Obiectivele urmarite in cadrulului si stadiul actual de cunoastere - multiple cazuri de poluare a aerului

Obiectivele urmarite in cadrul proiectului si stadiul actual de cunoastere

Obiective urmarite IN cadrul proiectului

Ca urmarea a multiplelor cazuri de poluare a aerului din ultima perioada, se impune necesitatea cunoasterii, cat mai amanuntita si in profunzime a acestei probleme mondiale grave.

Lucrarea de fata trateaza monitorizarea poluarii transfrontaliere a aerului urban, datorita contaminarii acestuia cu diverse substante, rezultate din activitatile casnice si industriale, cum sunt:

o            poluantii acidifianti si eutrofizanti;

o            poluantii fotooxidanti;

o            poluanti organici persistenti;

o            particule fine;

o            metalele grele, etc.

Dintre acestia, la nivel global si european, se monitorizeaza, in principal:

poluarea cu ozon troposferic;

poluarea cu bioxid de carbon;

poluarea cu bioxid de azot;

poluarea prin intermediul precipitatiilor (aciditatea si existenta unor metale grele).

1.2. STADIUL DE CUNOASTERE A MONITORIZARII POLUARII TRANSFRONTALIERE A AERULUI URBAN

Generalitati privind poluarea transfrontaliera

Declansarea crizei ecologice si amplificarea efectelor sale, intensificarea si diversificarea poluarii, degradarea de o maniera generala a starii factorilor de mediu au impus, alaturi de actiunile desfasurate la nivel national de catre fiecare tara, concentrarea bi- si multilaterala a activitatii statelor, in directia solutionarii acestor probleme. Cooperarea internationala si reglementarea interstatala in domeniul protectiei mediului au fost, astfel, determinate de internationalizarea crescanda a problematicii ocrotirii patrimoniului natural mondial. La aceasta au contribuit atat factorii fizici, cat si cei de natura economica, tehnico - stiintifica, politica, etc. Un prim factor care a actionat intr-o asemenea directie a fost caracterul "transfrontalier" al numeroaselor forme de poluare.

Fenomenul de poluare transfrontaliera implica, intotdeauna, prezenta a cel putin doua state: "poluatorul" si "poluatul", fiind excluse zonele care nu sunt supuse nici unei jurisdictii statale, cum ar fi: marea libera, spatiul cosmic, etc.

Activitati desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte poluante asupra unor regiuni mai apropiate sau mai indepartate. De exemplu, accidentul de la Cernobil (Ucraina), din 26 aprilie 1986, a afectat, prin consecintele sale, o mare parte din tarile Europei.

Practic, orice impact mai important asupra mediului poate produce efecte in afara cadrului unui stat; poluarea atmosferica la lunga distanta, mareele negre, masacrele la care au fost supuse speciile migratoare, etc., sunt exemple elocvente.

Prevenirea si/sau combaterea unor asemenea efecte presupun, cu necesitate, actiuni de cooperare intre state. Asadar, se poate observa ca nu numai consecintele poluarilor, ci si situatia anumitor factori de mediu, pot reclama o conlucrare interstatala.

1.2.2. Sistemul de monitoring al poluarii transfrontaliere

Cresterea cazurilor de impact sever transfrontalier asupra mediului, a activitatilor umane, a impus statelor recunoasterea faptului ca ar trebui sa schimbe aspectele istorice privind suveranitatea nationala si ca ar trebui sa accepte raspunderea pentru impactul transfrontalier advers al activitatilor intreprinse in aria lor de jurisdictie. Aceasta raspundere si responsabilitate este acceptata, in termeni generali, si este deja reflectata in multe documente internationale, intelegeri si conventii.

Poluarea transfrontaliera reprezinta orice efect semnificativ, nefavorabil, asupra mediului, care are ca rezultat o schimbare in aer, apa sau sol, cauzata de activitatea umana. Astfel de situatii includ multiple efecte, care au implicatii pentru sanatatea vietuitoarelor.

In cadrul poluarii transfrontaliere exista trei retele de urmarire a poluarii mediului, dintre care prima are ca scop monitorizarea aerului urban. Acestea sunt coordonate de Sistemul global de monitoring al mediului (GEMS), intretinute si exploatate de catre Organizatia Mondiala Meteorologica (WMO).

Monitorizarea este procesul de supraveghere - observare a evolutiei globale a mediului nepoluat sau a calitatii mediului, in legatura cu factorii poluanti si efectele acestora asupra componentelor biotice din ecosisteme, cu scopul de a sensibiliza structurile de putere, economice si juridice, in general, intreaga societate civila despre eventualele pericole de degradare a mediului si consecintele lor.

Reteaua de monitoring a poluarii de fond a aerului

Initial, monitorizarea componentelor atmosferei a fost realizata din curiozitate stiintifica, insa, nu a durat mult pana cand au aparut primele intrebari legate de consecintele cresterii necontrolate a concentratiilor unor substante chimice, din atmosfera, asupra oamenilor.

Dezvoltarea activitatilor majore internationale cu privire la protectia mediului inconjurator au inceput, in mod serios, in timpul anului 1968, cand Natiunile Unite au organizat o conferinta mondiala cu privire la problemele internationale, ingrijoratoare, legate de mediul uman. Conferinta, care a avut loc la Stockholm, in 1972, a atras, cu succes, atentia intregii lumi, asupra problemelor mediului inconjurator, inclusiv asupra schimbarilor atmosferice datorate industrializarii rapide.

In timpul anilor '70 au fost subliniate trei probleme atmosferice majore: (a) degradarea stratului de ozon datorita clorofluorocarbonilor (CFC); (b) acidifierea lacurilor si padurilor, pe zone mari, in America de Nord si Europa, cauzate, in principal, de transformarea dioxidului de sulf in acid sulfuric, datorita precipitatiilor atmosferice; (c) potentiala incalzire globala datorata gazelor de sera. Fiecare dintre aceste probleme este, in prezent, subiectul unor tratate sau conventii internationale. Dezvoltarea initiala a acestor acorduri si evaluarile urmatoare ale metodelor de atenuare, continute de acestea, se bazeaza, in principal, pe informatiile oferite de programul, Organizatiei Mondiale de Meteorologie (WMO), de monitorizare a compozitiei atmosferei.

In anii '50 Organizatia Mondiala de Meteorologie (WMO), a inceput sa investeasca intr-un program privind chimia atmosferei si aspectele meteorologice ale poluarii aerului. Aceasta a inclus asumarea responsabilitatii pentru procedurile standard de monitorizare uniforma a ozonului si infiintarea Sistemului Global de Monitorizare a Ozonului (Global Ozone Observing System - GO3OS) in timpul anului 1957, stabilit ca fiind Anul International al Geofizicii.

In vederea monitorizarii schimbarilor, pe termen lung, in compozitia compusilor din atmosfera, la sfarsitul anilor '60, Organizatia Mondiala Meteorologica (WMO) a infiintat un program global numit Reteaua de monitoring a poluarii de fond a aerului (Background Air Pollution Monitoring Network - BAPMoN). Ulterior, aceasta a fost consolidata cu Sistemul Global de Monitorizare a Ozonului (GO3OS).

In prezent, Reteaua de monitoring a poluarii de fond a aerului (BAPMoN) face parte din Programul de urmarire globala a atmosferei (Global Atmospheric Watch - GAW).