INGINERIA MEDIULUI, CONSTRUCTII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI - ELIMINAREA EXCESULUI DE UMIDITATE DIN LOCALITATEA RECAS DE PE SUPRAFATA DE 185 DE Ha

 

CONSTRUCTII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

CUPRINS

CAP I.GENERALITATI

1.1.OBIECTIVUL SI SCOPUL INVESTITIEI

1.2.INCADRAREA LUCRARII IN PLANUL DE AMENAJARE INTEGRALA A ZONEI(ALTE LUCRARI DE AMENAJARE IN ZONA)

1.3.PREZENTAREA DE ANSAMBLU A LUCRARILOR PROPUSE

CAP II.STUDII SI CERCETARE

2.1.CADRUL NATURAL

2.1.1.ASEZARE

2.1.2.RELIEFUL

2.1.3.SOLURI

2.1.4.HIDROGRAFIE

2.1.5.CLIMA

2.1.6.FLORA

2.1.7. PUNCTE DE INTERES PE TERITORIUL ORASULUI

2.1.8. ISTORIC

2.1.9. POPULATIA SI RESURSE UMANE

2.2 INFRASTRUCTURA

2.2.1. GOSPODARIREA APELOR

2.2.2.ALIMENTAREA CU ENERGIE ELETRICA

2.2.3. TELECOMUNICATII

CONCLUZII

CAP III.PROIECTAREA PROPRIU-ZISA

3.1.LUCRARI DE BAZA CE SE EXECUTA LA DESECARE

3.1.1.METODA DE DESECARE PROPUSA

3.2.CALCULUL ELEMENTELOR CANALELOR

BIBLIOGRAFIE

Cap.I Generalitati:

Obiectul si scopul investitiei

Valorificarea cat mai completa a marilor rezerve pe care fondul funciar le are, prin inlaturarea sau limitarea efectelor nefavorabile ale factorilor naturali, constituie principalul obiectiv catre care tind eforturile multor specialisti din agricultura tarii noastre cat si din intreaga lume.

Studiile si cercetarile intreprinse au scos in evidenta faptul ca pe doua treimi din suprafata cultivata a tarii nu se poate concepe practicarea unei agriculturi moderne si eficiente, care sa asigure un nivel ridicat al productiei vegetale si animale fara lucrari de imbunatatiri funciare.

Sunt zone intinse cu soluri din cele mai fertile, dar care sufera permanent de seceta, de eroziune, de inundatii sau exces de umiditate, adeseori pe aceleasi terenuri suprapunandu-se actiunea negativa a doi sau mai multi factori, care produc pagube agriculturii noastre an de an.

In ultimii 50 de ani s-au executat numeroase lucrari de imbunatatiri funciare, pe intreg teritoriu al tarii, ajungandu-se, daca ne referim numai la desecare – drenaj, la o suprafata amenajata de 3,3 milioane hectare.

Din pacate sumele investite in aceste lucrari nu au avut in totalitate efectul pozitiv scontat, multe sisteme de desecare, fiind subdimensionate si dotate insuficient cu utilaje specifice. De asemenea in cadrul acestor amenajari au fost neglijate lucrarile agropedo-ameliorative cu scop de regularizare a regimului de apa din sol si de la suprafata solului.

Datorita noilor conditii create in urma Revolutiei din Decembrie 1989 este necesar sa se treaca la un nou mod de a privi lucrarile de imbunatatiri funciare si cu precadere a celor de desecare – drenaj.

Astfel, paralel cu reabilitarea si modernizarea retelelor de canale si a constructiilor aferente se impune completarea sistemelor existente cu lucrari pentru accelerarea eliminarii excesului de apa.

De asemenea se impune un alt mod de folosire a amenajarilor corespunzator noilor structuri existente in agricultura romaneasca.

Dupa decembrie 1989 conceptul asupra proprietatii s-a schimbat radical mai, ales in urma adoptarii noi Constitutii din octombrie 2003, prin adoptarea Legii nr.18/1991 si al celorlalte legi care reglementeaza dreptul la libera asociere, conditiile exploatarii amenajarilor de imbunatatiri funciare s-au schimbat.

Solurile cu exces de umiditate, care fac obiectul acestei lucrari, se incadreaza in starea lor naturala in categoria solurilor slab productive. Datorita suprafetelor intinse pe care le ocupa, rezolvarea problemelor pe care le ridica in vederea cresterii potentialului de productie, trebuie sa stea in atentia specialistilor si producatorilor din agricultura, pentru asigurarea unor recolte mari stabile si de buna calitate.

Pentru realizarea acestora, este necesara in primul rand cunoasterea factorilor limitativi ai productiei agricole, in cazul nostru a cauzelor care determina excesul de umiditate, in functie de care sa fie stabilite masurile menite sa conduca la obtinerea rezultatelor dorite, corespunzatoare bazei materiale asigurate, nivelului tehnico-stiintific de care dispune agricultura, ca si conditiile naturale din fiecare zona a tarii.

Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate trebuie corelata cu masurile de prevenire si combatere a celorlalti factori limitativi, care sa dea in final, posibilitatea aplicarii unor tehnologii ameliorative si culturale cunoscute.

Pagubele aduse economiei nationale de excesul de umiditate, sunt foarte mari. Se apreciaza ca acestea sunt aproape echivalente cu productia ce se obtine anual pe 1,8 milioane de hectare. Unii autori arata ca productiile sunt mai mici la grau cu 500 – 1.000 kg/ha, la porumb cu 500 – 1.500 kg/ha si la cartof cu 10 t/ha fata de cele normale.

In anii ploiosi in Romania sunt afectate de excesul de umiditate 7.400.000 ha teren agricol, din care 4.200.000 ha arabil (Berca,1998).

Nivelul recoltelor obtinute la plantele cultivate pe aceste soluri este, in general, scazut desi potentialul de productie al lacovistilor si solurilor lacovistite, este cu 15 – 20 % mai mare ca cel al cernoziomurilor.

Continutul in substante nutritive, ca si cantitatea mare de materie organica, creeaza in aceste soluri un potential de productie foarte ridicat, dar care nu poate fi valorificat din cauza insusirilor fizico-mecanice defavorabile, create de excesul de umiditate.

Exista o unanimitate de pareri asupra faptului ca, in vederea luarii in cultura a solurilor cu exces de umiditate, prima veriga ce se impune este indepartarea surplusului de apa si reglarea regimului aero-hidric din masa solului, prin lucrari de desecare, drenaj. Fara acestea, nici o alta masura de lucrare si cultivare nu poate sa dea rezultatele dorite.

Majoritatea specialistilor considera drept apa in exces acea cantitate care depaseste capacitatea solului sau umiditatea corespunzatoare suctiunii de 1/3 bari, sau echivalentul umiditatii, precum si limita inferioara de plasticitate, respectiv limita de framantare.

Rogobete si Tarau (1997) considera drept apa in exces din punct de vedere hidro-ameliorativ cantitatea care depaseste capacitatea de saturatie si care se scurge spre drenuri. Aceiasi autori precizeaza ca in acceptiunea agronomica excesul de apa apare cand continutul de umiditate depaseste 30% din volumul total al solului, iar in sens pedologic, cand umiditatea depaseste capacitatea de camp. Conform acestora se considera ca exista exces de apa in sol atunci cand suctiunea lui depaseste valoarea de 1,78 pe scara pF(1/17 bari) ceea ce corespunde capacitatii capilare, situatie in care solul este deformabil si adeziv, iar apa este cedabila drenurilor.

Caracteristicile principale ale fenomenului de umezire excesiva sunt in ordinea importantei agronomice: frecventa, durata, forma, extinderea, intensitatea, sursa si cauza.

Obiectul si scopul lucrarii.

Studierea si precizarea tipului si subtipului genetic de sol, a insusirilor morfologice, fizico-chimice si biologice ale acestuia, stabilirea cauzelor care determina excesul de umiditate si masurilor care sa duca la eliminarea acestuia.

Scopul lucrarii il constituie executarea unor lucrari de desecare-drenaj prin care sa fie eliminat excesul de umiditate si care sa duca la o imbunatatire a regimului aero-hidric din sol, a insusirilor fizico-chimice si biologice, termice, care sa permita cresterea fertilitatii solului, prin intensificarea activitatii microorganismelor din sol, a cresterii solubilitatii fosfatilor hidrosolubili, modificarea pozitiva a continutului de potasiu asimilabil din sol, toate acestea ducand la largirea pretabilitatii pentru plantele de cultura (crearea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a acestora) in scopul sporiri productiei agricole si a calitatii acesteia.

Pe langa inlaturarea excesului de umiditate se va urmarii asigurarea inmagazinarii apei (stavilare pe canalele de desecare) care sa fie pusa la dispozitia plantelor in perioadele cu deficit de umiditate..

Prezentarea de ansamblu al lucrarii propuse.

Lucrarea se va concretiza printr-un sistem de desecare-drenaj, cu constructiile hidrotehnice aferente, prin dimensionarea acestora se va asigura eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile afectate.

Cap.II. Studii si cercetare.

Cadrul natural.

Asezare

Orasul RECAS este situat la o distanta de 22 km de Timisoara si 37 km de Lugoj, pe drumul national DN6 (european E70), este unul dintre cele mai tinere orase in zona de vest a Romaniei. Orasul are acces si la aeroportul Timisoara, aflat la 20 de km distanta.

Recasul are o populatie de aproximativ 8.500 locuitori si este un exemplu de diversitate etnica, aici traind impreuna romani, maghiari, sarbi, croati, germani si romi.

In prezent orasul Recas are o suprafata administrativa de 22988,21 ha si 7 localitati, dintre care una, Nadas, este depopulata.

Se invecineaza cu terenurile administrative ale comunelor:

nord – Bogda

sud – Cheveresu Mare si Racovita

est -Topolovatu Mare si Brestovat

vest - Remetea Mare si Pischia

Localitati apartinatoare: Izvin, Bazos, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova si Nadas 

Teritoriul orasului este traversat la sud de raul Timis si de canalul Bega. Situata relativ in centrul judetului Timis, la est de municipiul Timisoara.

Orasul este accesibil si pe calea aerului fiind aflat la 20 de km de aeroportul Timisoara, de asemenea se afla pe magistrala principala ce leaga Timisoara de Bucuresti.

2.1.2. Relieful

Apartinand marii unitati fizico-geografice Banato-Crisane, teritoriul este situat in proportie de 45% in treapta joasa, sudica, a Dealurilor Lipovei, care face racordul dintre Piemontul Banatului si Campia de Vest. Aceasta zona (Stanciova-Herneacova-Nadas), prezinta o inclinare generala de la N-NE spre S-SV, cu o altitudine cuprinsa intre 280-178m. Vaile intracolinare, cu largimi care variaza de la cateva zeci de metri pana la 180-450 m (microlunci), au un caracter torential, cu functie de evacuare a apelor in perioadele de precipitatii semnificative si la topirea zapezilor.

Aproximativ 18% din areal se afla situat in partea mai inalta a campiei subcolinare care, fragmentata de o retea de vai, in general divergente, patrunde in interiorul depresiunilor-golf si realizeaza tranzitia dintre dealurile piemontane si campia joasa, distingandu-se prin doua compartimente: campia subcolinara (Recas-Petrovaselo), parte a extremitatii sud-vestice a Campiei Vingai, cu o altitudine osciland intre 180 si 135 m si campia de terase (Recas-Izvin), o ultima ramificatie, sudica, a Campiei Vingai, sprijinita ca un pinten in malul Begai si Campia joasa a Timisului, cu aspectul unui platou intins, cu o altitudine situata intre 160-100 m.

Campia joasa (80-100 m), situata in partea de sud a teritoriului, reprezentand 37% din areal, cu un relief caracterizat printr-o larga dezvoltare a luncilor raurilor principale, cu numeroase meandre, difluente, despletiri si cursuri parasite, constituind o parte a Campiei Timisului, este formata din doua diviziuni: campia joasa interfluviu Bega (canal)-Timis si campia joasa situata la nord de canalul Bega.

2.1.3. Soluri

Prin gruparea unitatilor de teren (U.T.) din cartograma alaturata rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri :
1. Soluri brune argiloiluviale, 1-65 (vertice, pseudorendzinice, pseudogleizate, erodate): 33,4%;
2. Soluri brune luvice, 66-87 (vertice, , pseudorendzinice, pseudogleizate, erodate): 7,4%;
3. Soluri brune eumezobazice, 88-113 (vertice, gleizate): 23,4%;
4. Soluri gleice, pseudogleice si negre clinohidromorfe, 114-132: 4,7%
5. Vertisoluri, 133-150 (pseudogleizate, erodate, gleice, amfigleice): 7,4%;
6. Soluri aluviale, 151-164 (tipice, gleizate, molice, litice): 8,0%;
7. Soluri erodate si coluvionate, 165-180 : 7,3%;
8. Soluri desfundate, 181-201 (vertice, pseudogleizate): 8,1%;
9. Asociatii de soluri, 202-224 (brune argiloaluviale, brune luvice, negre clinohidro-morfe, vertisoluri gleice, soluri aluviale, soluri brune eumezobazice etc.): 0,3%.
Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 13112 ha, pasuni 3934 ha, fanete 878 ha, vii 1762 ha si livezi 230ha.
Referitor la incadrarea in clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinta “arabil”, situatia se prezinta astfel: cl a II-a 2953 ha (14,8%), cl. a III-a 8785 ha (44,2%), cl. a IV-a 5865 ha (29,4%) si cl. a V-a 2313 ha (11,6%).

Capacitatea de productie a solurilor prezentate, in diversitatea lor, este influentata de o serie de factori limitativi, intre care cei mai pregnanti sunt: reactia solului, cu o valoare scazuta pe 21% si cu o valoare ridicata pe 2% din suprafata, rezerva de humus scazuta pe cca 30 ha, panta terenului care impune o utilizare deficitara pe 23%, partial restrictiva pe 5% si total restrictiva pe 3,7% din suprafata, excesul de umiditate freactica care, accentuat de precipitatii sau baltiri afecteaza 22% din areal, fiind in stransa dependenta de porozitatea totala care prezinta valori foarte scazute pe cca 32% din teritoriu.
In functie de elementele restrictive evocate se impun, de la caz la caz, masuri nuantate de amendare cu calciu, fertilizari ameliorative, lucrari de afanare adanca si de nivelare, executarea de santuri si rigole nesistematice, drenaje-cartita, instalarea de benzi inierbate, asolamente de productie si aplicarea profesionala a tehnologiilor agricole, in vederea exploatarii intensive, in parametri ecologici, a terenurilor agricole.
Avand in vedere ponderea terenurilor neagricole si conditiile pedoclimatice specifice zonei, care permit dezvoltarea unei bogate si variate flore melifere, recomandam imbunatatirea compozitiei floristice cu specii precum Tylia tomentosa, T. cordata, Acer tataricum, Robinia spp., Salix spp. etc“

2.1.4. Hidrografie

Hidrografic, zona se incadreaza in bazinul Timis-Bega. Cursurile de apa cele mai importante sunt raurile Timis, Bega si paraurile Bacin, Lipan, Valea Tiganului, Gherteamos, Barcas si Iarcos.

Canalul Bega se afla la 3 km de Recas, spre sud.

Paraul Gherteamos curge pe partea central nordica a orasului, pe 11 km, trece prin satul Stanciova unde primeste apele paraului Barcas.Pe acest parau se afla acumularea Ianova, pe teritoriul comunei vecine.

Paraul Iarcos este un vechi brat al raului Timis care strabate interfluviul Timis-Bega de la est la vest pe o distanta de 9 km, varsandu-se apoi in raul Timis.

2.1.5. Clima

Clima este temperat continentala cu o usoara influenta mediteraneana, iernile fiind in general blinde, verile calduroase, toamnele lungi iar trecerile de la iarna la vara destul de bruste. Caracteristicile climatice si ale solului fac aceasta zona deosebit de favorabila viticulturii si agriculturii.

Dupa Köppen, teritoriul comunei se incadreaza in provincia climatica C.f.b.x., cu o temperatura medie anuala de 10,60C si o cantitate medie multianuala a precipitatiilor de 631 mm (statia Timisoara), existand conditii favorabile pentru dezvoltarea tuturor plantelor cultivate in mod traditional in zona.

Este necesar, totusi, sa se aiba in vedere abaterile care apar in unii ani fata de media multianuala a temperaturilor si precipitatiilor, mai ales in ceea ce priveste repartitia acestora in perioadele de vegetatie, fenomene ce pot fi tinute sub control prin masuri agrotehnice adecvate, menite sa asigure inmagazinarea si, dupa caz, evacuarea dirijata a apei din sol.

Temperatura medie anuala: 10,7 °C;

Temperatura medie a lunii iulie: 18 - 21°C;

Temperaturi minime absolute: - 24°C pana la - 27°C;

Durata intervalului fara inghet: 175 - 180 de zile;

Precipitatii: 700 - 8000 mm anual;

Exces de umiditate din sol: iarna – primavara

Deficit de umiditate din sol: inceputul toamnei

Indicele de ariditate ' de Martone': 30 - 35

Numar de zile cu ninsoare: 20 - 25 zile

Strat de zapada: 40 - 60 zile

Vanturile: 2 - 3 m/s cu - intensificari in lunile martie - aprilie si decembrie - valori mici in lunile iunie - august si septembrie - octombrie

Nivelul apei freatice: 5 - 10 - 20 m scazand si mineralizarea si duritatea

2.1.6. Flora

Pomii fructiferi cei mai intalniti sunt prunul, marul, ciresul, visinul, caisul, gutuiul, dudul, nucul.

Recasul reprezentand un centru viticol important al Banatului, cultura vitei de vie ocupa cca 5% din terenul agricol al comunei, fiind amplasata, de regula, pe versantii cu expozitie generala sudica.

Pajistile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, in ele fiind prezente grupuri mezofile si mezoxerofile, iar in zonele cu apa freatica mai apropriata de suprafata, grupuri mezofile si higrofile, cu petice de vegetatie halofila.
Principalele specii de plante cultivate sunt graul, porumbul, orzul, floarea soarelui, soia, fasolea, lucerna, trifoiul.

2.1.7. Puncte de interes pe teritoriul orasului

Zona de sud a orasului ce e traversata de ape curgatoare e prevazuta sa-si dezvolte facilitatile ca si zona de agrement. In nord teritoriul orasului cuprinde si 1,500 ha padure foioase cu fond cinegetic specific. 

2.1.8. Istoric

Prima atestarea a localitatii provine din cronici feudale datate in 1319. De-a lungul timpului Recasul a fost pe rand domeniu feudal, cetate, targ de care apartineau 15 sate, a fost sub administratie turceasca, austriaca, maghiara si romana.

Din anii , datorita procesului e colonizare a Banatului, au inceput sa se stabileasca populatii germane. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX Recasul cunoaste o perioada de dezvoltare fara precedent, polarizand viata sociala si economica din zona (resedinta de pretura, judecatorie, birou de carte funciara, perceptie). In a fost construita fabrica de caramida cu 100 de angajati iar in anul a aparut primul ziar german 'Temesrekaser Zeitung'.

In perioada interbelica Recasul dispunea de scoala primara, scoala confesionala catolica, cazinou, asociatia pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. In perioada socialista Recasul a avut statutul de comuna cu 6 sate apartinatoare. In urma unui referendum local, Recasul a dobandit in anul statutul de oras.

Izvoare istorice nescrise atesta existenta unei asezari pe teritoriul orasului Recas inca din timpul romanilor in secolele III-IV e.n. Primele stiri scrise apar despre Recas in epoca feudala De-a lungul timpului Recasul a fost pe rand domeniu feudal, cetate, targ de care apartineau 15 sate, a fost sub administratie turceasca, austriaca, maghiara si romana.

Din anii 1784-1786 se mentioneaza venirea populatiei germane. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX Recasul cunoaste o perioada de dezvoltare fara precedent, polarizand viata sociala si economica din zona (resedinta de pretura, judecatorie, birou de carte funciara, perceptie). In 1894 a fost construita fabrica de caramida cu 100 de angajati iar in anul 1902 a aparut primul ziar german “Temesrekaser Zeitung” cu aparitie saptamanala. 

In perioada interbelica in Recas dispunea de scoala primara, scoala confesionala catolica, cazinou, asociatia pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. In perioada socialista Recasul a avut statutul de comuna cu 6 sate apartinatoare (Izvin, Bazos, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova si Nadas). In urma unui referendum local si a indeplinirii conditiilor administrative necesare, localitatea Recas a dobandit in anul 2004 statutul de oras.

2.1.9. Populatia si resurse umane

Orasul Recas impreuna cu satele apartinatoare are o populatie de lociutori conform ultimelor date statistice inregistrate oficial.

Numar locuitori pe grupe de varsta:

Pe nationalitati:

Din punct de vedere al religiilor, situatia este urmatoarea:

ortodicsi – 73 %

catolici – 15 %

alte religii – 12 %

Populatia activa stabila din Recas este de 4904 persoane, ceea ce reprezinta 56,4.% din totalul populatiei.

2.2. Infrastructura

Gospodarirea apelor

Pe teritoriul orasului Recas exista 2 sisteme de canale de desecare:

la nord de Bega sistemul Recas – Chizatau care cuprinde zona localitatilor Recas, Izvin si Petrovaselo.

la sud de Bega sistemul Sag – Topolovat in care este cuprinsalocalitatea Bazosu Vechi.

partea de nord – zona localitatilor Nadias, Herneacova, Stanciova- nu dispune de un sistem de desecare.

Alimentarea cu apa a localitatilor orasului Recas se face astfel:

In Recas exista un sistem centralizat de alimentare cu apa format din 8 puturi forate la 90 – 120 m adancime.Exista o retea de distributie prin conducte de otel cu o lungime de 17,8 km dotata cu 4 hidranti si cismele publice stradale.

In Izvin exista un sistem centralizat de alimentare cu apa format din foraj echipat cu o electropompa submersibila, stantie de pompare cu hidrofor, conducta de aductiune foraj – statie de pompare si retea de distributie prin conducte de otel cu o lungime de 4 km

In Herneacova, exista un sistem centralizat de alimentare cu apa format din foraj, rezervor de inmagazinare, conducta de aductiune foraj – rezervor si retea de distributie prin conducte de otel cu lungimea de 2,5 km.

In Bazosu Vechi, exista un sistem local de alimentare cu apa format din foraj, echipat cu o electropompa submersibila, stantie de pompare cu hidrofor care alimenteaza cu apa scoala generala din localitate.

In Petrovaselo nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, dar exista o fantana arteziana forata la o adancime de 110 m.

Canalizarea cu apa:

In Recas exista un sistem centralizat de canalizare cu o lungime de 4,5 km.

localitatile Petrovaselo, Bazosu Vechi, Herneacova, Izvin nu dispun de sistem centralizat de canalizare menajera.

2.2.2. Alimentarea cu energie electrica

Aproape toate localitatile orasului sunt alimentate cu energie electrica din sistemul energetic national, prin intermediul retelelor de medie tensiune de 20 KV, posturi de transformare de 20/0,4KV si retelele de distributie de joasa tensiune pe toata lungimea arterelor stradale. Exceptie face satul Nadias care este debransat de la reteaua de energie electrica.

Toate gospodariile populatiei sunt alimentate cu energie elctrica. Incintele economice ale societatiilor comerciale sunt deasemenea alimentate prin racordare la reteaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate corespunzatoare consumurilor tenologice avizate in timp.

. Telecomunicatii

Telefonie – orasul Recas dispune de o unitate de telefonie digitala care asigura accesul abonatilor la reteaua interurbana si internationala. La nivelul orasului Recas exista in acest moment aproximativ 1500 abonati telefonici.

Servicii postale - Orasul are un oficiu postal care realizeaza toate serviciile postale disponibile pe teritoriul Romaniei.

Televiziune prin cablu – localitatea Recas dispune de o retea de televiziune prin cablu, proprietate a firmei timisorene TIMSAT.Statia centrala a cestei retele este amplasata in    cladirea Primariei.

Internet - Reteaua de internet este foarte putin dezvoltata. Exista posibilitatea conectarii ADSL in cateva zone sau prin intermediul liniei de telefonie fixa.

2.2.4. Alimentarea cu caldura

In localitatile orasului Recas, incalzirea si prepararea apei calde menajere se face in cea mai mare parte local, in fiecare locuinta, prin utilizarea combustibilor gazosi, lemn si deseuri lemnoase.

Resursele actuale de producere a incalzirii si apei calde menajere fiind lemnele si gazelle, acestea vor fi folosite in sursele de producere a energiei termice locale – sobe.

Din ce in ce mai multi utilizatori casnici si social – edilitari realizeaza mocrocentrale proprii pentru realizarea confortului termic.

2.2.5. Alimentarea cu gaze naturale

Din anul 2000, localitatile Recas si Izvin sunt alimentate cu gaze naturale din conducta de transport inalta presiune care alimenteaza municipiul Timisoara.

2.2.6. Reteaua stradala

Lungimea retelei stradale in localitatile cuprinse pe teritoriul administrative al orasului Recas :

Orasul Recas are propriul plan urbanistic zonal, din anul 2002.. Acesta a reprezentat un avantaj in ultimii ani in dezvoltarea conditiilor de viata urbane decente in zona centrala. Astfel, urmarind cele mai recente evolutii ale aplicarii standardelor UE cu privire la planurile de urbanism moderne in multe orase din Romania, ii vom conferi planului nostru urbanistic o viziune spatiala urbana si elemente de durabilitate spatiala, aplicabilitate GIS etc. pentru a fi in masura sa suporte dezvoltarea infrastructurii integrate care include transportul, turismul, mediul si aspectele sociale.

Caracteristicile principale ale zonei locuite sunt urmatoarele:

- zona de locuit reprezinta aproximativ 55 % din intravilan.

zona centrala, avand case cu aspect urban in ceea ce priveste volumul si echiparea. Institutiile si serviciile de interes public sunt concentrate in zona centrala a localitatii.In zona centrala sunt concentrate Primaria, Liceul Teoretic Recas (unde se desfasoara invatamantul primar, gimnazial si liceal), dispensarul uman, sala de sport.Unul din proiectele de viitor este construirea unui Centru Civic al orasului Recas.

zonele suburbane, dezvoltate printre podgorii, cu aspect rural, cu case cu infatisare asemanatoare celor de la sate, gospodaria avand anexate magazii, grajduri, etc.

Noul Plan Urban Modern ar trebui sa ia in considerare integritatea durabila a zonelor suburbane si a zonei centrale, precum si promovarea turismului si cresterea calitatii vietii in ceea ce priveste transportul, sanatatea, protectia mediului si incluziunea sociala.

Nu exista transport in comun in oras.. Exista mijloace de transport pe ruta Timisoara - Recas si catre satele apartinatoare.

Consiliul local asigura cursa de transport interurban pe ruta Recas – Timisoara cu o frecventa de 2 ori/ zi.Consiliul local asigura, deasemenea, in zilele lucratoare pentru elevi pe rutele Recas – Herneacova – Stanciova si Recas – Bazosu Vechi cu o frecventa de 2 ori / zi.

Recas este traversat de o linie ferata electrificata pe directia est – vest si anume magistrala de cale ferata Bucuresti – Timisora, ceea ce reprezinta un avantaj economic pentru transportul calatorilor si al marfurilor.

Exista zone rezervate parcarilor, parcarile fiind marcate. In centrul orasului exista, de asemenea, spatii de parcare. Toate locurile de parcare sunt gratuite.

Pentru buna desfasurare a circulatiei rutiere si pietonale au fost montate indicatoare rutiere de semnalizare cu lumina galbena intemitenta pe DN 6 Timisoara – Lugoj, in localitatile Recas (centrul localitatii, Biserica Ortodoxa Romana, Postul de Politie) si Izvin.

2.3. Economie

Localitatea Recas se incadreaza in tipologia localitatilor cu activitati mixte, iar localitatile Izvin, Bazos, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova si Nadas sunt localitati rurale cu activitati preponderent agricole.

Situarea localitatilor pe drumul national DN6 (european E70), face ca potentialul lor de dezvoltare sa fie ridicat.

Aflat intr-o zona de deal, Recasul se mandreste cu cea mai renumita zona viticola din vestul Romaniei.

Cramele Recas, companie privata romano-britanica avand ca si moto „Rafinamentul Gustului” cultiva o suprafata de 700 ha atat cu soiuri autohtone (Feteasca Regala, Cadarca, Mustoasa) cat si cu soiuri consacrate (Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Burgund, Traminer, Merlot, Cabernet Sauvignon)Cramele Recas» detin 700 de ha de vie: 150 ha pentru struguri de masa, 300 ha soiuri pentru vinuri albe si 250 ha pentru vinuri rosii.
Din 1999 pana in acest an inclusiv se vor fi investit 5,8 milioane USD in utilaje pentru imbunatatirea tehnologiei de vinificatie si in infiintarea a 160 de ha de vie nobila. Cheltuielile pentru infiintarea unui hectar dintr-o noua plantatie viticola se ridica la 15-17.000 euro..

Firma dispune de un complex de vinifictie dotat cu utilaje de ultima generatie si cu un spatiu de depozitare de circa 7 milioane litri vin. Garantia calitatii este asigurata de specialisti de renume romani si straini. Ca o recunoastere a valorii vinurilor produse de Cramele Recas, de-a lungul anilor acestea au obtinut peste 100 medalii de aur si argint la diverse concursuri nationale si internationale.

Alte ramuri economice (industrie si servicii) se afla  in plina dezvoltare, pozitia geografica si conditiile locale atragand investitii cu capital roman si strain. Principalele companii italiene active in zona sunt Eurocheese (produse lactate), Vigna (viticultura), Falcodoro, Enotria, Agripaola, Scarpparo, Romanagri (agricultura si cresterea animalelor), Tehnotab (industrie usoara)

In localitatea Petrovaselo exista o fabrica de ciocolata cu produse Kinder cu surprize. Aceasta are un numar de cca 80 angajati.

Activitati in sectorul tertiar prestatoare de servicii in Recas: tamplarie, benzinarie, coafura, frizerie.

Activitatile mestesugaresti s-au dezvoltat de asemenea in orasul nostru, acestea fiind organizate in mici sectii de productie. In ultima vreme, comertul s-a dezvoltat mult, mai ales prin initiativa privata.

In prezent, exista in orasul nostru peste 100 de companii.

Rata oficiala a somajului este foarte scazuta, de 1,2%, iar aceasta de datoreaza modului in care statisticile sunt realizate in Romania si se refera doar la cei ce primesc ajutor pentru somaj.

Nu exista posibilitatea de a se estima cati someri sunt in oras, dar se poate afirma ca numarul lor este mare. O parte din locuitori au initiat in ultimii 10 ani un proces al „migratiei pentru munca” catre alte tari precum: Italia, Spania si Germania. Acestia se intorc ocazional in tara, in special in perioada sarbatorilor. Altii cauta un loc de munca in Timisoara sau alte localitati.

Comparativ cu alte orase, Recasul inregistreaza o activitate de dezvoltare economica relativ slaba desi este inconjurat de sase sate. Prin intermediul unei dezvoltari economice bine gandite, orasul nostru ar putea inregistra din nou o crestere a populatiei, putand avea 9500 – 10000 de locuitori in 2015, in conditiile unei activitati economice eficiente si profitabile.

Administratia locala este deosebit de interesata de dezvoltarea zonei si ofera investitorilor interesati diferite facilitati cum ar fi concesionarea de terenuri si sprijin pentru obtinerea operativa a documentelor administrative.

2.4. Agricultura

Recas se intinde pe o suprafata de 23198 ha, din care 19205 ha reprezinta terenul agricol (87 % din suprafata totala).

Din totalul suprafetelor agricole, 60,8 % este ocupata de terenuri arabile (extravilan), iar 8,2 % este ocupata de vii, izlazul communal ocupa 2759 ha iar pasunea comunala are 2858 ha.

Agricultura este principala ramura de activitate ce se desfasoara in Recas, detinand aproximativ 30 % din locurile de munca ale localitatii ( salariati ).Activitatea agricola de baza o constituie productia vegetala – porumb, grau, orz, orzoaica, ovaz.-, legume, floarea soarelui, sfecla de zahar.

O ramura importanta pentru productia agricola este viticulture. Cultura vitei de vie pe acest terotoriu are o traditie seculara, fiind mentionata documentar inca din anul 1447.

In ultima perioada viticulture se desfasoara in cadrul SC CRAMELE RECAS SA, dar exista dasemenea peste 100 mici producatori de vin, dintre care 10 prelucreaza vita de vie de pe o suprafata mai mare de 10 ha. Datorita costurilor prea ridicate de productie pentru micii producatori, aceasta activitate este in regres in sectorul individual.

Zootehnia este o activitate slab reprezentata in ultima perioada, in special dupa inchiderea fermei Comtim si dezafectarea adaposturilor pentru bovine ai SC RECATIM SA.

In urma intrarii in posesie a terenurilor agricole, unii titulari au ales calea instrainarii prin vanzare, altii au cumparat sau chiar l-au lasat in paragina, datorita varstei inaintate, a resurselor financiare foarte mici. Mentionam ca pentru unii locuitori pamantul este singura sursa de venit, singurul mod prin care isi asigura existenta.

2.5. Sanatate

Dispensarul Recas dispune de o cladire noua situate in zona centrala a localitatii. Cladirea cuprinde 4 cabinete de medicina generala, un cabinet de stomatologie si un laborator. Este deservit de 4 medici si 8 angajati auxiliar. In orasul Recas exista 3 farmacii – 2 farmacii in Recas si o farmacie in Izvin.

In total exista atat in Recas cat si in satele apartinatoare un numar de 10 cabinete medicale cu 10 medici de familie si 10 asistenti medicali.

Pentru efectuarea analizelor medicale exista un laborator privat.

Pentru asigurarea serviciilor medicale si pentru acoperirea echilibrata a zonelor rurale s-a dispus la nivel judetean infiintarea de centre de permanenta

Sunt 9 centre de permanenta: in Ciacova, Dudestii Vechi, Fibis, Gataia, Liebling, Nitchidorf, Recas, Sacosu Turcesc, Teremia Mare; Acestea functioneaza zilnic in intervalul orar 20.00-08.00 si non stop in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale.

Invatamant

Populatia scolara din Recas si satele apartinatoare este de aproximativ 2000 elevi. Rata de analfabetism – 99 persoane.

Invatamantul primar, gimnazial si liceal se desfasoara in localul Liceului Teoretic Recas care are 30 Sali de clasa, 5 laboratoare si 2 cabinete de informatica.

Instruirea si educarea elevilor este asigurata prin aportul a 46 cadre didactice angajate, asistate de un numar de 20 cadre nedidactice.

Pentru elevii care fac naveta zilnic la scoala din localitatile Stanciova, Herneacova, Bazosu Vechi exista un autobus care circula intre aceste localitati.

In Recas exista o scoala speciala pentru copiii deficienti mental ce apartine de Ministerul Educatiei. Scoala functioneaza pe langa Centrul de Plasament nr. 8 al Directiei pentru Protectia Copilului Timis.Scoala are o capacitate de 270 locuri si 170 copii inscrisi si cuprinde 20 Sali de clasa, o sala polivalenta, o sala de sport, un atelier scoala si 8 cabinete de psihopedagogie speciala.Unitatea este deservita de 49 cadre didactice si 21 de cadre personal auxiliar.

In scolile din Recas sunt organizate anual urmatoarele evenimente:

• Kangouru;

• Pregatire sanitara;

• Trafic rutier;

• Integrare europeana;

• Arhimede;

• Investitii;

• Intreceri scolare.

2.7. Asistenta sociala

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate

pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea

prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru

prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si

excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii

vietii.

Pe plan local, rezultatele activitatii in domeniul asistentei sociale sunt bune,

urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Recas, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt referite altor institutii.

In Recas, se afla urmatoarele centre sociale:

serviciul de tip familial Recas

Centrul de Plasament nr.

2.8. Mediu inconjurator

Zona de spatii verzi amenajate pentru recreeere, agrement si sport este foarte restransa, in ciuda potentialului imens pe care il are orasul in acest domeniu, ea reprezentand un procent de 1,7% din intravilanul existent. Satele componente nu dispun de amenajari de zone verzi pentru recreere, agrement sau tratament.

Zona de spatiu verde a Recas este formata din:

Parcul din centrul localitatii

Spatiul din apropierea Primariei;

Micile zone verzi din apropierea unor cladiri reprezentative sau a unor intersectii;

Plantatii stradale de-a lungul principalelor strazi ale orasului;

Suprafete intravilane libere (lucii apa + zone verzi)

Situatia spatiilor verzi

Serviciul de salubritate al Primariei infiintat in februarie 2006 are grija de colectarea gunoaielor in stare solida de la gospodariile oamenilor, curatarea strazilor, intretinerea spatiilor verzi din oras.

2.8.1. Depozite de deseuri menajere si industriale

Gunoiul menajer se depoziteaza intr-o platforma amenajata in apropierea intravilanului localitatii, care va trebui modernizata pentru a respecta integral normele sanitare.

Au fost aprobate masuri de intarire a disciplinei in domeniul protectiei mediului in vederea preintampinarii poluarii mediului inconjurator interzicerea aprinderii miristilor, vegetatiei uscate, resturilor vegetale de pe terenurile arabile, parloage, pasuni, santuri si canale colectoare.

Poluarea aerului din oras inregistreaza un nivel redus, fiind produsa, in principal, de traficul rutier si, in timpul iernii, de arderea lemnului pentru incalzire, in satele in care nu a fost introdus gazul metan. Poluarea industriala este redusa in zona. In primavara anului 2005 s-a inregistrat un grad mai ridicat de poluare, datorita inundatiilor din zona.

Reteaua de apa a orasului furnizeaza apa potabila care indeplineste, conform afirmatiilor autoritatilor locale, conditiile de calitate cerute de standardele nationale, dar nu exista studii sau rapoarte recente de monitorizare a calitatii apei. Exista o statie de epurare a apei dar este foarte veche si are nevoie de o serie de lucrari de modernizare pentru a putea fi folositǎ. Deasemenea se vor efectua lucrari de extinderea retelei de apa potabila si inlocuirea conductelor vechi de apa potabila in localitatile Recas si Izvin.

A fost aprobat de catre administratia locala Executarea de studii de fezabilitate pentru apa, canalizare, epurare, managementul deseurilor, drumuri, strazi. Intocmirea unui plan de masuri pentru promovarea turistica a Recasului si a localitatilor apartinatoare.

Au fost deasemenea aprobate proiecte pentru decolmatat si curatat canale pentru prevenirea inundatiilor in toate localitatile

Recas detine ca dotari tehnico-edilitare retele de alimentare cu apa potabila si

retele de canalizare vechi si distruse in proportie de 70%. Populatia cu acces la apa

potabila era de 3.500 de locuitori in anul 2006. Alimentarea cu apa potabila se face

din subteran, prin 12 foraje de adancime. Apa captata nu se trateaza, ci doar se face

periodic o declorinare a ei.

Apele uzate se deverseaza prin intermediul rigolelor stradale, intr-o zona depresionara, cu exces de umiditate, formand o balta la limita sudica a intravilanului.

Lungimea conductelor de canalizare de pe raza orasului este de aproximativ 4,5 km.

Se afla in derulare Proiectul “Tehnologii noi pentru un oras nou”, finantat din

Fondul de Modernizare al Administratiei Publice si proiectul SAPRD de modernizare si extindere a retelelor de apa in Recas si localitatile apartinatoare, Izvin si Bazosu

Vechi. De asemenea se urmareste si dotarea cu retea de canalizare a acestor localitati.

In cursul anului 2006, asezarile urbane din judetul Timis si-au propus realizarea

urmatoarelor obiective in scopul reducerii si prevenirii poluarii apelor: Recas are in plan

Retehnologizarea statiei de epurare orasenesti, precum si construirea unei statii de epurare noi.

Teritoriul orasului Recas este supus riscurilor naturale ca:

alunecari de teren in satul Stanciova

scurgeri de torenti in satele Stanciova si Petrovaselo

inundatii sau exces de umiditate in Stanciova si Petrovaselo, Izvin si Recas

S-au luat masuri de plantare a terenurilor in panta ce prezinta risc de alunecare cu pomi fructiferi, arbori si vita de vie, precum si regularizarea canalelor care provoaca inundatii in interiorul orasului.

2.9. Viata social-culturala

Viata culturala din orasul Recas este activa si in plina dezvoltare.

Localitatile orasului Recas dispun de catre o Casa Nationala cu exceptia satului Izvin.

Casa de Cultura Ion Cojar cuprinde utilitati precum sala de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, spatiu expozitional, sala de conferinte si de lectura precum si biblioteca oraseneasca ce ofera cititorilor sai aproximativ 15.000 volume in limbile romana, germana,  maghiara, sarba, franceza si engleza.Deasemenea, aici functioneaza un muzeu al satului si muzeul pompierilor.

Muzeul de  istorie, infiintat in septembrie 1987, sub forma unei expozitii permanente, a fost reorganizat si redeschis in anul 2002. In prezent cuprinde urmatoarele sectii: Istorie, Etnografie, Arta si Sport.

Muzeul Satului – unde se desfasoara multe actiuni culturale si expozitii ale mesterilor populari din zona.

Muzeul mierii de albine – o initiativa privata in localitatea Bazos.

Realizat in casa doctorului Iosif Stitzl, personalitate marcanta a comunei, obiectivul este amenajat in sase incaperi structurate pe etape istorice. Muzeul contine o serie de obiecte semnificative: fotografii din 1769, o harta originala a localitatii, din 1845, si cateva fotografii din acelasi an, un steag din 1880 care a apartinut primei formatii de pompieri, imagini si documente din perioada interbelica. Este evocata activitatea invatatoarei Emilia Lungu Puhallo, care in 1874 a deschis prima scoala de fete din Banat, la Izvin. Muzeul de Istorie din Recas este deschis zilnic intre orele 12-16. Inaugurarea muzeului a avut loc cu o zi inainte de sarbatorirea Unirii Principatelor, pentru ca Alexandru Ioan Cuza, in drumul sau spre exil s-a oprit si la Recas.

Formatia de pompieri voluntari a aniversat peste 125 de ani de la infiintare.

Dintre formatiile culturale active amintim Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sarbesc de dansuri Sveti George din Stanciova, Fanfara germana „Rekaser Blasmusik”

Festivalul de muzica traditionala sarba In 2003, cu ocazia aniversarii atestarii documentare a Stanciovei, Uniunea Sarbilor a organizat un festival de muzica populara. Sarbatoarea a reunit dansatori, ansambluri si solisti de muzica populara din mai multe sate banatene sarbesti. Bucurandu-se de un mare succes, festivalul se intentioneaza a fi primul din seria festivalurilor anuale viitoare.

Anual se organizeaza numeroase evenimente culturale – „Ziua orasului Recas”, Ruga Recasului si a fiecaruia dintre localitatile apartinatoare, Zilele Toamnei si alte manifestari legate de traditia viticola, serbari religioase si ale diferitelor grupuri etnice.

Costum de Kerwei (hramul bisericii) din Recas, jud. Timis

Palarii de Kerwei (hramul bisericii) din Recas, jud. Timis

Biserici, manastiri si alte locase de cult:

- Biserici ortodoxe = 5: Recas (1924), Izvin, Bazos (1910), Stanciova si Herneacova;

- Biserica Ortodoxa Sarba Petrovaselo;

- Biserici romano-catolice = 2: Recas si Bazos;

- Biserici baptiste = 3: Recas, Izvin si Bazos;

- Biserica Penticostala Recas;

- Biserica Greco-Catolica Izvin.

Unul din proiectele administratiei locale este constructia unei Biserici Ortodoxe la Recas.

Rugi si alte manifestari cultural-religioase:

- Ruga ortodoxa Recas = Rusalii;

- Ruga romano-catolica: croati (24 iunie), maghiari (15 iulie), germani (1 octombrie);

- Rugi in localitatile: Izvin (a 2-a zi dupa Pasti), Bazos (la o saptamana dupa Pasti), Petrovaselo si Stanciova (6 mai), Herneacova (26 octombrie) si Nadas (25 iunie);

In orasul Recas exista o activitate sportiva intensa, care se desfasoara in Sala de Sport Recas, Stadionzl din Recas si pe cele 5 terenuri de fotbal in Izvin, Bazos, Petrovaselo, Stanciova si Herneacova.

Infratiri, colaborari cu localitati din afara tarii:

- Infratire cu localitatile: „Pontecurone si Di Manduria-Italia“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Saintberthevin-Franta“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Zelle-Belgia“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Rusco-Selo-Serbia“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Jupania-Serbia“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Vrset-Serbia“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Marcovat-Serbia“, privind schimburi de scrisori;

- Colaborare cu localitatea „Uzdin-Serbia“, privind schimburi de scrisori;

- Infratire cu localitatea „Nova Crnja-Serbia“;

- Acord de cooperare cu comuna Kovacica, Republica Serbia-Muntenegru

Societatea civila este putin dezvoltata la nivelul orasului nostru. Doar cateva ONG-uri care apartin sectorului social si alte cateva ONG-uri regionale desfasoara proiecte in zona noastra. Aceasta situatie conduce la o slaba participare a cetatenilor la viata urbei in cadrul unor activitati organizate.

Sunt totusi exemple de Organizatii neguvernamentale care s-au implicat activ in viata comunitatii.

Grupul de initiativa din localitatea Petrovaselo a initiat in anul 2005. Un succes al acestui grup de initiativa a fost proiectul „Sunt de la sat si-s invatat“, prin care scoala din localitate a fost consolidata, securizata si dotata cu trei calculatoare si soft-uri educationale necesare pentru imbunatatirea procesului instructiv. Parteneri ai grupului de initiativa sunt Primaria si Consiliul Local Recas; reprezentantii comunitatii contribuie cu munca voluntar

Administratie si locuinte

Cap.III. Proiectarea propriu zisa.

In urma analizarii rezultatelor studiilor si cercetarilor din zona propun executarea lucrarilor de eliminarea a excesului de umiditate. Aceste lucrari vor duce la eliminarea excesului de umiditate din zona, la imbunatatirea regimului aerohidric din sol cu consecinte favorabile asupra proceselor din sol (raport optim aer – apa), a evolutiei solului, la creerea conditiilor optime cresterii si dezvoltarii plantelor.

Impreuna cu masurile agrotehnice adecvate, respectiv lucrari de calitate a solului, fertilizarea organica si minerala, afanarea adanca, va permite obtinerea unor recolte mari, de calitate si prin aceasta veti fi in avantaj fata de alti producatori in conditiile in care Romania va fi primita in Uniunea Europeana, produsele le veti putea vinde in orice tara a UE, in functie de pretul produselor pe piata. Va scadea volumul lucrarilor de intretinere a culturilor deoarece prin desecare – drenaj se combat buruienile specifice solurilor cu exces de umiditate (palamida, coada calului, roua cerului, rogoz, papura, trestie, pipirig), se asigura prevenirea unor boli si daunatori. Veti putea executa lucrarile de pregatire a solului, insamantarea, intretinerea culturilor si recoltarea in conditii optime si la timp.

In functie de plantele pe care le vom cultiva, sporurile de productie pe care le vom obtine ne vor oferi posibilitatea amortizarii investitiei in 5-7 ani, chiar 2 ani in cazul cartofului, si dupa aceea vom avea un profit considerabil.

3.1. Lucrari de baza.

Executarea unui sistem de desecare – drenaj, cu constructiile hidrotehnice aferente, dimensionat astfel incat sa asigure eliminarea excesului de umiditate de pe terenul afectat.

3.1.1. Metoda de desecare propusa.

Pentru eliminarea excesului de umiditate din precipitatii propun executarea unui sistem de desecare cu canale deschise. Desecarea de suprafata se va realiza printr-o retea de canale deschise, trasate si dimensionate astfel incat sa capteze si evacueze in timp util excesul de umiditate, fara a afecta plantele de cultura.

Reteaua de canale este proiectata conform Stasului in vigoare si se compune din:

-5 canale tertiare, fiecare avand un rol bine stabilit, respectiv interceptarea apelor care se scurg la suprafata terenului;

-2 canale secundare, care vor primi apa din canalele de ordin inferior si o vor evacua in canalele de ordin superior.

Solele obtinute in urma executarii retelei de canale prin forma lor va va permite executarea mecanizata a tuturor lucrarilor agricole, cu maxim de randament.

Lucrarea se va incadra in planul de amenajare a teritoriului si astfel vor putea fi folosite o parte din lucrarile de amenajare existente in zona, cum ar fii cele doua canale colectoare, volumul investitiei fiind mai mic.

In urma studierii si cercetarii terenului, stabilirii surselor de apa care determina excesul de umiditate si debitele ce trebuie eliminate am stabilit:

forma sectiunii transversale a canalelor;

adancimea apei si a canalului;

panta fundului canalului;

viteza medie de curgere a apei;

cotele fundului canalului si nivelului apei din canal;

constructiile hidrotehnice necesare pe reteaua de canale, in scopul asigurarii scurgerii normale a apelor, dar si asigurarea conditiilor pentru circulatia vehiculelor si masinilor agricole.

Canalele sunt astfel proiectate incat evacuarea apelor din sistemul de desecare sa se poata face gravitational evitandu-se alte cheltuieli de investitie si apoi de intretinere. Alegerea punctelor de racordare a canalelor de ordin inferior (afluent), cu cele de ordin superior (receptor) s-a facut astfel incat sa se asigure preluarea integrala a apei, in timpul stabilit. Conditiile geologice din zona respectiva sunt favorabile nemaifiind necesare lucrari suplimentare de consolidare, diguri de remuu.

Pentru a se asigura scurgerea apei in exces de pe teren sau din precipitatii, pe timpul executarii canalelor, saparea va incepe din aval spre amonte.

Constructiile hidrotehnice ce se vor executa vor fi:

stavilare in scopul retinerii apei in canale si creerii posibilitatii ca ea sa fie folosita la irigat, in perioadele in care exista deficit de umiditate;

Podete tubulare vor asigura traversarea canalelor de catre oameni, vehicule si masini agricole;

drumuri de acces, la executarea carora se va folosii pamantul rezultat din sapaturi, pentru a se reduce suprafata scoasa din circuitul agricol, se va asigura un bombament de 0,9 m pentru a putea fi practicabile si in perioadele mai umede, cel care este departat de canalele tertiare va fi incadrat de santuri de scurgere, care vor avea legatura cu reteaua de desecare pentru a se asigura scurgerea apei.

Lucrarile de drenaj vor consta dintr-o retea de drenuri absorbante care vor colecta apa in exces din profilul de sol si o vor descarca in canalul colector din zona.

Desi drenajul subteran va avea costuri mai ridicate din cauza pretului tuburilor si a instalarii a acestora, este singura modalitate de eliminare a excesului de umiditate in mod eficient si in timp va prezenta unele avantaje cum sunt:

suprafata scoasa din circuitul agricol este mult mai mica;

nu vor fii ingreunate lucrarile agricole mecanice;

necesita lucrari simple de intretinere;

executarea lor nu contribuie la raspandirea buruienilor, bolilor sau daunatorilor.

Propun executarea unui drenaj cu tuburi riflate cu diametrul de 100 mm, lungimea de 100 m. Diametrul este mai mare deoarece aceste tuburi au o rezistenta hidraulica la intrare mult mai mare ca cele lise.

Acestea vor capta apa si o vor transporta gravitational in canalul deschis de evacuare. Intrucat panta terenului este mica, 0,0035, va fi folosita o schema longitudinala. Drenurile absorbante vor fii amplasate in siruri paralele la o distanta de 30 de metrii intre ele, sub un anumit unghi fata de colector.

Adancimea de drenaj, respectiv valoarea la care trebuie coborata nivelul apei freatice fata de nivelul solului l-am ales astfel incat sa asigure o dezvoltare normala a plantelor in perioada de vegetatie si pentru favorizarea proceselor de mineralizare a substantelor organice din sol in restul timpului.

Distanta intre drenuri am calculat-o astfel incat sa asigure coborarea apei freatice de la inaltimea maxima la inaltimea optima, intr-un interval de timp determinat de asigurarea unor conditii corespunzatoare de aeratie a plantelor si de prevenire a salinizarii secundare a solului. Adancimea drenurilor si distanta intre ele sunt parti direct proportionale.

Am ales o adancime de amplasare a drenurilor astfel incat sa nu fie afectate de inghet, sa se asigure eliminarea excesului de umiditate, dar sa fie si economica.

Pentru a se asigura o buna functionare lucrarilor, drenajul va fii executat cu atentie deosebita pentru a se evita orice neajuns care ar putea duce la intreruperea functionarii retelei si in plus la remedierea cu mari greutati si cu mari cheltuieli.

Saparea se va face in mod obligatoriu din aval in amonte, iar tubul va fii asezat din amonte in aval, pentru ca prin el sa circule numai apa curata.

Pentru a se evita colmatarea orificiilor dintre rifluri (din santulete) si a tubului drenant, acestea vor fii infasurate intr-un material filtrant, respectiv un material textil drenotext, cu rol si in protectia impotriva infundarii de catre radacini.

Pentru a se asigura panta necesara curgerii apei este nevoie ca masina de sapat sa fie bine reglata, iar pozarea tuburilor sa se faca exact pe fundul santului.

Pentru a se asigura o buna functionare a lucrarilor de drenaj, reteaua de drenaj, vor fii executate urmatoarele constructii:

guri de evacuare la descarcarea in canalul colector (deschis) executate din tuburi de beton de 1,50 metri, din care 0,25 metri vor fii in afara peretelui gurii, prevazute cu un gratar pentru a se evita patrunderea in drenuri a sobolanilor, soarecilor, broastelor sau a unor obiecte plutitoare ( in cazul unor ape mari in canalul colector);

camine de control pentru urmarirea modului de functionarea a drenajului si pentru a se permite depistarea tronsoanelor care nu functioneaza normal, decantarea materialelor in suspensie, ce vor fii amplasate la mijlocul drenului (100 de metrii).

Desecarea terenurilor agricole prin canale deschise

Eliminarea apelor de suprafata provenite din precipitatii abundente, topirea zapezii, prin scurgeri de pe terenurile invecinate mai inalte, din irigatii, se realizeaza printr-o retea decanale deschise.

Schema retelei de canale de desecare deschise, tipurile de canale si amplasarea acestora depind de marimea suprafetei cu exces de umiditate, sursa si marimea excesului, de relieful terenului supus desecarii, de folosinta si oganizarea teritoriului, si cand este cazul, de reteaua de irigatie.

Reteaua de canale de desecare deschise, in functie de sursa excesului de umiditate este alcatuita din retea de colectare si evacuare a apelor in exces provenite din precipitatiile cazute pe suprafata de desecat, reteaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafata de pe terenurile invecinate mai inalte,reteaua de colectare aapelor in exces provenite din irigatii, reteaua de colectare a apelor de infiltratie prin diguri si pe sub diguri, reteaua de colectare a apelor in exces provenite de la amenajarile piscicole.

Reteaua de colectare si evacuare a apelor in exces provenite din precipitatii cazute pe suprafata de desecat este alcatuita din canale tertiare, canale secundare, principale si canale colectoare de evacuare.

Canalele tertiare, cele mai mici elemente ale retelei de desecare cu caracter permanent, au rolul de a intercepta apa ce se scurge la suprafata terenului, scurgere accelerata prin lucrarile de nivelare, modelare, executate in interiorul parcelelor cultivate. Pentru a intercepta apele de scurgere la suprafata, canalele tertiare se amplaseaza aproape perpendicular pe linia de cea mai mare panta, cu o mica inclinare fata de curbele de nivel, astfel incat sa li se asigure o panta. Traseul canalelor tertiale, ori de cate ori este posibil, va trebui sa traverseze zonele depresionare pentru a colecta apele care stagneaza in aceste zone. Evacuarea apei care stagneaza in microdepresiunile dintre canalele tertiare, canale cu caracter permanent, se realizeaza prin santuri cu rigole cu caracter provizoriu executate anual.

Pentru a putea fi usor traversate de masini si utilaje agricole, santurile sau rigolele provizorii se executa cu sectiunea de forma triunghiulara, cu taluzuri a caror inclinare este de 1/4 - 1/8.

La amplasarea canalelor tertiale se urmareste ca pe langa interceptarea apelor de scurgere sa se obtina parcele de forma cat mai regulata si marimi care sa permita executarea macanica a lucrarilor agricole cu randament corespunzator. Pentru a obtine sectoare de forma dreptunghiulara, cu suprafata de 20-75 ha, canalele tertiare se vor amplasa paralele intre ele, la distante de minimum 250 m, de regula 300-500 m si cu lungimi de 80-1500 m .Distanta dintre canalele tertiale depinde de viteza de scurgere a apei la suprafata solului si de durata admisa de stagnare a apei.

De amplasarea si dimensionarea corecta a canalelor tertiare, care constituie elemente de regularizare a apelor sau scurgerile de suprafata, depinde in cea mai mare masura reusita lucrarii de desecare, eliminarea in timp util a excesului de umiditate.

Canalele secundare, pentru a prelua si conduce cu viteza sporita, apele colectate din canalele tertiare, se amplaseaza pe linia de cea mai mare panta. Aceste canale, in funtie de situatia de pe teren, pot avea actiune unilaterala sau bilaterala. In cazul actiunii unilaterale, distanta dintre canalele este egala cu lungimea canalelor tertiare, iar in cazul actiunii bilaterale distanta se dubleaza. Lungimea canaleler secundare poate avea valori de 15oo-3000 m , in functie de panta terenului si organizarea teritoriului. Lungimi prea mari ale canalelor pot conduca la adancimi mari ale acestora, situatii ce trebuie evitate. Prin modul de amplasare, canalele secundare trebuie sa delimiteze sectoare regulate, de dorit , de forma dreptunghiulara.

Canalele colectoare principale si colectoare de evacuare, care preiau apa din canalele de ordin inferior, se amplaseaza pe cotele joase ale terenului, de preferat pe traseul depresiunilor, vailor, valcelelor, privalurilor, urmarindu-se respectarea organizarii territoriului si cat mai putine franturi pe traseul lor.

Racordarea in plan a canalelor de ordin inferior si canalele de ordin superior se face sub un unghi de 60 0, iar in cazul in care canalele de ordin inferior au un traseu perpendicular pe canale de ordin superior, racordarea se face sub forma unei curbe, cu raza de 1-10 ori latimea la gura a canalului respectiv. In functie de natura pamanturilor. Prin racordarea sub un unghi de 600 sau sub forma unei curbe se previne colmatarea si eroziunea malului in zona de descarcare a apelor dintr-un canal in altul.

Reteaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafata de pe terenurile invecinate mai inalte este alcatuita din canale colectoare de centura. Aceste canale se amplaseaza paralel cu latura din amonte asupra suprafetei de desecat, la o distanta de 5-50 m de la baza versantului, in funcsie de panta terenului, pericolul colmatarii si in functie de organizarea teritoriului. Lungimea maxima a cestor canale este de 1500 m. Cand lungimea lor depaseste 1,5 km, acestea se intrerup, se separa in tronsoane care se racordeaza fiecare la cel mai apropiat canal colector principal al retelei de desecare a apelor interioare.

Canalele colectore de centura au taluzul amonte, pe care se scurge apa in canal, cu o inclinare mai dulce, in medie 1/2 pentru a nu fi erodat, in acelas scop taluzul se poate inierba. Taluzul din aval are o inclinare dictata de natura terenului, 1/1-1/1,5. Pentru a mari capacitatea canalului colector de centura, cu pamantul rezultat din executarea lui se poate realiza in apartea din aval un digulet, la o anumita distanta de mal numita berma.

3.2.CALCULUL ELEMENTELOR CANALELOR

K_s- coeficient de scurgere;

h_p- cantitatea de precipitatii(mm);

T- timpul in care se face evacuarea apei in exces,corespunzator duratei admisibile de stagnare(zile);

q- debit specific de evacuare(l/s ha);

q_max =0,116 ×

0,116 - reprezinta raportul pt exprimarea debitului specific.

Coeficientul de scurgere ks variaza direct proportional cu marimea pantei terenului si invers proportional cu permeabilitatea lui .Ks ia valoarea de 0,4 deoarece pe suprafata de teren cultivate textura solului este luto-nisipoasa cu o permeabilitate submijlocie .Valoarea Ks-tab.8.2.Valorile coeficientului de scurgere Ks al terenurilor in panta(dupa Cazacu).Tinandu-se cont de perioadele de aparitie a excesului de umiditate si de culturile de pe suprafata supusa desecarii, se stabileste o durata admisibila de stagnare a apei (T) .

Tab.8.3.Durata excesului de umiditate admisibila economic (dupa Oncia Silvica)

Calculul debitului specific pt fiecare luna

q_maxI = 0,116 × = 0,33 l/s ha q_maxVII= 0,116 × = 2,11 l/s ha

q_maxII = 0,116 × = 0,38 l/s ha    q_maxVIII= 0,116 × = 1,39 l/s ha

q_maxIII = 0,116 × = 0,40 l/s ha q_maxIX= 0,116 × = 1,31 l/s ha

q_maxIV = 0,116 × = 0,82 l/s ha q_maxX= 0,116 × = 0,59 l/s ha

q_maxV = 0,116 × = 1,11 l/s ha q_maxXI= 0,116 × = 0,53 l/s ha

q_maxVI = 0,116 × = 1,96 l/s ha q_maxXII= 0,116 × = 0,81 l/s ha

Calculul debitelor de evacuat

Q_S1 = q_max * S₁ = 2,0851 * 55 = 0,114 [m³/s]

Q_P = q_max * S_P = 2,0851 * 100 = 0,208 [m³/s]

Q_max = q_max * S = 2,0851 * 155 = 0,323 [m³/s]

Calculul pantei terenului

I_CS1 = = 0,0022

I_CP = = 0,0015

CALCULUL PANTEI (I)

I = I - panta terenului ; H - diferenta de cote ; do - distanta pe orizontala dintre cote .

CP = 1100 m ; cote : 91 – 89,10

ICP = = = 0,0020%

CS1 = 760 m ; cote : 90,5 – 87,5

ICS1 = = 0,0043%

CS2 = 900 m ; cote : 89,5 – 87,25

ICS2 = = 0,0025%

B – latimea canalului (m) ; h – inaltimea apei in canal (m) ; n – coeficient de rugozitate ;

M – taluzul canalului ; I – panta canalului ; ω – sectiune (m2) ; P – perimetrul canalului (m)

R – raza (m) ; C - coeficientul lui Cheezy ;v – viteza apei in canal (m/s) ;

Q – debitul apei de evacuate (m3/s) ; Qdat – debitul dat (m3/s)

Pentru CS₁ luam h = 0,3 m

w = (b + m * h ) * h = (0,5+1 *0,3) * 0,3 = 0,8 * 0,3 = 0,24 [m²]

P = b + 2 * h ² = 0,5 + 0,6 + =1,1 [m]

R = = = 0,22 [m]

y = 0,17

C = * R^y = * 0,22^0,17 = 28,1

V = C * = 28,1 * = 0,62 [m/s]

Q = w * V = 0,24 * 0,62 = 0,149 [m³/s]

Calculam pentru h = 0,4:

w = (0,5 + 0,4 * 1) * 0,4 = 0,36 [m²]

P = 0,5 + 2 * 0,4 * 1,0003 = 1,3 [m]

R = = 0,28 [m]

C = 36,36 * 0,28^0,17 = 29,3

V = 29,3 * = 0,73 [m/s]

Q = 0,36 * 0,73= 0,263 [m³/s]

Pentru CS₁ : h_a = 0,4 [m] ; h_s = 0,3 [m] (h_s inaltimea de siguranta)

H = h_a + h_s = 0,4 + 0,3 = 0,7 [m] (H inaltimea maxima a apei)

Pentru CP luam h = 0,5 m

w = (0,5 + 1 * 0,5) * 0,5 = 0,5 [m²]

P = 0,5 + 2*0,5* = 1,5 [m]

R = = 0,33 [m]

C = 36,36 * 0,33^0,17 = 30,1

V = 30,1 * =0,67 [m/s]

Q = 0,5 * 0,67 = 0,335 [m³/s]

Pentru canalul principal : h_a = 0,5 [m] ; h_s = 0,3 [m]

H = h_a + h_s = 0,5 + 0,3 = 0,8 [m]

BORDEROU

PIESE SCRISE

PIESE DESENATE

BIBLIOGRAFIE

PUG-ul Recas-ului

BORZA, I. – Ameliorarea si protectia solurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 1997.

MURESAN, D., PLESA, I., CEAUSU, N. – Imbunatatiri funciare, Ed. Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

ONCIA SILVICA, LUCA, E. – Desecari si drenaje, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca,

TARAU, D., LUCA, M. – Panoptic al comunelor banatene din perspectiva

pedologica, Ed. Marineasa, Timisoara, 2002.

ROGOBETE, Gh., TARAU, D. – Solurile si ameliorarea lor. Harta solurilor

Banatului, Ed.Marineasa, Timisoara, 1997.