Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
ORGANIZAREA SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI
Orice societate comerciala se organizeaza in privinta constituirii pe doua etape: prima reprezinta redactarea actului constitutiv si, dupa caz, autentificarea acestuia in conditiile impuse de lege si, a doua etapa consta in inmatricularea societatii la registrul comertului.
Procedura de constituire a societatilor comerciale in Registrul Comertului este reglementata, in prezent, de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001, modificata si completata, privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor incepand cu 1 iulie 2001.
Organizarea societatilor pe actiuni cu personalitate juridica, comporta trei etape: o etapa consensuala, o etapa judiciara si o etapa de publicare, inmatriculare si inregistrare.
Etapa consensuala are drept obiectiv intocmirea de catre asociati a actelor constitutive. Incheierea si perfectarea inscrisurilor constitutive se realizeaza in conditiile dreptului comun.
Etapa judiciara se caracterizeaza prin controlul de legalitate, exercitat de instanta teritoriala competenta sa autorizeze valabila functionare a societatii comerciale.
Etapa de publicitate, inmatriculare si inregistrare constituie stadiul final al constituirii societatilor comerciale, in cadrul sau avand loc: indeplinirea cerintelor de publicitate a documentelor constitutive in Monitorul Oficial, inmatricularea in Registrul comertului si inregistrarea fiscala.
1. REGLEMANTAREA CONSTITUIRII SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI
Persoanele juridice, comercianti sau necomercianti pot participa la constituirea unei societati comerciale pe actiuni. Scocietatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.
Exista doua modalitati de constituire a societatii: constituire simultana (instantanee, concomitenta) si, succesiva( continua, prin subscriptie publica). Diferenta dintre cele doua, o reprezinta reglementarea din actul constitutiv cu privire la atributiile si drepturile administratorilor si cenzorilor.
Constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica presupune apelul la resurse financiare ale populatiei, fondatorii adresand in acest scop celor interesati o oferta de subscriere.
Spre deosebire de constituirea simultana, aceasta modalitate presupune o faza premergatoare, care cuprinde lansarea prospectului de emisiune si subscrierea actiunilor, o faza intermediara care cuprinde validarea subscriptiei si aprobarea actului constitutiv al societatii de catre adunarea constitutiva a acceptantilor, si, o faza finala care consta in autorizarea de catre judecatorul delegat a functionarii societatii, succedata de inmatricularea acesteia in registrul comertului. Initiativa, pregatirea si indeplinirea formalitatilor necesare finalizarii acestei faze revin fondatorilor.
Persoanele fizice, conform legii 31/1990 modificata nu au nici o restrictie cu privire la constituirea unei societati comerciale pe actiuni, sau la dobandirea calitatii de actionari la o societate pe actiuni.
Sotii pot constitui o societate pe actiuni si pot deveni actionari intr-o astfel de societate . Cand sotii care fac parte din aceeasi societate, au adus ca aport bunurile proprii, calitatea lor de asociati, respectiv de parti contractuale, este indiscutabila. Obiectul de controversa l-a constituit, posibilitatea aducerii ca aport a unui bun comun de cate unul sau ambii soti. Problema se discuta din perspectiv regimului juridic al bunurilor si datoriile sotilor
Situatia proprietarilor este asemanatoare cu cea a sotilor. La momentul constituirii societatii, bunul adus ca aport numai de catre unul dintre coproprietari cu acordul expres al celorlalti proprietari, acesta avand calitate de asociat, atrage dupa sine si calitatea de titular al actiunilor atribuite pentru aportul facut.
Este probabil, ca in baza unei conventii secrete , aportul sa fie efectuat de o persoana prin intermediul altor persoane. Participarea la contractul de societate in acest mod nu este ilicita. Este in schimb limitata daca prin asemenea conventie se urmareste nerespectarea legii.
Potrivit OUG nr. 76/2001, comerciantii trebuie sa respecte urmatoarea procedura de constituire:
○ redactarea si, dupa caz, autentificarea actului constitutiv;
○ autorizarea infiintarii societatii de catre judecatorul delegat de la Oficiul registrului comertului (dupa obtinerea avizelor prealabile, necesare in cazurile prevazute de lege);
○ inmatricularea societatii in registrul comertului;
○ publicare extrasului din incheierea de autorizare a infiintarii pronuntate de judecatorul delegat, in Monitorul Oficial;
○ obtinerea codului unic de inregistrare.
ACTUL CONSTITUTIV AL SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI
Potrivit art. 5 din legea 31/1990 modificata, societatea pe actiuni se constituie printr-un contract de societate si un statut, care poate fi incheiat sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv, deoarece, de regula statutul cuprinde aceleasi clauze ca si contractul, dar formulate intr-un mod mai explicit. Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Actul constitutiv dobandeste data certa prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Actul constitutiv este actul probator, care atesta ca mai multe persoane au convenit la constituirea societatii, identificandu-se societatea prin: capital, obiect, sediu, denumire si specificandu-se ca societatea se va organiza potrivit statutului anexat.
1. Contractul de societate
Potrivit art. 1491 Cod Civil: "societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva"
Asadar, contractul de societate este un accord de vointa prin care doua sau mai multe persoane convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia sa obtina un profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capital social).
Contractul de societate are 3 elemente specifice:
A. Intentia de a forma societatea. Intentia comuna, a unor personae fizice sau juridice, prin reprezentatii lor, de a se uni si constitui societati comerciale, in scopul efectuarii de acte de comert, intr-un cadru legal dat, reprezinta affectio societatis.
B. Aporturile. Obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala, semnifica in sens juridic notiunea de aport, iar in sens etimologic, aceasta notiune semnifica bunul adus in societate de catre asociati.
Aporturile pot consta in bunuri diferite, sume de bani, imobile, drept de folosinta, si pot fi inegale ca importanta si valoare. Obiectul aportului trebuie sa apartina asociatului, trebuie sa fie real si serios, deoarece fictivitatea acestuia atrage nulitatea aportului.
Varietati de aporturi:
▪ Aport in numerar. Notiunea de numerar, cuprinde atat banii lichizi cat si cecuri, cecul fiind un mijloc frecvent de plata in materie comerciala.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, foloseste pentru acest gen de aport expresia "aport financiar in moneda nationala sau valuta convertibila". Aportul in numerar este obligatoriu, la constituirea oricarei forme de societate potrivit art. 15 din Legea societatilor comerciale republicata.
▪ Aport in natura. Aceasta consta in bunuri imobile si mobile, corporale si necorporale.
Obiectul aportului in natura este foarte variat, cuprinzand practic toate bunurile cu exceptia numerarului: cladiri, terenuri, marfuri, brevete de inventie, masini, nave, creante etc. Conditia prealabila ca aceste bunuri sa formeze obiectul aportului in natura este aceea de a fi in circuitul civil.
▪ Prestatii in munca. Serviciile, cunostintele, metodele de organizare si functionare, constituie practic un aport in munca dar, nu pot forma obiectul aportului intr-o societate pe actiuni
C. Participarea la beneficii. Inalta Curte de Casatie si Justitie a exprimat, explicit aceasta functie a societatii pe actiuni: "ceea ce este de esenta contractului de societate, e participarea tuturor asociatilor, atat la benficii, cat si la pierderile rezultate din operatiunile care formeaza obiectul contractului de societate
Impartirea beneficiilor contine criteriu de destinatie intre societatea comerciala si asociati. Cota parte din beneficii, ce se va plati fiecarui actionar in bani sau in natura se numeste dividend (art. 6, din Legea societatilor comerciala actualizata).
Dividentele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se platesc in termenul stabilit de catre gruparea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat (bilantul contabil anual, contul de profit si pierderi).
In caz contrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale.
Caracterele Contractului de Societate:
A. Caracterul solemn. Contractul de societate este un contract solemn iar incheierea lui in forma autentica este ceruta de lege, astfel se sanctioneaza cu nulitatea contractului. In concluzie actul constitutiv al societatii comerciale pe actiuni se incheie sub forma autentica si se semneaza de toti asociatii, cand societatea se constituie simultan; si de fondatori cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
B. Caracterul plurilateral. Pentru formarea valabila a contractului societatii pe actiuni, legea impune participarea a cel putin 2 actionari, (art. 10, pct. 3 din Lg. 31/1990, modificata) fara a fixa si un prag maxim al numarului acestora.
Consecinta nerespectarii acestei conditii difera in raport de momentul in care se constata. Daca neregula se constata la momentul inmatricularii, judecatorul delegat va respinge cererea de inmatriculare. Daca constatarea neindeplinirii conditiei legale a avut loc dupa inmatriculare, societatea este obligata ca in cel mult 8 zile de la data constatarii, sa i-a masuri pentru legalizare.
Cand pe parcursul functionarii societatii, numarul actionarilor scade sub minimul legal, societatea pe actiuni se dizolva. Dizolvarea nu intervine in cazul in care, in termen de 9 luni, de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar este completat
C. Caracterul oneros. Contractul societatii pe actiuni este un titlu oneros, fiecare contractant urmarind prin participarea sa la constituirea societatii un folos propriu: obtinerea de beneficii . Caracterul oneros al contractului rezulta explicit din cuprinsul art. 1941, Cod Covil; astfel fiecare asociat urmareste un "avantaj" patrimonial, un castig care se concretizeaza in profit obtinut de societate si care ulterior, in conditiile legii si conform clauzelor contractului se va imparti intre asociati.
D. Caracterul comutativ. Contractul societatii este comutativ, in sensul ca intinderea obligatiunii de aport a fiecarui asociat este cunoscuta din momentul incheierii contractului (adica din momentul realizarii acordului de vointa).
E. Caracterul comercial. Caracterul comercial al contractului este dat de obiectul de activitate al viitoarei societati, convenit de asociati. Comercialitatea este obtinuta de societati prin fixarea ca obiect de activitate a unor operatiuni apreciate de Codul comercial ca fiind "fapte de comert"
Contractul de societate trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii generale (de fond):
a. capacitatea de a contracta;
b. consimtamantul valid al partilor ce se obliga;
c. un obiect determinat;
d. o cauza licita;
e. conditia formei autentice impusa de lege (ad validitatem).
Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile generale de fond, comune tuturor contractelor (celor prevazute in art. 948 - 968 Cod Civil).
a) Capacitatea asociatiilor de a contracta. In doctrina dreptului civil capacitatea este definita ca fiind "acea conditie de fond si esentiala, care consta in atitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil".
Alti autori, apreciaza conditiile legale ale capacitatii dupa forma de asociere:
■ capacitatile asociatilor societatilor in nume colectiv le sunt aplicate regulile privind capacitatea prevazuta in Codul commercial;
■ capacitatea asociatilor societatilor pe actiuni si celor cu raspundere limitata, le sunt aplicate regulile privind capacitatea prevazuta in materialul dreptului comun.
O a trei-a opinie considera, ca persoana fizica care incheie un contract de societate trebuie sa indeplineasca conditiile de capacitate prevazute in dreptul comun.
Situatia minorilor. Minorul care nu a indeplinit varsta de 14 ani, nu are capacitatea de a incheia acte juridice, si in consecinta, nu poate fi parte intr-un contract de societate.
Minorul, cu capacitate de exercitiu restransa, intre 14 si 18 ani, poate incheia acte juridice cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a autoritatii tutelare. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa nu poate fi comerciant, dar poate subscrie actiuni.
Situatia majorilor alienati mintal, pusi sub interdictie, este aceeasi cu a minorilor fara capacitate de exercitiu.
Incompatibilitati. Prin Hotararea Guvernului nr. 667/1991 s-a dispus ca functionarii publici de orice categorie, nu pot sa faca activitati de comert dar pot dobandi sau instraina actiuni sau parti sociale. Legea 215/2001, instituie si alte incompatibilitati si anume: consilieri locali, primari, viceprimari, presedinti, vicepresedinti si secretarii generali ai judetelor, prefectii si subprefectii, nu pot face parte din adunarile generale ale actionarilor precum si din consiliile de administratie ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale regiilor autonome de interes national sau local, cu exceptia celor de la bancile comerciale cu capital majoritar de stat.
Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani, fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul, care exercita functiile sau insarcinarile lor, cu incalcarea dispozitiilor, legi societatilor comerciale, referitoare la incompatibilitate.
b) Consimtamantul asociatilor. Contractul de societate este valabil incheiat daca, asociatii, semnatari ai contractului de societate, sau acceptatii, semnatari ai prospectului de emisiune si-au exprimat vointa de a se angaja juridic.
Aplicandu-se dispozitiile Codului Civil, dreptul comun in materie, pentru existenta sa valabila, consimtamantul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
- sa provina de la o persoana cu discernamant;
- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
- sa fie exteriorizat;
- sa nu fie alterat de vicii.
Consimtamantul nu este valabil in cazul in care manifestarea de vointa s-a facut fara intentia de a produce efecte juridice: din curtoazie, in gluma sau cu o rezerva mintala. Contractul de societate este fictiv cand partile disimuleaza total realitatea, cu scopul, de exemplu, de a scoate de sub eventuala urmarire a creditorilor anumitor bunuri, creand aparenta iesirii lor din patrimoniu debitorilor. Contractul de societate poate fi deghizat in scopul de a ascunde conventia secreta si care exprima adevarata vointa a partilor.
Viciile de consimtamant sunt:
Eroarea presupune o falsa reprezentare a realitatii cu privire la persoana sau persoanele cu care se asociaza cel al carui consimtamant este afectat sau cu privire la identitatea obiectului contractului sau calitatii esentiale ale acestuia.
Potrivit art. 54 Cod Civil "eroarea" nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectivului contentiei. Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, decat atunci cand consideratia persoanei este cauza principala pentru care s-au facut conventia".
Dolul, viciul de consimtamant, este potrivit art. 960, Cod Civil "o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene intrebuintate de una dintre parti, sunt astfel incat este evident ca fara acestea, cealalta parte n-ar fi contractat". Dolul reprezinta o eroare provocata de asociati, prin folosirea unor mijloace dolosive, frauduloase.
S-ar putea pune problema existentei in cazuri subscrierii de actiuni pe baza unui bilant fals, intocmit astfel cu intentia de a duce in eroare un asociat si de a-l determina sa subscrie la capital social.
Violenta exprima constrangerea psihica asupra vointei unei persoane de a participa la incheierea unui contract de societate. Ea se manifesta ca o forma de constrangere datorata unei amenintari cu un rau fizic sau psihic.
Acest viciu de consimtamant poate fi analizat insa, doar din punct de vedere teoretic. Practic, este greu de imaginat ca o persoana consimte sa se asocieze cu o alta persoana care a folosit constrangerea fizica sau morala pentru a o determina sa-si exprime consimtamantul.
In toate situatiile cand se constata existenta vreunui viciu de consimtamant sanctiunea va fi nulitatea relativa a contractului astfel incheiat.
c) Obiectul contractului de societate. Obiectul contractului de societate nu se confunda cu obiectul societatii. Obiectul contractului de societate comerciala consta in prestatiile la care au obligat partile contractante, in timp ce obiectul societatii consta in activitatile pe care urmeaza sa le realizeze societatea, respectiv: productie, comert, import-export, prestare servicii, executare de lucrari.
Conditiile de valabilitate ale obiectului contractului de societate sunt:
► Obiectul trebuie sa fie determinat si posibil. Obiectul contractului de societate este determinat cand contractul mentioneaza faptele de comert ce urmeaza a fi realizate practice. Obiectul trebuie sa fie si posibil, adica pentru ca o societate sa existe, ea trebuie sa aiba un obiect posibil de realizat.
► Obiectul trebuie sa fie licit si moral. Activitatile comerciale care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc de catre Guvern. Hotararea Guvernului Nr. 1323/1990, prevede ca sunt interzise absolut fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice in alt scop, decat medicament, imprimarea hotararilor de tip militar, activitati care, potrivit legii penale, constituie infractiuni sau care sunt contrare unei alte dispozitii legale cu caracter imperativ, activitati care constituie, in conditiile legii, monopol de stat etc.
d) Cauza contractului de societate. Motivatia incheierii contractului de societate consta in crearea unei comunitati de bunuri afectate realizarii activitatii de comert, cu scopul obtinerii unui profit care urmeaza a fi impartit intre asociati, fie in functie de cota de participare la capitalul social, fie in functie de intelegerea asociatilor care pot stabili un alt procent de participare a fiecaruia la impartirea beneficiilor.
Conditiile de valabilitate ale cauzei contractului de societate sunt urmatoarele:
► Cauza trebuie sa existe. Contractul de societate va fi lipsit de cauza si in consecinta, lovit de nulitate, daca s-a stipulat ca toatalitatea beneficiilor va reveni numai unuia dintre asociati sau ca unul dintre asociati va dispensat de obligatia de a participa la pierderi.
► Cauza trebuia sa fie licita. Ilicitatea cauzei este mai frecvent intalnita, intrucat ea circumscrie frauda. In materialul societatilor comerciale, frauda consta in, intentia de a crea o societate, in scopul eludarii unor drepturi determinate sau a unor dispozitii legale imperative nesocotind efectele morale ale unui contract de societate.
Societateea poate fi ilicita, in scopul sustragerii bunurilor aduse ca aport, de la gajul general al creditorilor. Urmarind fraudarea creditorilor, intre valoarea bunurilor aduse ca aport si a drepturilor corespunzatoare acestora, exista o dispozitie compensata de regula de asociati.
Nerespectarea acestor conditii are drept consecinta nulitatea absoluta a contractului de societate incheiat, asociatii fiind repusi in situatia anterioara realizarii acordului de vointa.
e) Forma autentica a contractului de societate. Potrivit art. 44 din Legea nr. 35/1995 a notarilor publici si activitatii notariale, inscrisurile pentru care legea cere forma autentica vor fi redactate ori de consilierul juridic ori de reprezentatul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregatire juridica superioara pot redacta inscrisurile, in care ele, sotii ascendenti sau descendentii lor figureaza ca parti.
Contractul de societate, are urmatarul continut:
1. clauze de identificare a asocitatilor;
clauze de identificare a societatii pe actiuni;
3. clauze privind caracteristicile societatii;
4. clauze de desemnare a administratorilor si cenzorilor si de stabilire a competentelor;
5. clauze privind conducerea si gestionarea societatii;
6. clauze privind sediile secundare;
7. clauze privind modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Unele dintre aceste clauze au caracter obligatoriu, de la care partile nu pot deroga altele cu caracter dispozitiv.
1. Clauzele de identificare a partilor. Partile contractului de societate, persoane fizice se identifica in contract prin: nume si prenume, locul si data nasterii, domiciliul, codul numeric personal si cetatenia asociatilor. Asociatii, persoane juridice, se identifica la randul lor prin denumire, sediu si nationalitate.
Clauze de identificare a societatii comerciale pe actiuni. Fiecare societate are un numar de inregistrare in registrul comertului sau un cod unic de inregistrare, potrivit legii nationale. In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societatii ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
Cererea va fi insotita de:
○ actul constitutiv al societatii;
○ dovada efectuarii versamintelor in conditiile actului constitutiv;
○ dovada sediului declarat si disponibilitatii firmei;
○ actele privind proprietatea asupra aporturilor in natura, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt agrevate;
○ actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;
○ declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.
Potrivit art. 35 din Legea 26/1995, firma unei societati comerciale pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, ce o deosebeste de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa "societate pe actiuni" sau S.A.
3. Clauze privind caracteristicile societatii.
Obiectul de activitate al societatii este determinat prin indicarea de catre asociati a faptelor de comert pe care societatea le va desfasura. Asociatii pot conveni asupra unui termen de functionare (durata) a societatii pe care-l vor insera in contract, dupa cum pot mentiona ca functionarea societatii in timp este nelimitata.
Capitalul socialt subscris si varsat. Potrivit art. 5 din Legea Societatilor Comerciale, partile contractante trebuie sa precizeze valoarea capitalului nominal, intrucat, societatea pe actiuni se poate constitui numai daca intregul capital a fost subscris.
La constituire, capitalul social varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel (de exemplu, in cazul societatilor bancare sau al societatilor pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica).
4. Clauzele de desemnare a administratorilor si cenzorilor si de stabilire a competentelor. Acestea precizeaza:
■ numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice;
■ denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice;
■ garantia pe care administratorii sunt obligate sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
■ drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei;
■ numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice;
■ denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice.
5. Clauze privind conducerea si administratia societatii comerciale pe actiuni. Aceste clauze se refera la modul de conducere, de administrare si functionare a societatii, la controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, la controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul. Cand numirea reprezentatilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societatii a fost publicata in conformitate cu legea, o eventuala neregularitate in numirea lor nu poate fi opusa pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, nici de societati nici de catre terti.
6. Clauze privind sediile secundare. Aici se mentioneaza sucursalele, agentiile, reprezentantele sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare. Sediile secundare se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului sediului principal. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.
7. Clauze privind modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Cauzele generale de dizolvare a societatii pe actiuni sunt:
○ trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
○ imposibilitatea realizarii obiectivului societatii;
○ declararea nulitatii societatii;
○ hotararea adunarii generale;
○ hotararea tribunalului;
○ falimentul societatii;
○ inexistenta organelor statutare;
○ nedepunerea situatiilor financiare anuale, la registrul comertului, in timp de 6 luni de la expirarea termenului legal;
○ incetarea activitatii societatii;
○ reducerea capitalului social sub minimum legal de 90.000 lei;
○ reducerea numarului de actionari sub numarul legal de 2 actionari.
Lichidarea societatii pe actiuni este consecutiv dizolvarii si realizarea ei presupune indeplinirea unor operatiuni specifice, cu scopul de a transforma bunurile societatii in bani, de a plati datoriile si de a amparti activul net intre asociati.
Statutul Societatii Comerciale pe Actiuni
Conform prevederilor legale (art. 5 din Legea societatilor comerciale), constituirea societatii pe actiuni are ca temei doua acte: contractul de societate si statutul. Ele insa pot fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv.
Statutul este un act juridic distinct de contractul de societate. Statutul va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
Potrivit legii, statutul se incheie in forma autentica. El va trebui depus, impreuna cu contractul de societate la Registrul comertului.
3. INMATRICULAREA, PUBLICAREA SI INSCRIEREA FISCALA A SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI
Potrivit art. 1 din Legea 26/1990, comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului. Conform art. 3 din aceeasi lege, comerciantii trebuie sa ceara inmatricularea la oficiul comertului din judetul in care isi au sediul.
Pentru prima data in legislatia noastra legiuitorul prevede constituirea unui Birou Unic pentru obtinerea inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor care are in exclusivitate atributiile privind realizarea procedurilor necesare inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor. Biroul unic se constituie in cadrul Camerelor de comert si industrie teritoriale care impreuna cu institutiile publice implicate vor lua toate masurile necesare pentru organizarea si functionarea acestuia.
Solicitantul va completa cererea de inregistrare-tip, va furniza toate datele necesare, va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii lui si, daca este cazul, va depune urmatoarele documente:
■ actul constitutiv al societatii;
■ dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
■ dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
■ actele care dovedesc dreptul de proprietate asupra aporturilor in natura la capitalul social, iar daca sunt bunuri imobile trebuie depus certificatul constatator al sarcinilor pe care sunt grevate;
■ actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul comerciantului si aprobate de asociati in conditiile legii;
■ declaratia pe propria raspundere a administratorilor si cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege.
Totodata, reprezentatii societatii sunt obligati sa depuna la Oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar acei alesi in timpul functionarii, in termen de 15 zile de la alegere.
Biroul unic este obligat ca in termen de 20 de zile de la inregistrarea cererii sa elibereze comerciantului certificatul de inregistrare, care va contine si codul unic de inregistrare. In mod exceptional, termenul de eliberare a certificatului de inregistrare este de 30 de zile daca sunt aduse bunuri imobile ca aport in natura la capitalul social.
Biroul unic va anexa la certificatul de inregistrare avizele, autorizatiile si/sau acordurile necesare pentru autorizarea functionarii comerciantului. Potrivit noilor dispozitii legale, comerciantii constituiti dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 76/2001 privind inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, nu-si vor putea incepe activitatea decat in momentul in care le-a fost eliberat atat certificatul de inregistrare, cat si anexa cu avizele, autorizatiile si/sau acordurile necesare.
Prin Hotararea de Guvern nr. 25/2001, modificata, s-au aprobat procedurile de solicitare si emitere a avizelor, autorizatiilor si/sau acordurilor necesare pentru autorizarea functionarii comerciantilor.
Hotararea cuprinde cate o anexa pentru fiecare dinte cele cinci avize necesare desfasurarii activitatii de catre comercianti, respectiv:
▪ avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor, emise de brigazile si grupurile de pompieri militari in a caror baza teritoriala se afla sediul social al comerciantului;
▪ avizul si/sau autorizatia sanitara, emise de directiile de sanatate publica teritoriala;
▪ avizul si/sau autorizatia de mediu, emise de inspectoratele teritoriale de protectie a mediului;
▪ autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii in a caror raza teritoriala se afla sediul social al comerciantului.
Fiecare procedura de solicitare si emitere a avizului, autorizatiei si/sau acordului necesar, reglementeaza si perioada de valabilitate si modalitate de innoire a acestora, precum si cuantumul tarifelor aferente.
Biroul unic trebuie sa reserve denumirea firmei si sa depuna, in numele titularului cererii, aportul in numerar la capitalul social, sa redacteze actul constitutiv, sa-l autentifice daca legea prevede in mod expres, sau sa obtina darea de data certa a acestuia.
Tot el trebuie sa redacteze si sa obtina declaratia pe propria raspundere a administratorilor si cenzorilor, sa sustina cererea de inregistrare a comerciantului in fata judecatorului delegat si daca sunt aduse bunuri imobile ca aport in natura la capitalul social, Biroul unic are obligatia sa obtina evaluarea prin expertiza a bunului si certificatului constatator al sarcinii cu care este, eventual, grevat bunul respectiv.
Nu pot fi numiti experti:
□ rudele sau afinii pana la gradul 4 inclusiv si sotii acestora care au constituit aporturi in natura, sau ai fondatorilor;
□ persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat de expert, un salariu sau o remuneratie de la judecatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura.
Raportul de expertiza intocmit de experti va cuprinde descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun constituit ca aport si va evidentia, daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, urmand sa raspunda si altor obiective indicate de judecatorul delegat. Acesta, examinand dosarul de inmatriculare al societatii, poate pronunta o incheiere de admitere sau de respingere a cererii de inmatriculare.
Practic, cererea se adreseaza judecatorului delegat de institutiile competente sa elibereze avizele, autorizatiile si/sau acordurile necesare pentru a pronunta o incheiere prin care sa dispuna autorizarea constituirii societatii si inmatricularii acesteia in registrul comertului.
Autorizarea constituirii societatii si dispunerea inmatricularii acesteia sunt in competenta judecatorului delegat. Judecatorul este delegat anual de presedintele tribunalului la oficiul registrului, iar lucrarile de grefa, secretariat si arhivare ale acestuia se asigura de catre personalul oficiului.
Filiala, avand acelasi regim juridic ca societatea care a constituit-o, inmatricularea va respecta aceeasi procedura. Sucursalele se inmatriculeaza inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. Sucursala functioneaza sub forma societatii mama, la care se adauga cuvantul "sucursala" si sediul acesteia (localitatea si/sau tara).
Publicitatea constituirii societatii. Potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 76/2001, o data cu efectuarea inregistrarii, un extras in forma simplificata a incheierii judecatorului delegat se comunica din Oficiul Directiei Generale a Finantelor Publice Teritoriale, precum si Regiei Autonome "Monitorul Oficial", spre publicare, pe cheltuiala comerciantului.
Totodata, legiuitorul prevede ca la cererea si pe cheltuiala comerciantului se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, parte a IV-a, integral sau in extras constitutiv vizat de judecatorul delegat.
Acele acte sau fapte pentru care nu s-au efectuat publicitatea, nu sunt opozitabile fata de terti decat in masura in care se face dovada ca tertii aveau cunostiinta de continutul lor.
Realizarea publicitatii impuse de lege are ca efect asigurarea opozabilitatii fata de terti, a actelor si faptelor juridice ce fac obiectul acesteia. Prezumtia de opazibilitate impusa de aceste acte si, negative, in sensul ca in situatia in care un tert face dovada ca a fost in imposibilitatea de a lua cunostinta de publicitatea constituirii societatii prin Monitorul Oficial, acestuia nu-i sunt opozabile operatiunile societatii pana la a 16-a zi de la momentul publicarii incheierii de inmatriculare in Monitorul Oficial.
Sanctionarea neregularitatilor in efectuarea publicitatii, nu este nulitatea actelor supuse publicitatii, ci inopozibilitatea acestora fata de terti.
4. EFECTELE INCALCARII CERINTELOR LEGALE DE CONSTITUIRE
Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire inainte de inmatriculare. Eliberarea asociatilor de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor in cazul in care cererea de inmatriculare lipseste. In scopul finalizarii constituirii societatii, fondatori sau administratorii ori un imputernicit al acestora au obligatia sa ceara inmatricularea societatii in registrul comertului in a carei raza teritoriala isi va avea sediul societatea, in termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv. In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, potrivit art. 47 din Legea societatilor commercial, orice asociat poate cere oficiului comertului efectuarea inmatricularii.
Daca fondatorii sau reprezentatii sociatatii nu au curs modificarii sau daca asociatul responsabil nu si-a finalizat demersul sau si inmatricularea nu s-a efectuat totusi, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv.
Respingerea prin incheierea cererii de inmatriculare, in cazul in care judecatorul delegat a constatat existenta unor neregularitati: actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege (ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii), sau nu s-a implinit cerinta legala pentru constituirea societatii.[24]
Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire, constatate dupa inmatriculare. Actiunea in regularizare este de fapt un filtru si un obstacol in a declara nulitatea societatii, in caz de constatare a unor neregularitati, ulterior inmatricularii societatii si are prioritate intr-un eventual concurs cu actiunea in nulitate.
Daca societatea nu se conformeaza, inlaturarea neregularitatilor se poate face pe cale juridica. O asemenea actiune poate fi introdusa si de camera de comert si industrie, care potrivit art. 27 din Legea 26/1990 republicata are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in registrul comertului, interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale societatii comerciale.
Potrivit art. 63 din Legea societatilor comerciale, instanta competenta este tribunalul din unitatea administrativ-teritoriala unde isi are sediul principal societatea.
Obiectul actiunii fiind obligatia de a face, instanta va obliga societatea la plata de daune, la cerere. Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unei perioade de 1 an, de la data inmatricularii societatii.
Nulitatea societatii comerciale pe actiuni inmatriculate produce efecte numai pentru viitor, neavand efecte retroactive si poate fi invocate pentru urmatoarele cauze, limitative prevazute de art. 56 din legea societatilor comerciale:
▪ lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica;
▪ toti fondatorii au fost potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
▪ obiectul de activitate al societatii este illicit sau contrar ordinii publice;
▪ lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;
▪ lipseste autorizarea legala administrativ de constituire a societatii;
▪ actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris si varsat;
▪ s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
▪ nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.
5. INFIINTAREA FILIALELOR SI SEDIILOR SECUNDARE ALE SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI
Societatea isi poate realiza
activitatea si in alt loc decat sediul principal, in aceeasi
localitate sau in alte localitati din
Sucursala se caracterizeaza prin faptul ca este dependenta total - juridic si patrimonial - de societatea in cadrul careia functioneaza, beneficiind de o anumita autonomie de functionare, avand sediul propriu si propriile atribute de identificare.
Sucursala se va inregistra in acelasi registru, insa in mod distinct, ca inregistrare independenta. Firma sucursalei va contine denumirea si localitatea sediului societatii - mama la care se adauga mentiunea "sucursala" si localitatea sediului acesteia.
Potrivit art. 52 din Normele metodoligice privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a inregistrarilor, la depunerea cererii de autorizare / inregistrare, referentul oficiului registrului comertului are obligatia de a efectua verificarea existentei urmatoarelor documente:
● hotararea organului statutar de infiintare a sucursalei cu indicarea denumirii sucursalei, a sediului acesteia, a obiectului de activitate, identificarea persoanelor imputernicite sa reprezinte sucursala si limitele mandatului acordat;
● actul aditional privind infiintarea sucursalei, daca infiintarea nu este prevazuta in actul constitutiv;
● dovada sediului sucursalei;
● declaratia pe propria raspundere a reprezentantului sucursalei ca indeplineste conditiile legale pentru exercitarea acestei calitati;
● dovezile privind achitarea taxelor legale, respective a taxelor judiciare de timbru, a taxelor pentru operatiuni efectuate in registrul comertului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a incheietii de inregistrare a sucursalei.
Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societati comerciale prevazute de lege, urmarindu-se aceeasi procedura. De altfel, filialele, ca si sediile secundare, se constituie pentru nevoile specifice ale comertului.
Stanciu D. Capreanu, s.a. - "Contracte civile si comerciale", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 226
S. Angheni, M. Volonciu, C. Stioca - "Drept Comercial, Editia a 3-a ", Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 98
Elena Carcei - " Varietati de aporturi la constituirea societatii pe actiuni", Revista Drept Comercial, nr. 6/1994, p. 47
Elena Carcei - "Constituirea societatilor comerciale pe actiuni", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995, p. 23
S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica - "Drept Comercial, Editia a 3-a", Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 99
S. Angheni, M. Volonciuc, C. Stoica - "Drept Comercial, Editia a 3-a", Editura All Beck, Bucuresti, 2004 p. 110
S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica - "Drept Comercial, Editia a 3-a", Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 121
S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica - "Drept Comercial, Editia a 3-a ", Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 122.
Ioan Turcu - "Teoria si practica dreptului commercial roman", vol. 1, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p. 201
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate