constituie una dintre cele mai grave consecinte ale agriculturii intensive, dar ea se manifesta adesea si in tari cu agricultura extensiva, acolo unde greselile tehnologice sunt in cea mai mare masura cauza acestor evenimente nedorite.

Daca, noile politici si strategii agrare nu vor putea implementa tehnologii agricole corecte privind utilizarea si protejarea solului, si in consecinta pastrarea calitatii resurselor naturale, creand astfel un mediu ambiental sanatos pentru promovarea unei agriculturi prospere, a unei economii durabila, atunci probabil ca in viitor nu va nici o sansa pentru siguranta alimentara a populatiei in continua crestere, si nici progres economic pentru generatiile urmatoare.

De aceea, monitorizarea permanenta a starii de calitate a solului, la nivelul fermei, regularizarea consumului de agrochimicale si aplicarea corecta a tuturor componentelor tehnologice ale sistemelor agricole de cultivare a plantelor sunt absolut necesare.

Pentru promovarea agriculturii durabile, care sa contribuie substantial la dezvoltarea economica a unei tari, a societatii in ansamblul ei, este necesar, chiar de la nivelul fiecarei ferme sa se intensifice eforturile asupra studiilor privind rolul solului in stabilirea tehnologiilor agricole, in schimbarile ecologice si economice globale, in dezvoltarea industriala, ca si in activitatile comerciale.

Riscul de poluare cu nitrati a apelor de suprafata si subterane creste foarte mult in anumite situatii de aplicare a ingrasamintelor - pe terenuri in panta, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot trebuie facuta cu anumite precautii.

Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, ingrasamintele organice de la animale si alte deseuri organice trebuie aplicate la o distanta de 50 m de izvoare, fantani sau foraje din care se alimenteaza cu apa potabila sau pentru uzul fermelor de animale. In anumite situatii aceasta distanta trebuie sa fie mai mare, in special daca izvorul este pe panta sau fantana este putin adanca (la suprafata). Trebuie avute in vedere toate sursele de apa din vecinatatea terenului (proprietatii). Aceste recomandari sunt obligatorii si in cazul depozitarii temporare a ingrasamintelor organice in camp, care oricum trebuie sa fie foarte limitata in timp.

Terenurile pe care se aplica ingrasaminte organice trebuie alese cu grija, astfel incat sa nu se produca baltiri sau scurgeri in cursuri de apa. Riscul de producere a scurgerilor de suprafata pe un teren pe care s-a aplicat un ingrasamant organic variaza cu tipul de ingrasamant, fiind mai mare in conditii similare la cele sub forma lichida. Ingrasamintele solide pot produce poluare numai in situatia unor ploi abundente ce intervin imediat dupa aplicare. Ingrasamintele organice lichide, daca nu sunt aplicate corect, pot produce poluare in mod direct. Orice ploaie intervenita curand dupa aplicarea lor va mari riscul de poluare.

Se va evita administrarea gunoiului, ca si a oricarui tip de ingrasamint, pe timp de ploaie, ninsoare si soare putemic si pe terenurile cu exces de apa sau acoperite cu zapada. In plus fata de cele aratate mai sus, nu se recomanda sa fie aplicate daca:

solul este puternic inghetat; sau solul este crapat (fisurat) in adancime, sau sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura

La constructia depozitelor de gunoi solid se va avea in vedere ca acestea sa aiba o baza din beton, sa fie prevazute cu pereti de sprijin si sistem de colectoare a efluentilor, in special a celor ce se produc in timpul ploilor.

Depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca in platforme special amenajate. In acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala, construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin inalti de 2 metri, de asemenea hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre un bazin de retentie. Platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare , sa aiba drumuri de acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate in apropierea cursurilor de apa (sub 10 m) sau cu apa freatica la mica adancime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila.

Gunoiul se pastreaza in aceste platforme indesat, acoperit cu un strat de pamant de 15-20 cm grosime, sau cu un strat de 0,2-0,4 m de turba ori paie tocate

Aplicarea ingrasamintelor se va face exclusiv pe baza analizei agrochimice a solului, repetata la fiecare 4 - 5 ani. Se vor folosi ingrasaminte ca azotatul de amoniu, superfosfatul sau ingrasamntul complex NPK. In anii foarte uscati cantitatile de ingrasaminte vor fi reduse la circa doua treimi din cele normale, deoarece cantitati mai mari nu pot fi folosite de culturi in astfel de ani si pot chiar diminua recoltele..

Pentru realizarea biomasei, a unor recolte ridicate in agricultura energo-intensiva, sunt utilizate de regula doze excesive de fertilizanti, ca si alte agrochimicale folosite in combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor, pe fondul lucrarii intensive a solului, care pot avea efecte negative asupra solului. Aplicarea necontrolata a unor "fertilizanti" organici neconventionali (namoluri de canalizare, namoluri industriale, gunoaie menajere), care contin cantitati mari de materiale organice, dar adesea si unii compusi chimici toxici, poate avea efecte negative grave in poluarea mediului inconjurator. In sistemele de agricultura intensiva, dar si in cea extensiva sau cu inputuri reduse, pot fi prezente erori tehnologice in aplicarea practicilor agricole. Dintre cele mai frecvente sunt: irigatia necorespunzatoare, efectuarea lucrarilor solului fara respectarea conditiile optime de lucrabilitate si traficabilitate (continutul optim de apa la lucrarea solului, la recoltat, la transportul recoltei); aplicarea dezechilibrata a fertilizarii minerale si/sau organice fara a lua in considerare rezervele din sol si cerintele plantei; rotatii scurte, fara culturi amelioratoare. Acestea sunt, pe solurile cu folosinta arabila, cauze majore care determina si intensifica procesele degradarii fizice, chimice si biologice ale solului, care la randul lor provoaca deteriorarea altor resurse : a apelor de suprafata si freatice, a atmosferei, a florei si faunei.

In scopul prevenirii acestor procese negative trebuie respectate de catre fiecare fermier cateva reguli de baza, si anume:

lucrarile solului, ca si operatiile de recoltare si transport, sa nu fie efectuate pe solurile umede, ci in acord cu specificul de lucrabilitate si traficabilitate al tipului de sol, intrarea pe solul umed este exclusa;

aplicarea ingrasamintelor organice si folosirea plantele amelioratoare in asolamente de lunga durata trebuie sa devina componente obligatorii ale sistemului tehnologic agricol;

este interzisa circulata masinilor agricole pe solurile afanate, care lasa urme adanci ce favorizeaza procesele erozionale de suporafata;

nu este recomandata pregatirea prin numeroase lucrari superficiale a paturilor germinative, deoarece determina pulverizarea agregatelor structurakle de sol.

Gunoiul se administreaza de regula toamna, la lucrarea de baza a solului ( prin aratura cu intoarcerea brazdei), in conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros si cu vant slab. Pe masura ce gunoiul se imprastie, terenul este arat cu plugul, care amesteca si incorporeaza bine gunoiul. Incorporarea se face mai adanc, pana la 30 cm, pe terenurile usoare (nisipoase) si in zonele secetoase si mai putin adanc, pana la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci si in regiuni umede. In zonele mai umede se poate administra si primavara.

Pentru a avea un plan cat mai bun de management al gunoiului trebuie :

sa se analizeze probe reprezentative de gunoi, stabilind continutul lor in elemente nutritive ;

daca nu se pot face aceste analize, folositi tabelele prezente in codul de bune practici agricole ;

sa se foloseasca echipamente adecvate pentru distribuire pentru a nu degrada solul mai ales in cazul aplicarii primavara timpuriu ;

sa se calibreze echipamentele de distributie a gunoiului exact pentru doza pe care doriti sa o aplicati ;

sa se incorporeze rapid gunoiul in sol (imediat dupa imprastiere), injectati-l direct in sol sau aplicati-l in benzi chiar pe randul plantelor ;

gunoiul semilichid, gunoiul de la pasari si namolurile lichide fermentate cu continut ridicat da azot accesibil vor fi aplicate in primavara ; valoarea lor scade daca se aplica in toamna datorita pierderilor prin levigare, in special pe solurile nisipoase si pe solurile subtiri ; gunoiul de grajd si namolul deshidratat poate fi aplicat in toamna deoarece au azotul mai putin accesibil si deci riscul de levigare este mai redus ;

sa se aplice azot usor accesibil pentru a satisface necesarul de azot al culturilor ; nu aplicati mai mult de 250 kg/ha/an azot organic total provenit din gunoi de grajd ;

aceste masuri sunt obligatorii in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, unde se controleaza dozele si timpul de aplicare.

Descarcarea sau depozitarea gunoiului in apropierea surselor de apa, golirea sau spalarea buncarelor si utilajelor de administrare a ingrasamintelor de orice fel in apele de suprafata sau in apropierea lor este interzisa, conducand la poluarea mediului si se sanctioneaza potrivit legii.

2. Prezentarea generala a spatiului hidrografic

Judetul Teleorman este amplasat in sudul tarii in Campia Romana,si are ca vecinatati fluviul Dunarea, judetele Olt, Arges, Dambovita, Giurgiu.

Suprafata judetului este de 5790 kmp si are o populatie de 436025 locuitori din care 140093 locuitori in mediul urban si 295932 locuitori in mediul rural.

SITUATIE STATISTICA

A GOSPODARIILOR SI LOCUITORILOR PE FIECARE COMUNA

Total judet: Nr. Sate 208; Nr.locuitori 436025, Nr.gospodarii 146828

Activitatea economica a judetului - preponderant agrara cu o suprafata arabila de 453559 ha, din care amenajate pentru irigatii 232902 ha si in stare de functionare 126092 ha in sistemele hidroameliorative mari.

Reteaua hidrografica care strabate judetul Teleorman are o lungime de 1609 Km, din care 1525 in administrarea S.G.A. Teleorman (diferenta la S.G.A. Olt)

Alimentarea cu apa a judetului Teleorman se face din surse subterane, resursele de suprafata fiind reduse.

3.Identificarea presiunilor

Principalul scop al analizei presiunilor si impactului este determinarea corpurilor de apa si evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru aceste corpuri

3.1 Surse punctuale de poluare ( menajere, industriale, agricole )

Sursele de poluare au impact asupra calitatii apei receptorilor naturali, reprezentand o sursa de presiune pentru acestea.Ca urmare, pentru aprecierea impactului acestora asupra tipurilor de ape este necesara stabilirea unor criterii de evaluare.Aceste criterii au fost selectate in primul rand dupa tipul de presiune, fiind selectate 4 tipuri principale:

evacuari de ape uzate orasenesti neepurate - sunt considerate importante cele care descarca ape din aglomerari umane cu peste 10000 de locuitori echivalenti si care au celt mult statii de epurare cu treapta mecanica

evacuari de ape uzate orasenesti epurate - sunt considerate importante cele care descarca ape din aglomerari umane cu peste 10000 de locuitori echivalenti si care au celt mult statii de epurare cu treapta biologica.Aceasta presupune ca se va tine cont si de incarcarile in nutrienti si in alte substante consumatoare de oxigen ( exista limite care daca nu sunt depasite se presupune ca statia de epurare functioneaza corespunzator, deci sursa nu mai este considerata in categoria celor importante )

evacuari industriale directe - la aceste surse criteriul cel mai important este incarcarea in substante periculoase ( metale, pesticide ) si in substante consumatoare de oxigen.

surse agricole punctiforme- criteriul luat in calcul este depasirea pragului la nitrati.

O metoda integrata de evaluare a impactului presiunilor o reprezinta programul METIMPRA. Acest program acorda punctaje pentru fiecare criteriu considerat ( debit de dilutie, parametri fizico- chimici, incarcari cu substante periculoase si prioritar periculoase, precum si acolo unde se cunosc efectele asupra sanatatii, biodiversitatii, industriei si agriculturii ) Astfel, utilizand aceste date se reureste sa se obtina pentru fiecare sursa punctiforma de poluare un punctaj care conduce in final la realizarea unui clasament, respectiv a unei evaluari a ponderii sursei in degradarea receptorului. Odata stabilita o limita de punctaj de la care se poate considera ca sursa are impact semnificativ, se poate realiza o prima sortare a surselor punctiforme de poluare. Pe baza rezultatelor obtinute cu acest program, precum si in functie de judecata expertilor, in spatiul hidrografic Arges Vedea au fost identificate 41 astfel de surse.

3.1.1. Surse agricole

Numarul fermelor este in continua schimbare. Dupa anul 1989 fermele agricole si zootehnice de stat au fost treptat desfiintate.Prin disparitia acestora, agricultura a suferit un puternic proces de regresie, care se manifesta si in prezent, cu toate ca sectorul privat este in ascensiune. Majoritate fermelor, de tipul ,, individual farming person", in lipsa subventiilor, practica tehnologii de productie neperformante, fiind lipsite de o baza materiala sigura si stabila. Aceeasi situatie se intampla si in cazul asociatiilor de mici fermieri, care intampina mari dificultati, in primul rand de natura financiara.

Reducerea activitatilor din zootehnie in sisteme centralizate a condus la reducerea poluarii de la marile complexe, care fie si-au redus mult activitatea, fie au fost efectiv inchise. La nivelul judetului Teleorman functioneaza urmatoarele ferme agrozootehnice

O mare parte din aceste ferme utilizeaza gunoiul de grajd ca principal fertilizant, fiind cel mai ieftin si cel mai disponibil ingrasamant.Asternuturile din paie ale animalelor sunt duse dupa utilizare la aceeasi platforma de gunoi.apa provenita din precipitatii spala dejectiile aflate pe portiunile exterioare betonate, poluand zonele din jurul fermei, nefiind suficiente canale colectoare si bazine de stocare. Sunt unitati care au probleme cu dejectiile, in special fermele de pasari, deoarece nu au teren suficient pentru stocarea si imprastierea dejectiilor.

In gospodariile proprii, urina si faza lichida rezultata din descompunerea fecalelor provenita de la animale sunt de obicei colectate in gropi de pamint neizolate care permit difuzia in apa freatica a nutrientilor, in special a nitratilor. In cazul suinelor, acest efluent se infiltreaza direct in sol, nefiind preluat de nici un fel de canal colector.

Gopodarul nu poate aprecia amploarea acumularii lichidelor in groapa din cauza fenomenelor cvasipermanente de evaporare si infiltrare in sol. Infiltrarea in sol se amplifica in timpul sezoanelor umede din cauza precipitatiilor care spala si portiunile de gunoi acumulate pe sol si zonele unde pasarile de curte sunt lasate sa circule liber.

In afara faptului ca gospodarii nu detin rezervoare etanse de depozitare a efluentului de la animale, nu se efectueaza nici vidanjarea pentru preluarea si transportarea acestuia

Daca s-ar realiza un chestionar privind situatia facilitatilor pentru gestionarea gunoiului de grajd in gospodariile populatiei am primi urmatoarele raspunsuri:

Gunoiul de grajd amestecat cu gunoi menajer este depozitat in locuri neamenajate: DA in toate comunele

Gunoiul de grajd amestecat cu gunoi menajer este depozitat in locuri amenajate, dar neautorizate: nu exista platforme amenajate conform legislatiei in vigoare si autorizate, in nici una din comunele judetului.

Comuna are amenajate rampe de gunoi amenajate rampe de gunoi avizate de Agentia de Protectie a Mediului Teleorman: nu exista rampe de gunoi avizate de APM Teleorman

Comuna are organizat un sistem centralizat de colectare a gunoiului de grajd/menajer: nu exista sisteme centralizate de colectare a desurilor , functionale, in nici una dintre comune ;

Comuna are prevazute in Planul Urbanistic locatii pentru constructia de depozite de gunoi si dispune de fonduri necesare : nu exista in nici una dintre comune

Comuna are prevazute in Planul Urbanistic locatii pentru constructia de depozite de gunoi si cauta sprijin financiar pentru constructie : nu exista in nici una dintre comune.

Din cele 318 depozite finale prevazute in Planurile Urbanistice Generale ale localitatilor, sunt exploatate pentru depozitarea deseurilor menajere un numar de 89 depozite, diferenta de 229 depozite urmand a fi desfiintate prin valorificarea compostului si curatarea terenului ocupat. Inchiderea in anul 2007 a celor 89 depozite are ca alternativa, realizarea de catre Consiliul Judetean Teleorman a proiectului " Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman" cu finantare din fonduri ISPA. Memorandumul de finantare a fost semnat la Bruxelles in decembrie 2003. Proiectul prevede construirea unui depozit central conform cu normele europene, a unei statii de sortare si a unei statii de compostare a materialelor organice.

Pentru depozitele existente nu s-au realizat evaluari ale starii mediului (bilant de mediu nivel II si evaluarea riscului). Costurile pentru inchiderea depozitelor sunt prevazute in acest proiect si au fost evaluate la cca 1.750.000 Euro. Valoarea totala a acestui proiect este de aproximativ 21.514.000 Euro, din care din fonduri ISPA cca. 16.054.000 Euro, iar depozitul se prevede a fi operational incepand cu luna iunie 2008.

Depozitele de gunoi sunt stabilite dar nu amenajate si autorizate in conformitate cu prevederile legale (imprejmuire, impermeabilizare, canal garda , drenuri, foraje de urmarire, etc.). O mare parte din depozitele existente contin numai deseuri biodegradabile cu precadere dejectii animaliere compostate natural, ce ar putea fi valorificate pe terenurile agricole . Un numar de 26 depozite au suprafata mai mare sau egala cu 1 ha iar un numar de 89 depozite expolatate in principal de autoritatile locale au o suprafata totala de 71,7 ha.

• Situatia privind cresterea animalelor la nivelul judetului

3.2 Surse difuze de poluare semnificative

Conform statisticilor, la nivelul judetului Teleorman sunt inregistrate 209 exploatatii agricole , avand in posesie de la cateva sute de hectare la cateva mii. Ingrijorator este numarul foarte mic de exploatatii care incheie contracte cu Oficiul de pedologie pentru efectuarea unor analize agrochimice de sol , precum si a unui plan de fertilizare a nutrientilor. Ca urmare nu se poate sti cantitatea de azot, potasiu, posfor prezenta in sol si cu atat mai putin cantitatea care urmeaza a fi administrata pe sol . ,,Planul de fertilizare" in acest caz este realizat la aprecierea producatorilor agricoli ceea ce poate duce la poluarea solului si a panzei freatice prin aplicarea unor cantitati mai mari de ingrasaminte chimice decat limita admisa.

4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa

4.1 Reteaua de monitorizare

Laboratorul pentru calitatea apelor S.G.A. Teleorman efectueaza analize fizico-chimice, biologice si bacteriologice pentru apele de suprafata (rauri, lacuri), apele subterane (foraje de exploatare si observatie din reteaua nationala), apele uzate evacuate in receptori naturali sau sisteme de canalizare, poluari accidentale si apele provenite de la terti (analize solicitate pe baza de comanda). Analizele au fost impartite pe grupe de indicatori specifici si se efectueaza conform standardelor nationale, internationale si indrumarelor ICIM.

S-au luat in considerare in special acei indicatori care au o influenta deosebita asupra organismelor acvatice: grupa substantelor organice, grupa nutrientilor, grupa substantelor periculoase si grupa alterarilor hidromorfologice.

A Indicatori fizico-chimici

Indicatori ai regimului de oxigen (O.D;CCO-Mn; CCO-Cr; CBO5);

Indicatorii regimului de mineralizare (ph, conductivitate electrica, reziduu fix, materii totale in suspensie, alcalinitate, aciditate, duritate totala, calciu, magneziu, cloruri, sulfati, bicarbonati, sodiu, potasiu, temperatura, turbiditate, culoare);

Indicatori ai regimului de nutrienti (amoniu, amoniac, azotiti, azotati, azot total, fosfati, fosfor total);

Indicatori ai regimului de toxicitate/micropoluanti(fenoli, detergenti anionici activi biodegradabili, cianuri, substante extractibile, sulfuri);

Indicatorii regimului de metale (fier, mangan, nichel, cupru, crom,plumb, cadmiu, zinc);

B. Indicatori biologici

Fitoplancton si zooplancton (componenta taxonomica,densitate,indice saprob);

Fitobentos si zoobentos;(componenta taxonomica, densitate, indice saprob)

Macrofite

C. Indicatori bacteriologici

Numarul probabil de bacterii coliforme totale;

Numarul probabil de bacterii coliforme fecale;

Numarul probabil de streptococi;

Frecventa de monitorizare pentru rauri este lunara pentru parametrii fizico - chimici si trimestriala pentru cei biologici si bacteriologici, iar in cazul lacurilor de acumulare se utilizeaza de obicei monitorizarea trimestriala. La stabilirea sectiunilor de monitorizare pentru rauri s-au utiliza urmatoarele criterii:

Criteriul confluentei raurilor;

Criteriul surselor punctiforme de poluare- sectiuni in aval de aceste surse de poluare

Criteriul captarii apelor in scopul potabilizarii - sectiuni de control la captare

Lacurile de acumulare sunt monitorizate, in trei puncte reprezsntative: intrarea in lac, mijlocul lacului si iesirea din lac ( baraj )

Majoritatea indicatorilor din programul pentru caracterizarea apelor supuse potabilizarii, se efectueaza in laborator S.G.A. Teleorman, insa sunt si indicatori pentru care dotarea laboratorului nu permite efectuarea analizei, aceasta efectuandu-se in laboratoarele D.A.A.V. Pitesti si S.G.A. Ilfov - Bucuresti.

In planul de activitate al laboratorului de hidrochimie pe anul 2006 au fost prevazute si realizate un nr. de :

12 rauri si 21 de sectiuni  + 2 sectiuni de potabilizare

4 lacuri si 7sectiuni

14 foraje de observatie

Fiecare analiza presupune verificarea valorilor 28 de inficatori fizico - chimici la care se adauga analizele biologice si bacteriologice. Fata de anul 2006 , in anul 2007 a crescut numarul forajelor de observatie analizate la 61.

Actualul sistem de monitorizare este in proces de modernizare si dezvoltare in vederea adaptarii la prevederile Directivelor Europene privind protectia calitatii apelor

4.1.1 Caracterizarea starii apelor de suprafata

Caracterizarea starii apelor de suprafata s-a realizat conform criteriilor ICPDR, unde obiectivul tinta de calitate este reprezentat de valorile maxime ale clasei a- II- a de calitate, prin compararea datelor obtinute cu valorile limita ale fiecarui indicator, iar caracterizarea fizico - chimica finala este data de clasa cea mai nefavorabila.

Semestrul I 2006

I.STAREA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA -este redata in tabelul nr.1 si tabelul nr.2.

TABELUL NR.1

Incadrarea cursurilor de apa din punct de vedere biologic in semestrul I al anului 2006 conform Ordinului MAPM nr.1146/2002

Starea lacurilor din punct de vedere biologic conform Ordinului MAPM nr.1146/2002

Lacurile Suhaia, Mosteni, Lacul Sarat, Urlui Ac.Furculesti si Urlui AC.Rosiori, in primul semestru al anului, din punct de vedere al biomasei s-au incadrat in stadiul trofic - eutrofStarea fluviului Dunarea din punct de vedere microbiologic conform Ordinului MAPM nr.1146/2002

Fluviul Dunarea la Turnu Magurele si Zimnicea in primul semestru al anului 2006 s-a incadrat in clasa de calitate II.

Semestrul II - 2006

I. STAREA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA -este redata in tabelul nr.1 si tabelul nr.2.

TABELUL NR.1

Incadrarea cursurilor de apa din punct de vedere biologic in semestrul I al anului 2006 conform Ordinului MAPM nr.1146/2002

TABELUL NR. 2

Starea lacurilor din punct de vedere biologic conform Ordinului MAPM nr.1146/2002

Lacurile Suhaia, Mosteni, Lacul Sarat, Urlui Ac.Furculesti si Urlui AC.Rosiori, in semestrul al II- lea al anului, din punct de vedere al biomasei s-au incadrat in stadiul trofic - eutrof

Starea fluviului Dunarea din punct de vedere microbiologic conform Ordinului MAPM nr.1146/2002

Fluviul Dunarea la Turnu Magurele si Zimnicea in semestrul al II- lea al anului 2006 s-a incadrat in clasa de calitate II

Incadrarea tronsoanelor de rauri caracteristice pe clase de calitate la nivelul anului 2006

B.H. VEDEA

B.H. ARGES

B.H. CALMATUI

Din datele prezentate mai sus se constata ca nu exista depasiri decat la nivelul regimului de nutrienti, restul de indicatori analizati incadrindu-se in limitele prevazute in HG nr 352/2005 si HG 352/2005. In bazinele Vedea si Calmatui depasirile se datoreaza in mod special poluarii difuze, asa cum este cazul raurilor Cotmeanca, Plapcea,Bratcov,teleorman- aval de Marzanesti, Calmatui si Urlui sau descarcarilor de ape uzate

insuficient epurate, cazul raurilor Vedea aval de Alexandria. Pentru evaluarea impactului produs de nutrienti, alaturi de indicatorii mentionati mai sus, s-au utilizat si valorile saturatiei de oxigen dizolvat si ale biomasei fitoplanctonice, cunoscut fiind faptul ca acest ultim indicator biologic ne ofera informatiile defenitorii despre stadiul trofic al unui lac. De asemenea nu trebuie uitat faptul ca apele bogate in azotati si fosfati au o evolutie neplacuta, in sensul aparitiei fenomenului de ,, inflorire " a apei.

4.1. 2 Starea calitatii apei subterane

Pentru cunoasterea calitatii resurselor de apa subterane s-au utilizat date din :

retelele locale de foraje pentru urmarirea poluarii;

forajele retelei nationale de monitoring, in care s-au efectuat pompari experimentale

diverse lucrari aferente exploatarii de ape subterane

Lipsuri

v    in prezent nu se monitorizeaza toti parametrii in conformitate cu Directiva cadru a Apei, in special substantele prioritar periculoase

v    insuficienta cunoastere a emisiilor posibil poluatoare pentru corpurile de apa de subterane

v    nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni, functie de caracteristicile stratului acoperitor

v    insuficienta cunoastere a evolutiei nivelurilor apelor subterane in cazul unor captari neprevazute cu sisteme de monitorizarei

Incertitudini

v    distributia neuniforma a unor puncte de monitorizare a calitatii

v    numarul foarte mic de captari avind arii protejate calculate si instituite conform normelor in legale

Nota: ● In anii 2002 si 2003 analizele pentru identificare - NO3 s-au facut pe Standardul mediu STAS 8900-1/71 iar, in anii 2004 - 2006 s-a lucrat pe standardul nou SR ISO 7890-3/2000.

Se constata o diminuare a numarului de foraje la care se inregistreaza depasiri la indicatorul azotati ca urmare a folosiri ingrasamintelor chimice in cantitati mai mici , precum si reducerea nr. de complexe agroozotehnice cu numar mare de animale. Trebuie stiut insa ca pe linga azotati, depasiri se mai inregistreaza si la azotiti, amoniu, fier, mangan,calciu, magneziu si CCO-Mn

4.1.3 Calitatea apei potabile

In urma analizelor realizate de Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Teleorman se constata depasiri la nitriti in urmatoarele localitati

Se observa si in cazul acestor analize ca exista depasiri la nitriti in localitatea Tatarastii de Jos ceea ce confirma incadrarea acestei localiati in zonele vulnerabile la nitrati.

Trebuie sa mentionam ca analizele la sursele de apa se efectueaza la cerere, conform HGR nr. 930/2005 ,astfel se explicand numarul mic de analize. Daca s-ar efectua un numar mai mare de analize este posibil sa fie descoperite si alte localitati in care valoarea nitritilor in apa potabila sa fie depasita .

5. Zone sensibile la nitrati

In conformitate cu documentul de pozitie incheiat intre Romania si Comunitatea Europeana referitor la capitolul de mediu , finalizat in decembrie 2004, tot teritoriul Romaniei este considerat zona vulnerabila la nitrati

In ceea ce priveste delimitarea zonelor vulnerabile a fost analizat in primul rand vulnerabilitatea naturala, respectiv caracteristicile pedo-hidro climatice ale zonei din perspectiva transmiterii nitratilor catre corpurile de apa. Zona a fost declarata vulnerabila in cazul in care peste vulnerabilitatea naturala se suprapun surse de nitrati proveniti din sursele activitatile agricole.

Zonele vulnerabile au fost diferentiate in functie de tipul surselor de nitrati:

surse actuale respectiv, activitatile agricole prezente produc un surplus de nitrati ca urmare a densitatii marii de animale din gospodarii individuale si/ sau complexe zootehnice;

surse istorice complexe zootehnice care au functionat in trecut si acum sunt dezafectate

Sursele de nitrati actuale din localitatile din judetul Teleorman provin in principal din complexele zootehnice in functiune si in secundar din contributia adusa de cresterea animalelor in gospodariile individuale. Complexele zootehnice dezafectate, sau in care efectivele au fost reduse au contribuit ca surse istorice de nitrati la poluarea corpurilor de apa subterane

La nivelul judetului Teleorman au fost identificate urmatoarele zone vulnerabile la nitrati:

Daca comparam rezultatele obtinute in urma analizelor realizate de catre laboratorul SGA Teleorman , precum si cele ale laboratorului Autoritatii de Sanatate Publica a Judetului Teleorman se constata depasiri la nitrati in zonele mentionate mai sus ceea ce confirma incadrarea acestor localitati in zone vulnerabile.

     GRATIA

Comuna GRATIA are in componenta 3 sate:

GRATIA, CIURARI-DEAL, DRAGHINESTI,

Comuna GRATIA nu are retele de apa potabila si de canalizare

Din punct de vedere al formei principale de relief comuna GRATIA se incadreaza in categoria cimpie

Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei GRATIA este de 14.181 km.

Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Riul: Chiricanu - confluenta cu: Crevedia

Riul: Dambovnic - confluenta cu: Jirnov

Riul: Dambovnic - confluenta cu: Neajlov

Riul: Crevedia - confluenta cu: Dambovnic

Riul: Jirnov - confluenta cu: Ilfovat

Perimetrul total al lacurilor cadastrate de pe teritoriul comunei GRATIA este de 3.986 km.

Corpurile de apa de suprafata (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Lacul: Udeni situat in bazinul: Jirnov Tip: Lac de acumulare

Lacul: Udeni situat in bazinul: Jirnov Tip: Lac de acumulare

Inregistrarile din Registrul Agricol arata urmatoarea structura de cultura la nivelul anului 2006

GRAU: 705 ha

ORZ: 100 ha

OVAZ: 100 ha

PORUMB: 1500 ha

FLOAREA SOARELUI: 200 ha

CARTOF: 10 ha

LEGUME: 50 ha

PLANTE NUTRET: 441 ha

VIE 42 ha

STRUCTURA ANIMALELOR

* BOVINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 80

* CAPRINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 40.

Pe teritoriul comunei GRATIA nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de bovine din gospodariile populatiei este de 555

* PORCINE

Pe teritoriul comunei GRATIA nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de porcine din gospodariile populatiei este de 552

* PASARI

Pe teritoriul comunei GRATIA nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor. Conform inregistrarilor statistice numarul de pasari din gospodariile populatiei este de 17000

* CABALINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 140

     SACENI

Comuna SACENI are in componenta 3 sate:

SACENI, BUTCULESTI, CIURARI,

Comuna SACENI nu are retele de apa potabila si de canalizare

Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei SACENI este de 22.719 km.

Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Riul: Burdea - confluenta cu: Vedea

Riul: Tinoasa - confluenta cu: Burnaia

Riul: Tinoasa - confluenta cu: Pietris (Sauceasca)

Riul: Valea Cerbarului - confluenta cu: Valea Boului

Riul: Burnaia - confluenta cu: Pietris (Sauceasca)

Riul: Pietris (Sauceasca) - confluenta cu: Valceaua Mare

Perimetrul total al lacurilor cadastrate de pe teritoriul comunei SACENI este de 5.871 km.

Corpurile de apa de suprafata (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Lacul: Ciurari situat in bazinul: Tinoasa Tip: Lac de acumulare

Lacul: Saceni I situat in bazinul: Tinoasa Tip: Lac de acumulare

Lacul: Saceni II situat in bazinul: Pietris (Sauceasca) Tip: Lac de acumulare

Lacul: Saceni III situat in bazinul: Pietris (Sauceasca) Tip: Lac de acumulare

Din punct de vedere al formei principale de relief comuna GRATIA se incadreaza in categoria cimpie

Inregistrarile din Registrul Agricol la nivelul anului 2006, arata urmatoarea structura de culturi:

GRAU: 1260 ha

ORZ: 165 ha

ORZOAICA 50 ha

OVAZ: 200 ha

PORUMB: 2500 ha

FLOAREA SOARELUI: 1750 ha

CARTOF: 10 ha

LEGUME: 14 ha

PLANTE NUTRET: 145 ha

VIE 28 ha

PEPENI 20 ha

STRUCTURA ANIMALELOR

* BOVINE

Pe teritoriul comunei SACENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de bovine din gospodariile populatiei este de 550

* PORCINE

Pe teritoriul comunei SACENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de porcine din gospodariile populatiei este de 610

* PASARI

Pe teritoriul comunei SACENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor. Conform inregistrarilor statistice numarul de pasari din gospodariile populatiei este de 12500

* OVINE

Pe teritoriul comunei SACENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea ovinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de ovine din gospodariile populatiei este de 2100.

* CABALINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 300

* CAPRINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 865

     SIRBENI

Comuna SARBENI are in componenta 3 sate:

SARBENII DE JOS, SARBENI, UDENI,

Comuna SARBENI nu are retele de apa potabila si de canalizare

Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei SARBENI este de 9.659 km.

Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Riul: Chiricanu - confluenta cu: Crevedia

Riul: Crevedia - confluenta cu: Dambovnic

Riul: Jirnov - confluenta cu: Ilfovat

Perimetrul total al lacurilor cadastrate de pe teritoriul comunei SARBENI este de 6.897 km.

Corpurile de apa de suprafata (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Lacul: Prealba situat in bazinul: Jirnov Tip: Lac de acumulare

Lacul: Sirbeni situat in bazinul: Jirnov Tip: Lac de acumulare

Lacul: Udeni situat in bazinul: Jirnov Tip: Lac de acumulare

Lacul: Udeni situat in bazinul: Jirnov Tip: Lac de acumulare

Inregistrarile din Registrul Agricol la nivelul anului 2006, arata urmatoarea structura de culturi:

GRAU: 650 ha

ORZOAICA DE PRIMAVARA: 245 ha

OVAZ: 50 ha

PORUMB: 1090 ha

FLOAREA SOARELUI: 260 ha

CARTOF: 8 ha

LEGUME: 30 ha

PLANTE NUTRET: 401 ha

RAPITA 50 ha

VIE 12 ha

STRUCTURA ANIMALELOR

* BOVINE

Pe teritoriul comunei SARBENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de bovine din gospodariile populatiei este de 395.

* PORCINE

Pe teritoriul comunei SARBENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de porcine din gospodariile populatiei este de 552.

* PASARI

Pe teritoriul comunei SARBENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor. Conform inregistrarilor statistice numarul de pasari din gospodariile populatiei este de 12000.

* OVINE

Pe teritoriul comunei SACENI nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea ovinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de ovine din gospodariile populatiei este de 250.

* CABALINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 110

* CAPRINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 280

     TATARASTII DE JOS

Comuna TATARASTII DE JOS are in componenta 7 sate:

TATARASTII DE JOS, LADA, NEGRENI, NEGRENII DE SUS, NEGRENII-OSEBITI, OBARTU, SLAVESTI,

Comuna TATARASTII DE JOS nu are retele de apa potabila si de canalizare

Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei TATARASTII DE JOS este de 32.498 km.

Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Riul: Teleorman - confluenta cu: Paraul Dobrei (Valea Dobrului)

Riul: Teleorman - confluenta cu: Bucov

Riul: Teleorman - confluenta cu: Teleormanel

Riul: Paraul Dobrei (Valea Dobrului) - confluenta cu: Bucov

Riul: Teleormanel - confluenta cu: Elesteu

Riul: Bucov - confluenta cu: Teleormanel

Riul: Clanita - confluenta cu: Virosi

Riul: Teleormanel - confluenta cu: Teleorman

Riul: Virosi - confluenta cu: Vajistea

Perimetrul total al lacurilor cadastrate de pe teritoriul comunei TATARASTII DE JOS este de 6.91 km.

Corpurile de apa de suprafata (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Lacul: Bratasani situat in bazinul: Teleorman Tip: Amenajare piscicola

Lacul: Dobrei II situat in bazinul: Paraul Dobrei (Valea Dobrului) Tip: Lac de acumulare

Lacul: Negreni situat in bazinul: Clanita Tip: Lac de acumulare

Inregistrarile din Registrul Agricol la nivelul anului 2006,arata urmatoarea structura de culturi:

GRAU: 2590 ha

ORZ: 20 ha

PORUMB: 1953 ha

FLOAREA SOARELUI: 1897 ha

CARTOF: 25 ha

LEGUME: 75 ha

RAPITA 250 ha

VIE 53 ha

PEPENI 630 ha

STRUCTURA ANIMALELOR

* BOVINE

Pe teritoriul comunei TATARASTII DE JOS exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor. Numarul de capete din aceste unitati este de 50 (S.A. Tatarastii de Jos - 1232 ha). Numarul bovinelor din gospodariile populatiei este 1440

* PASARI

Pe teritoriul comunei TATARASTII DE JOS nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor. Conform inregistrarilor statistice numarul de pasari din gospodariile populatiei este de 20100

* OVINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 431

* PORCINE

Pe teritoriul comunei TATARASTII DE JOS nu exista complexe sau asociatii cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor. Conform inregistrarilor statistice numarul de porcine din gospodariile populatiei este de 581

* CABALINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 458

* CAPRINE

Conform inregistrarilor statistice numarul de cabaline din gospodariile populatiei este de 252

PROGRAM DE ACTIUNE PENTRU COMUNELE GRATIA, SACENI, SIRBENI, TATARASTII DE JOS

o      Aplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole.

o      Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt:

interdictie totala cuprinsa intre cea mai tirzie data de aparitie a primului inghet (6 noiembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (2 aprilie) adica 147 zile.

interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (21 septembrie) si cea mai tirzie data d e aparitie a ultimului inghet (3 iunie)adica 255 zile.

interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (6 octombrie) si data medie de aparitie a ultimului

inghet (28 aprilie) adica 204 zile.

o      Capacitatile de stocare a gunoiului provenit din activitatile de crestere a animalelor trebuie sa fie de 6 luni.

o      In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decit valoarea de prag (3.2 UVM/ha/an) este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei, conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole.

o      In jurul riurilor si lacurilor din zona vulnerabila trebuie create benzi inerbate cu latimea de 5 m , pentru diminuarea scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata

o      Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5-8% (16 ha) se recomanda cresterea procentului culturilor de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inerbate la baza pantelor. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.

o      Pe pasunile din zona vulnerabila a comunei TATARASTII DE JOS ( 925 ha), se vor acorda un numar de maximum 3033 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de 3.2 UVM/ha/an.

o      Pe pasunile din zona vulnerabila a comunei SARBENI ( 269 ha), se vor acorda un numar de maximum 571 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de 2.1 UVM/ha/an.

o      Pe pasunile din zona vulnerabila a comunei SACENI ( 532 ha), se vor acorda un numar de maximum 2180 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de 4 UVM/ha/an.

o      Pe pasunile din zona vulnerabila a comunei GRATIA ( 424 ha), se vor acorda un numar de maximum 893 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de 2.1 UVM/ha/an.

o      Unitatile cu personalitate juridica pentru cresterea animalelor de pe teritoriul comunei vor trebui sa aiba in gestiune cel putin 80% din suprafata necesara aplicarii ingrasamintelor organice produse.

Unitatile de crestere a bovinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 23 ha.

o      Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform recomandarilor Codului de Bune Practici Agricole.

o      Excedentul de gunoi din unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special (uscare rapida, compostare, etc.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati.

o      Comunele mentionate mai sus nu au retea de apa potabila, sistem de canalizare si nici statie de epurare. In consecinta este absolut necesara realizarea sistemului de alimentare cu apa, de canalizare si a sistemelor de purificare a apelor uzate adecvate.

5. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Dupa anul 1989 , starea calitatii apelor s-a imbunatatit datorita restrangerii

activitatilor economico - sociale si a aplicarii mecanismului economic in domeniul apelor, inclusiv a principiului ,, poluatorul plateste".

Cu toate acestea, exista inca numeroase corpuri de apa din spatiul analizat a caror stare este diferita de ,, starea buna " in conformitate cu prevederile Directivei cadru, datorita presiunilor punctiforme, difuze si hidromorfologice. Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de ingrasamintele utilizate in agricultura, pesticidele utilizate pentru combaterea daunatorilor, animalele domestice din spatiul hidrografic analizat, precum si populatia aglomerarilor umane din mediul rural si urban unde racordarea la reteaua de canalizare este intr-o proportie relativ mica.

Avand in vedere numarul relativ mare de corpuri ,, posibil la risc" este necesara o monitorizare speciala care sa realizeze supravegherea intregului corp de apa si determinarea cat mai exacta a tuturor presiunilor, inclusiv a celor difuze. Apare evidenta necesitatea implementarii noului concept de monitoring integrat al apelor ce presupune o tripla integrare:a ariilor protejate si mediilor de investigare cat si a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico- chimice.

Corpurile de apa subterana se afla la risc datorita unor surse istorice reprezentate de unitati sau complexe care si-au incetat sau redus activitatea si surse actuale situate de regula in zonele vulnerabile pentru care trebuie sa aplice Codul Bunelor Practici Agricole.

Trebuie sa mentionam ,ca la eliberarea Autorizatiilor de gospodarire apelor se impun conditii ce trebuie sa fie indeplinite obligatoriu de beneficiari:

Obligatia beneficiarului de a dispune de teren suficient teren pentru imprastierea

gunoiului de grajd ( UVM/h) pentru cel putin 80 % din cantitatile ce se produc pe parcursul unui an; diferenta pana la 100% se acopera prin contracte ferme de furnizare catre fermierii de gunoi de grajd. Se recomanda ca terenurile agricole sa fie situate la o distanta optima de cca. 5 km.fata de complex.

● Obligatia de a dispune de capacitate de stocare suficiente si corespunzatoare ( impermeabile) pentru depozitarea in perioadele interzise pentru aplicare in camp.Programul de etapizare poate prevede reabilitarea acestor capacitati.

●Obligatia de adispune de capacitate pentru fermentare, decntare , separatoare, filtrare, oxidare, stabilizare- predenitrifiere, dep[ozitate a lichidelor limpezite folosite la irigare.

● Obligatia de a realiza sectiunile de monitorizare a apelor subterane;

●Obligatia de a dispune de instalatii de tratare/ epurare a lichidelor provenite de la abatorizare si carmangerie

●Sa prevada dotarile necesare pentru manipularea, transportul si administrarea in camp a gunoiului de grajd ( sistem de masini si utilaje , precum si instalatii de irigare )

● Sa incheie contract ferm de asistenta tehnica cu Oficiul Judetean de Pedologie si Agrochimie cu urmatoarele obligatii contractuale:

* realizare Planului de management a deseurilor organice ( ce cuprinde si perioadele de interdictie) o data la 4 ani;aprobarea acestuia la factorii abilitati

*realizarea cartarii pedologice si agrochimice a terenurilor agricole

*realizarea studiului agrochimic, o data la 4 ani in vederea refacerii planului de management;

* realizarea planului de cultura, de fertilizare, a bilantului de azot la nivelul fermei(la poarta si parcela)

● Obligatia dea intocmi si tine fisa parcelei si caietele de bilant ale nutrientilor pentru fiecare sola;

La nivelul judetului sursele de alimentare cu apa sunt majoritatea subterane, ceea ce

impune luarea de masuri urgente pentru asigurarea zonelor de protectie sanitara la captarile de apa care nu au asemenea zone. In functie de gradul diferit de risc fata de factorii de poluare, pentru fiecare captare se instituie in teren zonele de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie si perimetrul de protectie hidrogeologica.pentru alimentarile de apa potabila din subteran, zona de protectie cu regim sever este de minimum 50 m in amonte si 20 m in aval.

In zona de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise:

utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice;

irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;

culturi care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale;

pasunatul;

amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei;

depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a

instalatiei.

Masurile susmentionate se regasesc in Directiva nr. 91/676/CEE care a fost transpusa in totalitate in Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000 si ale carui obiective sunt:

reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice;

Pentru necesitatile Directivei nitrati, care sunt identice cu cele ale Planului de actiune este necesar sa se faca distinctie intre doua diferite de monitorizare:

monitorizarea destinata identificarii apelor poluate sau in pericol de a fi poluate si in urma careia se desemneaza zonele vulnerabile;

monitorizarea efectuata in scopul evaluarii eficientei programelor de actiune

Primul tip de monitorizare, efectuat prin sistemul de supraveghere si control, in cadrul unui program de supraveghere, acopera intregul teritoriu al Romaniei; supravegherea concentratiilor azotatilor in apele dulci se realizeaza pe parcursul intregului aqn, cel putin o data pe luna sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata si la intervale regulate pentru sectiunile de control reprezentative pentru acvifere. Starea de eutrofizatre a apelor dulci si apelor costiere se verifica o data la 4 ani.Factorii abilitati cu efectuarea acestei monitorizri, prezinta MMGA, la patru ani, rapoarte privind rezultatele acestor activitati, cu exceptia in care, in sectiunile de control in care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut, in acest caz programul de supraveghere se va realiza o data la 8 ani.

Cel de al doilea tip de monitorizare se refera la zonele vulnerabile si va fi aplicat apelor poluate sau amenintate de poluare si a terenurilor agricole, identificate prin primul tip de monitorizare. Separat de monitorizarea nitratilor continuti in apa este de asemenea necesar sa se stabileasca aporturile de nitrati si nivelurile acestora in sol si gradul de contaminare.

Prin masurile destinate agriculturii si dezvoltarii rurale sunt oferite satului romanesc sansa de a renaste de a se moderniza, de a deveni competitiv, si de ce nu, de a se redescoperi.

Va reusi mediul rural romanesc, in plin proces de integrare europena , sa-si pastreze farmecul si identitatea? Ramane de vazut. Este la latitudinea locuitorilor lui si a celor care vor sa contribuie la revitalizarea sa sa incerce sa-i conserve valorile si specificul, integrandu-l in acelasi timp in peisajul european.Perspectivele sunt incurajatoare. Mai este nevoie doar de initiativa, perseverenta si respect pentru traditie.