PREAMBUL

Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si ofera opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu precum si actiunile identificate ca prioritare in domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest Plan Local de Actiune pentru Mediu?

Ø      faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentand diferite parti ale societatii judetului;

Ø      este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a planului fiind realizata de catre grup.

Planul poate de asemenea servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia i se adreseaza. Aceasta este exact ceaa ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM).

Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca recomandarile PLAM sunt in conformitate cu prioritatile identificate prin strategii sectoriale si acest fapt dovedeste viziunea comuna a opiniei publice si a politicii oficiale de mediu la nivel de judet.

1. Rezumat

Consideratii generale

In 1993 ministrii mediului din Europa si din SUA au convenit asupra unei strategii de abordare a problemelor de mediu din regiune - Programul de Actiune pentru Mediu pentru Europa Centrala si de Est. Programul contureaza un proces in mai multi pasi care trebuie urmat de autoritati in vederea stabilirii prioritatilor de mediu si luarii masurilor adecvate pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in regiune. Programul subliniaza importanta identificarii actiunilor prioritare, pornind de la amenintarile asupra sanatatii umane si sanatatii ecosistemelor, precum si de la necesitatea identificarii actiunilor de diminuare a acestora. Principiul fundamental al Planului de Actiune a fost acela de integrare a consideratiilor de mediu in procesul de restructurare economica.

In majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est autoritatile locale sunt responsabile cu aprovizionarea cu apa, canalizarea, incalzirea centrala, colectarea si eliminarea deseurilor, cu spatiile verzi si cu amenajarea teritoriului. De aceea, Planurile de Actiune pentru Mediu pot fi initiate la nivelul comunitatii si sunt din ce in ce mai des utilizate ca instrumente in cadrul proceselor de aderare la Uniunea Europeana, in sprijinul alinierii cu cerintele de mediu comunitare.

Proiectul de realizare a Planului Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea a inceput in ianuarie 2001, si este dezvoltat de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea, in parteneriat cu Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est - REC Romania.

Obiective

Principalele obiective ale PLAM sunt:

1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune

2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati

3. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia

4. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni de stiinta, agentii economici

5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza programe de mediu

Metodologie

Metodologia folosita pentru realizarea acestui PLAM a fost cea participativa. In acest scop a fost infiintat un Comitet Consultativ care, pe parcursul intalnirilor a identificat, analizat, descris, evaluat si prioritizat problemele de mediu la nivelul judetului, dupa care a trecut la intocmirea planului de actiune propriu-zis, pentru fiecare factor de mediu.

Efectul negativ al impactului a fost analizat in relatie cu cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii. Criteriile calitative de evaluare a riscului (extrem, mare, semnificativ, considerabil, redus), stabilite in functie de dimensiunea impactului, intensitatea acestuia si persistenta/reversibilitatea acestuia, au fost alocate fiecarei probleme de mediu.

Concluzii

La nivelul judetului, au fost selectate ca principale surse de poluare urmatoarele:

Mineritul si prelucrarea materialului excavat

Sectorul energetic

Alte industrii

Infrastructura

Agricultura si silvicultura

Principalele probleme de mediu identificate cu care se confrunta judetul Valcea se datoreaza urmatoarelor (in ordinea prioritatilor):

Infrastructura (deseurile solide si apele uzate menajere)

Exploatarea sarii de la Ocnele Mari

Transportul rutier

Exploatarea feldspatului de la Brezoi

Exploatareaa calcarului de la Bistrita - Costesti

Platforma Chimica

Defrisarea padurilor

Sistemele de incalzire

Rezultate

Tinind cont de concluziile precizate anterior au fost intocmiti arborii problemelor si arborii obiectivelor pentru fiecare factor de mediu, fapt ce a contribuit la elaborarea planului de actiune. Pornind de la acesti arbori au fost stabilite obiectivele generale si cele specifice iar mai apoi, acestora le-au fost atribuite actiuni specifice, cu termene de realizare si responsabilitati.

Scopul acestui proces a fost acela de a identifica liniile directoare de actiune, prin enuntarea, obiectivelor importante si actiunilor generale aferente acestora. Oricum, datele avute la dispozitie nu permiteau aceasta descriere in amanunt, dar ideea a fost aceea de a inscrie in planul de actiuni liniile directoare, subliniind ideea ca orice activitate sau actiune ulterioara, neidentificata la momentul redactarii lucrarii sa poata fi inscrisa, la nivel de detaliu, si continuta in acest plan, deci recunoscuta ca actiune prioritara si care sa sustina un obiectiv deja indentificat. S-a creat cadrul general de actiune, planul fiind dezvoltat avandu-se in vedere aceasta abordare strategica.

De asemenea, nu sunt prezentate costurile pentru indeplinirea fiecarui obiectiv. Motivul pentru aceasta este reprezentat de faptul ca la momentul redactarii planului de actiune existau numai niste date estimative, grosiere, care nu aveau la baza niste studii tehnice de specialitate sau studii de fezabilitate. Datele reprezentau de fapt niste aproximari facute la un moment dat la nivelul administratiilor locale, fara nici un fel de fundamentare si erau, oricum, punctuale. Alte date care au fost folosite sunt cele puse la dispozitie de catre agentii economici, referitoare la investitiile necesare, asa cum reies ele din planurile de conformare. Din nou era vorba de niste informatii punctuale. Avand in vedere acestea, valorile obtinute nu creau o imagine generala, posibil a fi extrapolata la nivelul intregului judet, pentru a oferi niste informatii demne de a fi luate in considerare.

2. Introducere

In majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est autoritatile locale sunt responsabile cu aprovizionarea cu apa, canalizarea, incalzirea centrala, colectarea si eliminarea deseurilor, cu spatiile verzi si cu planificarea teritoriului. De aceea, Planurile de Actiune pentru Mediu pot fi initiate la nivelul comunitatii si sunt din ce in ce mai des utilizate ca instrumente in cadrul proceselor de aderare la Uniunea Europeana, in sprijinul alinierii cu cerintele de mediu comunitare.

Proiectul de realizare a Planului Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea a inceput in ianuarie 2001, si este dezvoltat de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea, in parteneriat cu Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est, si cu colaborarea expertilor in planificarea actiunilor de mediu din Polonia (Beata Wiszniewska) si Republica Ceha (Lubomir Paroha). Proiectul este sustinut financiar de catre Agentia de Protectie a Mediului a Statelor Unite (US-EPA). De asemenea, au fost folosite metode de abordare dezvoltate de US-EPA si aplicate cu succes intr-un numar de comunitati din Europa Centrala si de Est.

La realizarea acestui proiect au participat autoritatile locale si celelalte institutii si organizatii cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului, societatea civila, agenti economici, cu scopul de a dezvolta un instrument de sprijin al comunitatii in stabilirea prioritatilor, implementarea proiectului si participarea publica la nivel local.

In acest sens s-a infiintat un Comitet Consultativ, din care au facut parte:

Popa Lucia Florentina - inginer - Primaria Calimanesti

Greere Ion - inginer - Ocol Silvic Ramnicu Valcea

Dumitriu Elvira - inginer - S.C. Oltchim S.A. Ramnicu Valcea

Constantinescu Adriana - inginer - Consiliul Judetean Valcea

Ionescu Dan Catalin - inginer - Exploatarea Miniera Ramnicu Valcea

Balan Doina - inginer - Primaria Dragasani

Sorica Nicolae - ofiter - Inspectoratul de Protectie Civila Valcea

Micut Gheorghe - economist - Directia Generala de Statistica Valcea

Florea Florinel - ONG Lotru-Voineasa

Popescu Cristian - inginer -S.C. Urban S.A. Ramnicu Valcea

Sporis Gheorghe - ONG Lotru-Voineasa

Pall Tatiana -inginer -Exploatarea Miniera Berbesti

Vilcu Octavian - inginer - Primaria Olanesti

Almasi Nicolae - jurist - ONG Cercetasii Romaniei

Preotesescu Gabriel - Viceprimar - Primaria Govora

Cernev Mihaela - inginer - S.C. Uzinele Sodice Govora S.A.

Dumitrescu Gheorghe - Primar - Primaria Brezoi

Visalon Ion - inginer - Inspectoratul de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea

Smarandescu Grigore - inginer - S.G.A. Valcea

Dobrinescu Corin - inginer - Inspectoratul de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea

Dimitriu Vladimir Victor - ecolog - Primaria Rm. Valcea

Turcu Mihaela- student - Universitatea Constantin Brancoveanu

Trandafirescu Lucian - student - Universitatea Constantin Brancoveanu

Berbece Ionica - subinginer - Inspectoratul de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea

Luminita Apostolescu - medic - Directia de Sanatate Publica Valcea

Ciocan Vetuta - viceprimar - Primaria Horezu

Mihai Ion - proiectant - S.C. Faust S.R.L.

Sporis Mihai - consilier judetean - Consiliul Judetean Valcea

Neacsu Stefan - inginer- S.C. Hidroelectrica S.A.

Urea Narcisa - inginer - Inspectoratul de Protectie a Mediului Ramnicu Valcea

Rolul consultantilor a fost acela de a stabili si infiinta Comitetul Consultativ, de a facilita intalnirile acestuia pentru colectarea datelor necesare pe baza metodologiei stabilite si prelucrarea lor ulterioara in vederea prezentarii sub forma Planului de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea.

Au avut loc urmatoarele intalniri:

23 ianuarie 2001- prezentarea de catre reprezentantii REC si de catre expertii a proiectului

15 martie 2001 - lansarea publica a PLAM

8-10 mai 2001, Sibiu - Seminar instruire pe tema Analiza Comparativa a Riscului

11 mai 2001 - Stabilirea scarilor de risc pentru evaluarea sanatatii umane, a mediului natural si a calitatii vietii

14 iunie 2001 - Descrierea problemelor de mediu

28 - 29 septembrie 2001, Voineasa - Evaluarea riscului

05 noiembrie 2001 - Dezbatere publica pentru descrierea si evaluarea problemelor de mediu - identificarea si prioritizarea problemelor

14 decembrie 2001 - Dezvoltarea arborilor problemelor si pornind de la ei a arborilor obiectivelor 24 - 25 ianuarie 2002 - Stabilirea obiectivelor si actiunilor ce trebuie intreprinse

18 martie 2002 - Stabilirea obiectivelor si actiunilor ce trebuie intreprinse

15-16 mai 2002 - Prezentarea matricelor - plan pentru cei trei factori de mediu aer, apa, sol si stabilirea actiunilor prioritare

Acest program va constitui baza activitatilor viitoare ale autoritatilor locale, avandu-se in vedere faptul ca acest plan de actiune isi propune stabilirea prioritatilor si a actiunilor posibil a fi intreprinse pana in anul 2015.

2.1. Ce este un Plan Local de Actiune pentru Mediu si de ce un astfel de Plan pentru judetul Valcea

Elaborarea unui Planu Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta un proces standardizat care poate fi folosit de catre o comunitate pentru abordarea realista a problemelor de mediu. Prin comparatie, Agendei Locale 21 evidentiaza obiectivele si actiunile care pot fi intreprinse la nivel local si recunoaste rolul comunitatilor locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste dezvoltarea durabila. Tema centrala a Agendei Locale 21 o reprezinta relatia dintre problemele sociale, economice si cele de mediu, integrand politicile referitoare la egalitatea sanselor, la masurile anti-saracie, cu politicile de mediu.

PLAM reprezinta un ghid si un cadru de abordare a evaluarii problemelor de mediu din punct de vedere al prioritatilor, de elaborare a solutiilor realiste in mod eficient si cu costuri acceptabile.

Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au un mare potential in solutionarea problemelor de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. In acelasi timp, PLAM reprezinta una din caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local.

PLAM ofera un cadru de intalnire si discutie pentru diverse grupuri interesate, cu valori si perspective diferite, in scopul de a obtine consensul asupra prioritatilor si actiunilor prin care se pot aborda problemele de mediu. Prioritatile sunt apoi inscrise in planul de actiune care se constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare.

PLAM elaborate pana in prezent au avut, printre altele, urmatoarele obiective:

1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune

2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati

3. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni de stiinta, agentii economici

4. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia

5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza programe de mediu

Tinand cont de cele mai serioase probleme de mediu la nivel local, PLAM se concentreaza pe capacitatea pe care o au administratia si institutiile statului la nivel local de a gestiona si a gasi solutii pentru aceste probleme, in mod eficient, pe termen lung si respectand principiile democratice.

De asemenea, PLAM presupune in mod implicit realizarea celui mai important aspect, acela de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local, in conformitate cu prevederile Conventiei de la Aarhus. PLAM reprezinta un instrument pentru implementarea si aplicarea la nivel local a legislatiei europene transpuse in legislatia nationala si a politicii de mediu in conformitate cu procesul de aproximare.

La elaborarea PLAM s-a tinut cont de legislatia, standardele si reglementarile in vigoare, conceptul fiind in conformitate cu principiile generale si cu obiectivele prioritare identificate in Planul National de Actiune pentru Mediu si in Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila.

PLAM este din ce in ce mai folosit ca instrument in sprijinul alinierii cerintelor in domeniul mediului in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana.

Necesitatea realizarii PLAM pentru judetul Valcea a aparut in contextul descentralizarii, in care autoritatilor locale le revin tot mai multe responsabilitati, inclusiv in domeniul managementului deseurilor solide, furnizarii apei potabile si managementului celei uzate, controlului eliminarii substantelor periculoase si al poluarii aerului pe teritoriul administrat, protejarii si intretinerii spatiilor verzi si chiar al educarii publicului in ceea ce priveste aspectele de mediu. Prin PLAM se stabilesc foarte clar care sunt obiectivele si actiunile care trebuie intreprinse pentru rezolvarea problemelor de mediu, in functie de responsabilitatile si posibilitatile administratiei si ale institutiilor locale in ceea ce priveste coordonarea eficienta a intregului proces.

Principalele obiective pentru care s-a decis elaborarea unui astfel de document sunt:

imbunatatirea conditiilor de mediu la nivelul judetului Valcea prin implementarea unor actiuni concrete si eficiente din punct de vedere al costurilor;

identificarea, stabilirea si evaluarea unor prioritati de actiune in domeniul mediului in conformitate cu valorile comunitatii;

intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului intre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, mediul de afaceri;

imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei pentru a schimba perceptia populatiei in ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, constientizarea publicului si cresterea responsabilitatii acestuia si cresterea sprijinului acordat de public pentru actiunile strategice si pentru investitii;

intarirea capacitatii autoritatilor locale si ONG-urilor sa gestioneze si sa implementeze programe de mediu;

monitorizarea tuturor actiunilor si asigurarea unei baze de date pentru urmarirea si unde este cazul ajustarea, acestor actiuni;

respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului.

2.2. Structura Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). Metodologia folosita la intocmirea PLAM

2.2.1. Consideratii generale

Prezentul PLAM are o structura simpla si logica, pornind de la modelele existente in domeniu si avand in acelsi timp in vedere elementele specifice existente la nivelul judetului Valcea.

Astfel, se pleaca de la ideea descrierii contextului general de la care a pornit necesitatea intocmirii acestui document, se descrie situatia actuala evidentiindu-se provocarile carora trebuie sa le faca fata Romania in contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana (Anexa A), se prezinta judetul din punct de vedere fizico-geografic, economic si administrativ, cat si din punct de vedere al starii mediului. Practic, sectiunea referitoare la descrierea starii mediului este cea mai importanta, avandu-se in vedere faptul ca datele prezentate aici constituie baza de pornire in identificarea, analizarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu care reprezinta primul pas in intocmirea si dezvoltarea PLAM-ului. Etapa urmatoare a constituit-o realizarea arborilor problemelor si transformarea acestora in arborii obiectivelor. Ultima etapa a constituit-o prelucrarea tuturor acestor informatii si elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea.

In ceea ce priveste metodologia, PLAM poate fi impartit in doua sectiuni, fiecare fiind caracterizata de urmatoarele scopuri:

1. Identificarea si prioritizarea problemelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra mediului
2. Transformarea problemelor prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate

Atat scopurile cat si metodologia (descrisa in cele ce urmeaza) sunt bazate pe un principiu cheie, si anume abordarea participativa a partilor implicate.

Cu alte cuvinte, toata activitatea desfasurata pentru PLAM este bazata pe participarea grupurilor interesate (factori cheie). Asistenta externa a expertilor are doar rolul de a asista si indruma, acolo unde este cazul. Prin comparatie cu abordarea traditionala cand intreaga munca este efectuata de catre experti si partile interesate au doar rolul de a aproba, acest proces este mai lung si poate fi mai putin consistent din punct de vedere stiintific. Pe de alta parte aduce un beneficiu extrem de important, si anume consensul si sentimentul de proprietate printre partile implicate. In cazul PLAM-ului, angajamentele partilor in ceea ce priveste implementarea lui reprezinta un element critic pentru succesul acestuia. Acesta este motivul pentru care abordarea participativa a partilor implicate este un element esential pentru intreaga metodologie.

2.2.2. Identificarea si clasificarea problemelor de mediu

In conformitate cu abordarea participativa a partilor implicate, atat identificarea cat si clasificarea problemelor de mediu au fost realizate de catre grupul de reprezentanti locali - Comitetul Consultativ al PLAM.

Comitetul Consultativ a identificat initial problemele cheie de mediu ale judetului. Fiecare dintre problemele identificate a fost apoi descrisa (de catre Comitet), folosindu-se aceeasi structura pe baza relatiilor dintre sursa de poluare, factorul de stres la adresa mediului si impactul sau.

Factorii de stres pentru mediu si impactul acestora au fost analizati separat pentru apa, aer si sol. Impactul a fost impartit in trei categorii, fiecare tratata separat. Cele trei categorii sunt: impactul asupra sanatatii umane, impactul asupra mediului si impactul asupra calitatii vietii.

Un exemplu de astfel de descriere a problemelor este dat in figura urmatoare:

Figura nr. 2.1. - Exemplu de descriere a problemelor de mediu

Pe baza acestei metode de descriere a problemelor, toate sursele de poluare pentru toate problemele identificate de catre Comitetul Consultativ au fost comparate intre ele folosind drept criteriu dimensiunea impactului pe care il determina. Aceasta comparatie s-a facut pe baza unei metode numite Evaluarea Comparativa a Riscului care cuprinde urmatoarele etape:

1. Comitetul Consultativ a fost de acord ca exista 5 niveluri de risc (importanta) asociate cu nevoia de a intreprinde actiuni:

2. Pentru a fi in masura sa evalueze riscurile, Comitetul Consultativ a creat initial trei tabele cu criterii, cate unul pentru fiecare categorie de impact (impact asupra sanatatii umane, naturii/peisajului si calitatii vietii). A fost tratata si capacitatea de intelegere a comunitatii in ceea ce priveste riscurile, astfel incat tabelele s-au bazat pe doua tipuri de scale:

Dimensiunea spatiala a impactului (procentajul de suprafata afectata)

Severitatea impactului (durata de timp necesara pentru refacerea ecosistemului)

Un exemplu de tabel pentru evaluarea impactului asupra mediului este prezentat mai jos:

Tabel nr. 2.1. - Exemplu pentru evaluarea impactului asupra mediului

3. Pentru fiecare sursa si fiecare efect, Comitetul Consultativ a evaluat riscul pentru tot impactul descris (pana la 9 riscuri diferite pentru fiecare problema). Un exemplu este prezentat in tabelul urmator:

Tabel nr. 2.2. - Exemplu de evaluare a riscului pentru o problema data

4. Odata cu asocierea riscului fiecarei surse de poluare, scorul general a fost calculat pentru fiecare sursa (prin desemnarea unei cifre fiecarei categorii de risc) si sursele au fost clasificate (prioritizate) in functie de scorul general.

5. In cadrul intalnirii speciale a Comitetului Consultativ de dezbatere publica, prioritatile au fost ajustate si au fost selectate cele mai importante probleme.

O importanta sursa de informatii a reprezentat-o Raportul privind starea mediului, pregatit de Inspectoratul pentru Protectia Mediului (IPM).

2.2.3. Transformarea problemelor in plan de actiune

PLAM a fost realizat de catre Comitetul Consultativ pe baza etapelor corespunzatoare unor principii de planificare strategica. Cum acestea sunt bine cunoscute, vom prezenta pe scurt aceste etape:

Cu ajutorul listei cu prioritati Comitetul Consultativ a aranjat problemele in arborele problemelor care a fost ulterior convertit in arborele obiectivelor. Astfel de arbori au fost creati separat pentru aer, apa, sol.

Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat ulterior de catre Comitetul Consultativ intr-o matrice plan de actiune cu urmatoarea structura:

obiectivul general

obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori

stabilirea activitatilor pentru fiecare obiectiv specific, impreuna cu instructiuni de implementare, termene limita si costuri

etape in implementarea fiecarei activitati

3. Starea initiala

Modernizarea structurilor si a modalitatilor de abordare a problemelor constituie, pentru Romania, un element vital in procesul de tranzitie. Noile medii socio-politice si economice au supus vechiul sistem unor presiuni extreme, fortand birocratiile organizate in mod ierarhic sa adopte un comportament mai putin interventionist si mai descentralizat orientat spre oferirea unor servicii de inalta calitate catre cetateni.si sa furnizeze un cadru pozitiv pentru implementarea economiei de piata.

Se acorda din ce in ce mai multa atentie considerentelor de mediu si a integrarii acestora in politicile sectoriale, plecandu-se de la urmatoarele abordari: asigurarea sanatatii oamenilor si a mediului natural, implementarea legislatiei de mediu existente, cooperare intre mediul de afaceri si consumatori pentru gasirea unor solutii comune, asigurarea integrarii costurilor de mediu, datoriile fata de mediu. Se au de asemenea in vedere si urmatoarele principii: prevenirea la sursa si "poluatorul plateste".

Procesul de elaborare a planurilor locale de actiune tine seama de toate cele mentionate anteriotr si isi propune trecerea in revista a problemelor precum si rezolvarea acestora.

In acest capitol se prezinta conditiile initiale de la care se porneste la intocmirea PLAM pentru judetul Valcea din punct de vedere legislativ si al starii mediului, neomitand descrierea generala si conditiile in care se desfasoara activitatea la nivelul judetului.

3.1. Informatii generale despre judet

3.1.1. Istorie si valori culturale

Atestarea documentara a judetului Valcea este datata 8 ianuarie 1392, fiind cuprinsa in Condica Manastirii Cozia, unde se conserva hrisovul dat de domnul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran (1386-1418), care daruia manastirii toate drepturile asupra "albinaritului din judetuI Valcea".

Urme de locuire a zonei apar insa si mai devreme. Depozitul fosilifer descoperit la Bugiulesti (comuna Tetoiu), dateaza de 2.000.000-1.800.000 de ani si face dovada celei mai indepartate urme de locuire pe continentul european, Australanthropus olteniensis reprezentand prima veriga a antropogenezei din Europa.

Cercetarile de la Ocnita au dus la identificarea anticei cetati dacice Buridava, vechi centru militar, politic, religios si economic deosebit de important, mentionat si de geograful grec Ptolemeu in sec. II e.n., sub denumirea de Burida-Ven-Sioi, situat in apropierea masivului de sare de la Ocnele Mari. Malurile Oltului au fost martorele trecerii cuceritorilor romani, care au lasat in urma vestitul sistem de fortificatii "Limes Alutanus", descoperit si studiat de istoricul Vasile Parvan.

Mircea cel Batran (1386-1418) a zidit intre 1386-1388 Manastirea Cozia, monument de arhitectura medievala romaneasca, pe plan triconic, cu o savanta decoratie a fatadelor. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Valahia vreme de patru secole. In chiliile sale si-au gasit adapost mari carturari precum Fios-Filotei, Mardarie Cozianul, Ghenadie Cozianul, Grigore Ieromonahul si altii. Doua morminte voievodale adapostesc osemintele marelui ctitor Mircea cel Batran si ale lui Tofana, mama lui Mihai Viteazul (1593-1601).

La Manastirea Govora era tiparita prima carte in limba romana, in anul 1640. Cartea era intitulata "Pravila de la Govora" si cuprindea o colectie de invataminte laice. In 1705 este infiintata tipografia de limba romana pe langa Episcopia de Ramnic din initiativa lui Antim Ivireanul, viitorul mitropolit al Valahiei (1708-1716).

JudetuI Valcea se transforma intr-un centru de iradiere a culturii crestine in tot sud-estul Europei. In secolul al XIX-lea, mai multe evenimente de importanta nationala s-au derulat pe teritoriul judetului. Aici s-a desfasurat ultimul act al Revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu si considerata inceputul istoriei moderne a Romaniei. La Raureni a fost organizata tabara militara a revolutionarilor anului 1848 din Valahia, comandata de generalul Gheorghe Magheru. In acelasi an 1848, a fost cantat la Ramnic, pentru prima data pe versurile lui Andrei Muresanu si muzica lui Anton Pann cantecul "Desteapta-te romane", actualul imn national al Romaniei.

3.1.2. Descrierea judetului

3.1.2.1. Date fizico - geografice

Judetul Valcea este situat in partea central-sudica a Romaniei la 175 de km de Bucuresti si este asezat intre paralelele 48 28' si 48 36' latitudine nordica si intre meridianele 23 37' si 24 30' longitudine estica.

Limitele si vecinii judetului sunt dupa cum urmeaza:

Limita de nord a judetului (pornind inspre vest) incepe cu izvoarele raului Scara (afluent al raului Topolog) care este situat sub Varful Scara (2285 m), extremitatea de vest a Muntilor Fagaras, trecand prin Varful Suru (2282 m), Varful Tataru (1890 m), Varful Chica Fedelesului (1818 m) si coboara spre cheile raului Olt prin nordul localitatii Rau Vadului. Pe lungimea acestei limite Judetul Valcea se invecineaza cu Judetul Sibiu, iar intre Varful Tataru si Muntii Poiana Muierii (1804 m) cu Judetul Alba.

De la Varful Poiana Muierii limita de vest coboara catre sud trecand prin Varful Capra (1927 m), Varful Ciobanu (1944 m), Varful Pietrele (2241 m), Varful Coasta lui Rus (2306 m), care reprezinta sectorul muntos din care izvoraste raul Lotru si care separa Judetul Valcea de Judetul Hunedoara.

De la Varful Coasta lui Rus incepe limita cu Judetul Gorj care continua la est cu Muntii Capatanii si apoi cu izvoarele raului Oltet catre sud - est, cu inaltimile Muntelui Negovanu (2064 m) si coboara catre Depresiunile Polovragi si Racovita. Intre bazinele raurilor Oltet si Amaradia incepe limita cu Judetul Dolj care se abate catre sud si sud - est.

La marginea dealurilor situate la sudul raului Topolog incepe limita cu Judetul Olt.

Limita de est cu Judetul Arges urca spre nord, traverseaza raul Topolog si de aici continua pana la izvoarele acestui rau.

Relieful include toate formele, de la munti inalti de 2300 m, in nordul judetului, Muntii Coziei, Muntii Capatinii, Muntii Lotrului, sectorul vestic al Muntilor Fagaras pana la dealurile, depresiunile subcarpatice si podisul piemontan cu o altitudine de cateva zeci de metri, in zona Dragasani. Principalul curs de apa care strabate judetul este raul Olt. Pricipalele tipuri de lacuri din judetul Valcea sunt cele de origine glaciara din bazinul superior al Lotrului (Zanoaga Mare, Galcescu, Iezerul - Parang, Gauri) si cele din bazinul Latoritei (Iezerul Latoritei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul), lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocnita (formate in urma prabusirii unor saline) si lacurile de acumulare de pe raul Olt si Lotru (Daiesti, Raureni, Govora, Vidra, Bradisor, Malaia, etc).

Fiind dispus in trepte de la nord catre sud, relieful este cu precadere muntos si deluros. Dispunerea in benzi de la vest catre est a culmilor muntoase inalte si a inaltimilor Sub-Carpatilor, a dealurilor piemontane pe directie nord - sud, aspectul vailor si al depresiunilor, prezenta luncilor raurilor pe lungimea principalelor cursuri de ape, particularitatile geomorfologice ale formelor de relief indica o mare varietate a acestora, rezultand in sectoare bine definite caracterizate de mari unitati fizico-geografice: Carpatii Meridionali, Sub-Carpatii Getici, Platoul Getic, cu o structura geologica complexa - de la cele mai vechi roci cu structura cristalina pana la cele mai tinere, pliocene si cuaternare.

Subsolul se caracterizeaza prin diversitatea structurilor rocilor din care este alcatuit relieful Judetului Valcea, fapt care a determinat o mare varietate de depozite de minerale. Intre cele mai valorificate depozite de minerale mentionam mica alba (Voineasa), sarea (Ocnita - Ocnele Mari), petrolul (Babeni, Stoilesti, Gusoieni), gazul natural (Tetoiu), carbunele (Berbesti - Alunu), calcarul (Arnota), argilele, pietrele, nisipurile, apele minerale (Caciulata, Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari).

Ca urmare a diversitatii conditiilor fizico-geografice si a factorilor care au contribuit la formarea lor (materialul parental, formele de relief, clima si activitatea biologica), solurile existente pe teritoriul judetului sunt extrem de variate.

La altitudini de peste 1700 m, in zona montana, se intalnesc soluri podzolice humice feriiluviale si soluri brune de pajisti alpine care sunt valorificate prin pajistile naturale.

Mai jos, la altitudini de pana la 1000 m sub padurile de conifere si de conifere in amestec cu fag, se intalnesc soluri brune acide si brune podzolite, iar in defileul Oltului, la inaltimi mai joase apar solurile brun - montane tipice, in alternanta cu solurile brun - galbui acide, acoperite in mare parte cu fanete, culturi de trifoi, cartofi si pomi fructiferi (prun si mar).

Pe dealurile si vaile sub-carpatice se intalnesc predominant solurile brune de padure, brune - acide si cele argilo - iluviale brune podzolite, favorabile culturilor furajere, pajistilor naturale si livezilor.

In treapta dealurilor de podis dintre Olt si Oltet alterneaza soluri brune eubazice si mezobazice cu soluri argiloiluviale podzolice si chiar soluri pseudogleizate, mai restranse ca suprafata, care sunt folosite pentru culturi cerealiere, pomi fructiferi si vita de vie. Luncile sunt caracterizate de soluri aluviale care sunt in general valorificate pentru cultura porumbului si a legumelor.

Tabelul nr. 3.1. - Categoriile de folosinta ale terenurilor in judetul Valcea - Suprafete (ha)

De asemenea, au fost cartate unitati de sol apartinand aproape tuturor claselor de calitate, functie de intensitatea limitarilor de sol, relief si de drenaj (natura limitarilor se refera la textura si orizontul superior, la volumul edafic, la salinizare si alcalinizare, la eroziuni - alunecari, la inundabilitate etc.).

Clima este temperat continentala puternic influentata de fragmentarea accentuata a formelor de relief, de expunerea versantilor, de regimul de radiatie solara si de vanturi. Regimul climatic se datoreaza in proportie de 65% tinuturilor cu clima de dealuri si podis, in proportie de 33% tinuturilor cu clima de munte si doar in proportie de 2% tinuturilor cu clima de campie.

Valorile temperaturii medii anuale inregistreaza o scadere de la sud la nord, in functie de relief, variind intre 10,4 C in lunca raului Olt, 9 C in regiunea Sub-Carpatica si sub -2 C pe inaltimile muntilor.

Chiar daca Depresiunea Lovistea este situata intre cei mai inalti munti, ea beneficiaza de un climat mai bland comparativ cu alte depresiuni similare, aici se inregistreaza rar sau deloc fenomenul de inversiune termica frecvent in depresiunile intra-montane care conduc la scaderea temperaturii aerului.

Valoarea medie a precipitatiilor anuale variaza in functie de altitudine si insumeaza 500 - 600 mm in lunca raului Olt, 700 - 800 mm in zona sub-carpatica si peste 1200 mm in zonele muntoase.

Vanturile, influentate in mare masura de formele de relief, se manifesta in toate directiile, in general in directie nord - sud, avand o viteza medie de 1 - 1,5 m/s la Dragasani, 2 m/s la Ramnicu Valcea si 4 - 7 m/s pe culmi. La poalele muntilor si pe pantele dealurilor se inregistreaza frecvent efectele miscarii fohnale a aerului care provoaca o incalzire locala, inseninare si o scadere a umiditatii relative a aerului.

Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul Judetului Valcea apartine bazinului hidrografic al raului Olt (mijlociu si inferior) care strabate relieful in trepte al judetului de la nord la sud. In functie de caracteristicile fizice si geografice ale zonelor strabatute, raul Olt se caracterizeaza prin doua sectoare ale bazinului hidrogeografic: sectorul de nord al judetului care corespunde zonei muntoase si sectorul de sud care corespunde zonei deluroase.

Raurile din sectorul muntos au un potential hidro-energetic important. Pe raul Olt si pe raul Lotru s-au construit mai multe lacuri de acumulare in scop hidroenergetic si de alimentare cu apa (Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani).

Intre lacurile artificiale mai importante sunt Vidra si Bradisor. De asemenea exista cateva lacuri de origine glaciara (Calcescu, Zanoaga Mare, Iezerul - Parang, Gauri) si lacurile din bazinul raului Latorita (Iezerul Latoritei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul). Apele lacurilor sarate de la Ocnele Mari si Ocnita sunt folosite in scopuri terapeutice.

In arealul judetului Valcea Oltul primeste numerosi afluenti intre care Boia, Baias, Salatrucel, Topolog (pe stanga), Calinesti, Lotru, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavat, Oltet si Cerna (pe dreapta). Debitele acestor rauri sunt relativ bogate si au curgere permanenta datorita precipitatiilor abundente.

Apele subterane se intalnesc in acviferul local si in straturile discontinui si formeaza adesea izvoare. Apa se aduna in depozite diferite, cum ar fi: in depresiunea Lovistea in calcar, cremene, marna, conglomerate; in sectorul dealurilor si in depresiunile sub-carpatice, in depozite de calcar, marna si calcar, cremene, conglomerate, argila rosie, marna, argila, tuf vulcanic si nisip.

In general, in zona sub-carpatica la limita intre conglomerat si marna cu diferite compozitii chimice apar izvoarele de apa minerala. Izvoare minerale sulfuroase se intalnesc la Calimanesti - Caciulata, Olanesti, Govora, Muereasca, Dobriceni, Bunesti; izvoare cu oligo minerale - la Ramnicu Valcea, Mateesti; izvoare clorate la Ocnele Mari, Ocnita, Otesani, Pietrarii de Sus; izvoare iodate la Gorunesti.

Diversitatea conditiilor fizice si geografice a condus la o mare varietate a vegetatiei pe teritoriul judetului Valcea, care este dispusa in benzi care se succed de la nord la sud.

Fauna este reprezentata de specii care cresc in padure si prezinta interes economic: ursul, cerbul, caprioara, mistretul, bursucul, lupul, potarnichea.

Elementele mediteraneene se fac simtite si in fauna: scorpionul carpatic, vipera cu corn, lepidoptera; de asemenea se intalnesc si elemente endemice: Isophia harzi, Chortippus ocrolecus, Odontopodissima carpathica. In zona montana predomina capra neagra, Turdus sp., Prunella collaris, Anthus sp., Aquila chrysaetos.

Pe teritoriul judetului se intalnesc urmatoarele rezervatii naturale:

Rezervatia complexa Cozia caracterizata de microrelief structural, de vegetatia cu numeroase plante endemice - Rosa villosa sp. Coziae, Rosa argesana, Centaurea stoebe, Achillea coziana -, de plante rare - Dianthus spiculifolius, Daphne blagayana, Fritillaria montana, Erysimum saxosum -, de vegetatie forestiera - padurea Latorita cu arbori seculari.

Rezervatia geologica si geomorfologica Valea Stancioiului cu piramidele sale de pamant.

Rezervatia forestiera - Padurea Latorita cu arbori seculari (laricele, zambrul)

Pe teritoriul judetului Valcea s-au conservat: Narcisus augustifolius in campia cu narcise din localitatea Milostea; in Muntii Lotrul si Capatanii s-a gasit Trollius europaeus, Angelica archangelica, Rhododendron kotschyi, Gentiana lutea, iar Taxus baccata in Valea Cheia.

3.1.2.2. Date administrative si economice

Judetul Valcea are o suprafata de 5765 kmp, reprezentand 2,4% din teritoriul Romaniei.

Conform organizarii administrativ-teritoriale, judetul Valcea are doua municipii Ramnicu Valcea - resedinta judetului si Dragasani. De asemenea, sunt sase orase: Calimanesti, Horezu, Ocnele Mari, Baile Olanesti, Baile Govora, Brezoi si 77 de comune.

La 1 ianuarie 1999, populatia judetului era de 432.068 locuitori, din care: 177.800 traiesc in mediul urban. Densitatea este de 75 locuitori/kmp. In functie de nationalitate, populatia este structurata astfel (la recensamantul din 7 ianuarie 1992): romani (99,03%), romi (0,78%), alte minoritati (0,19%). Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala judetului, care are o populatie de cca. 119.000 locuitori, si de orasele Dragasani (cca. 22.900 locuitori), Baile Govora (cca. 3.200 locuitori), Baile Olanesti (cca. 4.900 locuitori), Brezoi (cca. 7.700 locuitori), Calimanesti-Caciulata (cca. 9.000 locuitori), Horezu (cca. 7.400 locuitori) si Ocnele Mari (cca. 3.650 locuitori). Populatia rurala traieste in 77 de comune cuprinzand 564 de sate.

Indicele de urbanizare din punct de vedere al suprafetei este de 12,99%, iar indicele de urbanizare din punct de vedere al populatiei este de 40,98%.

Tabelul nr. 3.2. - Distributia nr. de locuitori pe orase

Infrastructura judetului cuprinde mai mult de 2.028 de km de drumuri publice, din care 550 sunt drumuri nationale, si 164 km de cale ferata.

Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente. Cel mai reprezentate sunt urmatoarele ramuri:

industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si al afluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW.

industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara, ocupand 42,2% din volumul productiei industriale a judetului - aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care produse sodice si derivati, produse organice de sinteza, produse macromoleculare, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt S.C. OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA.

exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt COZIA FOREST SA si CARPATINA SA, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila.

industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt VILMAR SA, un joint-venture Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO SA Dragasani si HERVIL SA, care produce o gama larga de echipamente hidraulice, pentru piata interna si externa deopotriva.

industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute etc.

industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe, de produse lactate, de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice.

Agricultura si silvicultura - din suprafata totala a judetului, 42,7% este suprafata agricola (dealuri, livezi, vii), iar restul este acoperita de padure si alta vegetatie forestiera. Fondul funciar agricol este de 246 814 ha, din acesta 34,5% constituie teren arabil, 44% sunt pasuni, 12,3% fanete, iar restul plantatii de livezi si vii. Cresterea de animale este o activitate de baza in mediul rural.

Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei prielnice. Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau).

In ceea ce priveste comunitatea de afaceri, incepand din 1991, au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750 persoane fizice care desfasoara activitati economice. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest tip de societati fiind majoritare in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre domenii economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual.

Principala atractie turistica a judetului Valcea o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele minerale, geotermale si frumusetea peisajului. Oferta turistica a judetului cuprinde mai mult de 11.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile, campinguri si gospodarii rurale inregistrate in sistemul romanesc de turism rural si ecologic.

O scurta prezentare a facilitatilor oferite de statiunile valcene cuprinde urmatoarele:

Statiunea Baile Olanesti aflata la 18 km de Ramnicu Valcea este situata la 475 m altitudine, in nord-estul Olteniei, la poalele Muntilor Capatinii, de o parte si de alta a piriului Olanesti. Statiunea detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in 1873 pentru calitatea curativa a apelor sale.

Statiunea Baile Govora aflata la 12 km de gara Govora si al 20 km sud-vest de Ramnicu Valcea este situata la 360 m altitudine, intr-o depresiune subcarpatica din nord-estul Olteniei si este renumita pentru tratamentul afectiunilor respiratorii, locomotorii si neurologice.

Calimanesti - Caciulata aflata la 18 km de Ramnicu Valcea, la 81 km de Sibiu si la 198 km de Bucuresti este situata la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine).

Statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului la 80 km de Ramnicu Valcea la 580-640 m altitudine, este recunoscuta ca statiune climaterica pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiilor.

Zona Ocnele Mari - Ocnita este renumita pentru bazinele sale cu apa sarata si noroiul saprofelic utilizat in tratarea reumatismului si afectiunilor locomotorii.

Obiectivele turistice din judet sunt:

Masivul Cozia - (vf. Cozia 1668 m) situat in sud-vestul Muntilor Fagaras, intre raurile Olt (la vest), Baias (la nord), Topolog (la est), Salatrucel (la sud), in apropierea complexului balneoclimateric Calimanesti-Caciulata. In 1990 Rezervatia complexa Cozia a fost declarata Parc national.

Defileul Oltului - Oltul a reusit sa sape pana la radacina cea mai masiva si mai inalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea din judetul Valcea este cea mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului fiind strajuita de Muntele Cozia (la est) si Culmea Capatinii (la vest).

Valea Lotrului - de o mare frumusete peisagistica, se caracterizeaza prin multitudinea 'cataractelor' si prin bogatia folclorica a meleagurilor pe care le strabate.

Cheile Bistritei - (langa Manastirea Bistrita) cele mai inguste chei din Romania, se caracterizeaza in special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei.

Piramidele de pamant, Goranu - rezervatie geologica situata pe valea paraului Stancioi, unde apele rezultate din ploi si din topirea zapezilor au creat unele masive piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m inaltime.

Ruinele castrului roman Arutela, Bivolari - (langa Calimanesti) aflat in apropierea unor izvoare cu ape termale, folosite in termele castrului. Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman Rusidava, Dragasani (situat pe drumul antic ce ducea de la Romula la Apullum), Vestigiile castrului roman, Radacinesti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane, Stolniceni (la 5 km de Ramnicu Valcea).

Manastirea Horezu, Romanii de Jos (la 6 km de Horezu) - cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca; a fost ridicata de Constantin Brancoveanu intre 1690 si 1697.

Manastirea Cozia (la 2 km de Calimanesti si la 20 km de Ramnicu Valcea) - reprezinta unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din secolul XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386-1388 de catre Mircea cel Batran. Aici se afla mormantul lui Mircea cel Batran, precum si mormantul Tofanei, mama lui Mihai Viteazul.

3.2. Descrierea starii mediului

3.2.1. Starea atmosferei

3.2.1.1. Poluarea de fond

In judetul Valcea nu sunt amplasate statii de supraveghere a poluarii de fond, deoarece, desi exista zone considerate conventional curate - situate la altitudini de peste 1000 m si departe de aglomerarile urbane si de obiectivele industriale, accesul zilnic la o astfel de zona este imposibil datorita distantei si starii infrastructurii rutiere.

3.2.1.2. Poluarea de impact

In judetul Valcea poluarea industriala este produsa in principal de instalatiile tehnologice cu profil chimic si de producerea energiei termice si electrice, in vreme ce poluarea urbana se datoreaza in principal

instalatiilor de incalzire centralizata (incalzirea in judetul Valcea este realizata in sistem centralizat - termocentrala 17%, in sistem cvartal 12%, iar incalzire individuala 4%; 67% din populatie foloseste incalzirea cu sobe individuale avand drept combustibil lemnul)

traficului (sunt inregistrate 20.756 de autovehicule in proprietate de stat si 54.786 in proprietate privata). Aceasta a condus in timp la modificarea indicatorilor de calitate ai aerului in zone protejate, la generarea disconfortului locuitorilor, la deteriorarea elementelor de urbanism si la favorizarea cresterii sensibilitatii la diferite boli ale aparatului respirator si

traficului de tranzit

In judetul Valcea inventarul emisiilor s-a facut partial si abia incepand cu anul 2000 s-au folosit metodologii recunoscute, respectiv CORINAIR si AIR-CHIEF.

Principalele surse de poluare a aerului in judet sunt platforma chimica si traficul rutier. Indicatorii monitorizati in jurul platformei industriale si in municipiul Ramnicu Valcea sunt cei specifici proceselor tehnologice: acid clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile etc.

Emisia de gaze cu efect de sera

Tabel nr. 3.3. - Emisia de gaze cu efect de sera [t]

Sursa??

Diferentele inregistrate intre anul 1999 si 2000 in ceea ce priveste emisiile de CO₂ se datoreaza restrangerii activitatilor de productie sau micsorarii consumului de energie.

Emisiile de gaze sunt mai mari in anul 2001 decat in anul precedent, deoarece in acest an au fost inventariati un numar mai mare de agenti economici de pe raza judetului Valcea, care au evacuat in atmosfera gaze cu efect de sera. Printre acestia, o contributie importanta o detin unitatile cu profil de activitate transportul de marfuri si persoane, responsabile de cresterile de oxizi de azot. Transportul aduce dublul activitatilor agentilor economici ? ? ? ? ce fel de sursa de poluare sunt masinile ?

Substante care distrug stratul de ozon

Din iunie 2000 S.C. OLTCHIM S.A., singura unitate care detinea instalatii de producere a substantelor din grupa cloroflorcarbonilor produse in judetul Valcea nu mai fabrica tetraclorura de carbon (CCl₄) decat la cerere, procesul tehnologic fiind modificat pentru sinteza exclusiva a percloretilenei. Instalatia de metilcloroform a fost dezafectata in anii 1995-1996.

Emisii de substante acidifiante

Acidifierea se datoreaza prezentei in atmosfera a SO₂ si NO_x, care provin ca urmare a arderii combustibililor si a traficului rutier (care a inregistrat o crestere semnificativa in ultima perioada). De asemenea, la fenomenul de acidifiere contribuie si HCl si NH_3.

Tabel nr. 3.4. - Emisia de substante acidifiante [t]

Emisiile sunt calculate prin metodologia CORINAIR si AIRCHIEF, in judetul Valcea neexistand echipamente de masurare a emisiilor la sursa

Datorita faptului ca combustibilului ars, poate fi variabil atat din punct de vedere al cantitatii si al tipului, functie de cerintele momentului si posibilitatile de aprovizionare, cantitatile de poluanti responsabili de acidifierea atmosferei si precipitatiilor sunt fluctuante de la an la an. De exemplu, cantitatea de SO₂ emisa in anul 2001 este mai mare decat in anul precedent, deoarece a fost arsa o cantitate mai mare de carbune in anul 2001, cu caracteristici ale carbunelui diferite (continut mai mare de sulf).

Diferentele inregistrate intre anul 1999 si 2000 in ceea ce priveste emisiile de SO_x si NO_x se datoreaza restrangerii activitatilor de productie sau micsorarii consumului de energie.

Poluarea cu HCl si NH₃

Acidul clorhidric, participa alaturi de SO₂ si NOx la fenomenul de acidifiere. In principal poluarea cu acid clorhidric si amoniac provine din instalatiile chimice situate pe platforma chimica - sud de municipiul Rm. Valcea.

Tabel nr. 3.5. - Variatia concentratiilor de acid clorhidric

* Punctul de prelevare s-a schimbat de la Priza Olt la I.C.S.I. eu nu stiu ce e ICSI. Poate ca trebuie scris numele intreg pentu tot poporul

s

Figura nr. 3.1. - Variatia concentratiilor de HCl in punctele de masurare

In ultimii ani, concentratiile de acid clorhidric au scazut semnificativ, sub concentratia maxim admisa. Acest lucru se datoreaza, pe de-o parte puneri in functiune la S.C. OLTCHIM S.A. a unitatii de electroliza cu schimbatori de ioni si renuntarea la una din instalatiile de electroliza cu catod de mercur dar si datorita masurilor adoptate pentru minimizarea pierderilor prin neetanseitati sau incidente tehnologice.

Tabel nr. 3.6. - Variatia concentratiilor de amoniac

s

Figura nr. 3.2. - Variatia concentratiilor de NH₃ in punctele de masurare

Avand in vedere capacitatile de productie mari din cadrul platformei chimice, ca si diversitatea compusilor chimici vehiculati in procesele tehnologice se poate considera ca in ultimii patru ani calitatea aerului a cunoscut o reala imbunatatire. Se poate observa scaderea progresiva a valorilor concentratiilor indicatorilor specifici care se situeaza sub valorile maxime admise. Imbunatatirea calitatii aerului se datoreaza atat restructurarii unor activitati cat si retehnologizarii operate in toate societatile comerciale de pe platforma, acest lucru permitand o evidenta micsorare a efectelor impactului negativ al emisiilor de noxe in atmosfera.

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile in judetul Valcea se datoreaza activitatilor antropice. Cu toate acestea media anuala a concentratiilor pulberilor in suspensie se afla sub limita maxima admisa.

Cat priveste pulberile sedimentabile, in ultimii 4 ani se observa situarea acestora sub limita maxim admisa in zona urbana si adiacenta acesteia, in timp ce in zona municipiului Rm. Valcea concentratia de pulberi sedimentabile depaseste concentratia maxim admisa, cauza fiind emisia de la S.C. ELVILA S.A. - filiala Carpatina. In zona rurala, concentratia de pulberi sedimentabile se situeaza sub concentratia maxim admisa.

Tabel nr. 3.7. - Variatia concentratiilor de pulberi in suspensie

Tabel nr. 3.8. - Emisii de particule totale in suspensie [t]

Tabel nr. 3.9. - Variatia concentratiilor de pulberi sedimentabile

Calitatea precipitatiilor

Pe parcursul anilor 2000 si 2001observarea s-a facut intr-un singur punct, la sediul IPM-ului situat pe malul drept al raului Olt intr-o zona rezidentiala aflata in vecinatatea unor societati comerciale.

Tabel nr. 3.10. - Variatia indicatorilor de calitate ai apelor de precipitatii

Se poate observa faptul ca, mediile ponderate au o evolutie descendenta la toti indicatorii scazand semnificativ la sulfati si cloruri, ceea ce indica stagnarea tendintei de acidifiere remarcata in anii anteriori. Influenta platformei chimice, principala sursa de poluare a aerului in municipiul Rm. Valcea din anii trecuti, se manifesta din ce in ce mai putin, emisiile de clor si amoniac inscriindu-se pe un trend descendent.

Metale grele

Tabel nr. 3.11. - Emisii de metale grele in atmosfera [t]

Emisiile sunt calculate prin metodologia AIRCHIFF si nu prin masurare la sursa.

In mod curent nu se efectueaza masuratori sistematice ale concentratiilor de metale grele de catre I.P.M. Rm. Valcea.

3.2.2. Starea apelor de suprafata si a celor subterane

3.2.2.1. Starea raurilor

Reteaua hidrografica a judetului este administrata de filiala Ramnicu Valcea a Companiei Nationale "Apele Romane" (CNAR). Supravegherea calitatii apelor de suprafata se face atat de catre CNAR cat si de catre IPM Ramnicu Valcea.

In ultimii ani calitatea apelor s-a imbunatatit constant atat din punct de vedere chimic cat si biologic, imbunatatire datorata atat stoparii evacuarii unor ape uzate extrem de poluate, cat si micsorarii numarului de poluari accidentale.

Judetul Valcea este strabatut de o retea hidrografica relativ densa si are intreaga suprafata cuprinsa in bazinul hidrografic Olt. Resursele de apa ale judetului sunt constituite din ape de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale) si ape subterane. Functie de conditiile fizico-geografice caracteristice reliefului strabatut, precum si de stadiul de amenajare si dotare, resursele de apa sunt urmatoarele:

Tabelul nr. 3.12. - Resursele de apa ale judetului Valcea [mil. mc]

Raportat la populatia actuala a judetului, rezulta o resursa specifica, utilizabila in regim natural, de cca 3750,5 mc/loc/an, superioara mediei pe tara, de 2705 mc/loc/an si apropiata de media europeana care este de 4000 mc/loc/an..

Apele raului Olt se inscriu in categoria a II-a de calitate, pe toata lungime sa de la intrare si pana la iesirea din judet.

Aportul judetului Valcea la poluarea raului a scazut considerabil deoarece Platforma Chimica a inchis multe din instalatiile tehnologice care evacuau ape puternic impurificate. De asemenea, avand in vedere ca o mare parte a raului este in regim amenajat, lacurile de acumulare functioneaza ca adevarate decantoare.

Tabel nr. 3.13. - Valori ale diferitelor concentratii de poluanti in apele raului Olt

Lotrul are apa care se incadreaza in categoria I de calitate, de la izvor pana la varsare, ceea ce il face sa reprezinte principala sursa de alimentare cu apa a orasului Ramnicu Valcea.

Oltetul are apa de pe cursul superior (care se gaseste in judetul Valcea) incadrata in categoria I de calitate.

Topologul se incadreaza si el in categoria I de calitate pe tot parcursul din judetul Valcea.

O situatie deosebita prezinta raul Luncavat, care cu putin inainte de confluenta cu raul Olt, este puternic poluat, datorita evacuarii de ape uzate neepurate provenite de la fermele de pasari si suine din localitatea Babeni.

Celelalte rauri din reteaua hidrografica, de mica importanta, nu pun probleme sub raportul calitatii.

3.2.2.2. Starea lacurilor

In perioada 1960 - 1982 au fost construite 14 lacuri de acumulare, 3 pe raul Lotru si 11 pe raul Olt care au folosinte multiple. Se afla in constructie inca 3 lacuri de acumulare pe cursul Oltului mijlociu.

Tabel nr. 3.14. - Resurse de apa acumulate in judetul Valcea in anul 2001

Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind in unele lacuri in cantitati excesiv de mari. Cele mai afectate sunt lacurile Malaia (depuneri de terasit de la exploatarea de mica de la Cataractele Lotrului), Daesti si Ramnicu Valcea (depuneri de aluviuni aduse de torenti si afluenti), care au cuveta colmatata in proportie de 50%.

Concentratiile indicatorilor de calitate cei mai reprezentativi se situeaza in limite normale. Indicatorii de eutrofizare (azotul si fosforul) nu depasesc pragul de alerta, deci nu se inregistreaza pericolul producerii fenomenelor nedorite (infloriri algale, scaderi ale saturatiei in oxigen etc.).

In ceea ce priveste calitatea globala a apei din lacurile de acumulare de pe raurile Olt si Lotru se pot afirma urmatoarele:

Lacurile de acumulare Vidra si Bradisor prezinta o apa bine oxigenata, saraca in nutrienti si in plancton care permit incadrarea lor din punct de vedere biologic in categoria oligosaproba;

Lacurile de acumulare Daesti, Ramnicu Valcea, Babeni, Zavideni, si Dragasani, fiind mai expuse activitatilor antropice, calitatea lor variaza in functie de calitatea evacuarilor. Apa este suficient oxigenata, dar este mult mai bogata in nutrienti si prezinta plancton diversificat. Din punct de vedere biologic aceste lacuri se incadreaza in categoria mezotrofa.

In general, partea cea mai importanta a poluantilor deversati in emisarii naturali, revine unitatilor din domeniul gospodariei comunale, industriei chimice, industriei extractive si zootehniei, dar si surselor de poluare difuze datorate tratarii cu ingrasaminte si pesticide a unor suprafete intinse de teren.

3.2.2.3. Starea apelor subterane

Calitatea apelor subterane este stationara, modificarea compozitiei acestora facandu-se foarte lent. Acviferul din zona platformei chimice este poluat atat cu compusi chimici greu degradabili sau toxici, cat si cu mercur, fapt care nu permite folosirea lui in scop potabil. O situatie similara se intalneste si in zona Ocnele Mari - Ocnita, unde concentratia de cloruri si produs petrolier depaseste cu mult limitele de potabilitate. Se constata de asemenea si o deteriorare a acviferului de pe traseele conductelor de transport petrol si produse petroliere datorita spargelor dese (voite sau accidentale).

In zona marilor producatori agricoli se sesizeaza poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combaterea daunatorilor in agricultura - compusi azotici (NH₄, NO₂, NO₃, fosfati, pesticide). De asemenea, in zona haldelor de la S.C. Oltchim SA si S.C. Uzinele Sodice Govora se sesizeaza poluarea cu carbonati, cloruri, substante organice.

In zona platformei chimice a fost evidentiata prin determinari analitice prezenta mercurului, folosit in instalatiile de electroliza de la societatea Oltchim Rm. Valcea.

Diverse tipuri de facilitati improvizate (fose septice neimpermeabilizate, rigole si santuri, latrine) precum si ceea ce rezulta din activitatile gospodaresti (gunoi menajer, gunoi de grajd) contribuie si ele direct sau indirect la poluarea panzei de apa freatica.

In anul 2001 au fost identificate ca potentiale surse de poluare a apelor subterane urmatoarele activitati:

Babeni - existenta unui canal deschis de deversare a apelor reziduale, provenind de la fermele de crestere a animalelor apartinand S.C OLTCHIM S.A, care evacueaza in raul Bistrita in lunca caruia sunt forate puturile de apa potabila;

Vaideeni - pasunatul animalelor in zona perimetrului de protectie sanitara cu regim sever (pericol de infestare cu paraziti);

Alunu - functionarea microhidrocentralei Alimpesti - judetul Gorj, care determina zilnic cresterea turbiditatii apei brute si conduce la marirea costurilor de tratare si scaderea randamentului treptei de dezinfectie;

Malaia, Olanesti, Calimanesti - rampe de gunoi situate pe malurile cursurilor de apa si canalizari evacuate direct in sursa de apa;

Lotru (amonte de captarea Bradisor) si Olanesti - practicarea turismului neorganizat prin campari individuale si colective.

3.2.2.4. Alimentarea cu apa a populatiei

In judetul Valcea alimentarea cu apa a populatiei se face prin sisteme centralizate de distributie apa, in 15 localitati - 8 urbane si 7 rurale - utilizandu-se 19 surse de apa - 11 de suprafata si 8 subterane.

Sursele de suprafata sunt tratate in 11 statii de potabilizare a apei brute avand ca trepte de tratare: decantare, coagulare, filtrare, clorinare. Aceste statii se afla in: Ramnicu Valcea - Nord, Calimanesti - Pausa, Brezoi - Valea Satului, Voineasa - Manaileasa, Voineasa - Voinesita, Olanesti - Comanca, Horezu - Romani, Vaideeni - Izvorul Rece si Vaideeni, Alunu si Valea lui Stan.

Cele 8 surse subterane, respectiv Ramnicu Valcea - Vladesti, Brezoi - Vultureasa, Govora - Barcanu, Dragasani - Olt I si Olt II, Balcesti, Babeni si Bistrita - Oltchim sunt captate iar apa este supusa proceselor de dezinfectie si pompare in retea. O parte din aceste surse au fost afectate in timp, fie de exploatarea intensiva in conditiile scaderii nivelului hidrostatic (datorat amenajarilor hidrotehnice), fie unor impurificari temporare. De asemenea, seceta prelungita din anul 2000 a diminuat debitul multor puturi, conducand la restrictii in programele de alimentare cu apa a populatiei.

Celelalte localitati rurale de pe teritoriul judetului sunt deficitare in privinta alimentarii cu apa, fiind necesare investitii pentru realizarea instalatiilor de captare si tratare a apei potabile, cu acoperirea necesarului pentru populatie. In judet sunt cartografiate un numar de 26.089 fantani individuale si un numar de 2.954 fantani publice care aprovizioneaza cca 250.000 locuitori, mai mult de jumatate din populatia judetului nebeneficiind de servicii comunitare minime.

3.2.2.5. Situatia apelor uzate

Principalele surse de poluare a apelor de suprafata sunt evacuarile provenite de pe platforma industriala, respectiv de la S.C. Oltchim S.A cu 2 evacuari si S.C Uzinele Sodice S.A cu o evacuare. Prin natura sistemului de canalizare construit in zona, se colecteaza apele uzate de la toate intreprinderile care functioneaza aici, si anume C.E.T Govora si S.C.Vilmar S.A. In municipiul Rm. Valcea exista si alte intreprinderi industriale care genereaza apa uzate, care evacueaza insa in canalizarea municipala, suferind inainte de deversarea in emisar un proces de epurare in statia de epurare biologica a municipiului Ramnicu Valcea. Majoritatea indicatorilor analizati pentru apele uzate conventional curate sau epurate biologic se incadreaza in normativele in vigoare, desi se inregistreaza depasiri frecvente la cloruri, rezidiu total. Alte surse de poluare sunt reprezentate de fermele de crestere a animalelor.

Daca apele uzate din industria chimica sunt colectate si epurate, atat local in statii de preepurare, cat si final in statii de epurare mai complexe, apele uzate urbane (care insumeaza atat ape menajere, cat si ape uzate industriale) sunt epurate in statii de epurare orasenesti al caror proces tehnologic nu poate asigura epurarea lor in totalitate. Cauzele acestei situatii sunt complexe fiind in cea mai mare parte obiective cum sunt: lipsa utilaje de aerare, parametrii de proiectare nerealisti, lipsa personalului calificat, inexistenta unor programe de intretinere continue, dar si subiective care tin nu atat de ignoranta manifestata de administratorii statiilor, cat mai ales de preocuparea scazuta a edililor si autoritatilor publice locale pentru problemele de protectie a mediului.

Localitatile de tip urban din judet (Ramnicu Valcea, Dragasani, Horezu, Calimanesti, Olanesti, Govora, Voineasa, Ocnele Mari, Brezoi, Balcesti, Babeni, Berbesti), detin statii de epurare a apelor uzate menajere dar fie nu functioneaza cu randament maxim (Calimanesti si Dragasani au randamente cuprinse intre 42 - 51%, iar Ramnicu Valcea are randamente cuprinse intre 60 - 70%), fie functioneaza defectuos sau sunt subdimensionate sau necorespunzator exploatate (Balcesti, Calimanesti, Brezoi).

In municipiul Ramnicu Valcea functioneaza cu o statie de epurare mecanica - biologica avand capacitatea de 1020 l/s. Colectarea apelor uzate din municipiul Rm. Valcea se face in proportie de cca 85%, nefiind racordati la canalizare toti utilizatorii casnici. Apele uzate supuse epurarii sunt un amestec de ape menajere, ape industriale si meteorice, actualul sistem de canalizare nefiind realizat cu posibilitatea separarii lor. Acest lucru creeaza dificultati in asigurarea unui randament de epurare eficient, in cazurile de precipitatii abundente sau de incarcari excesive ale apelor industriale.

In orasul Govora functioneaza o statie de epurare a apelor uzate menajere prin procedeul clasic cu treapta mecano-biologica, neasigurand un randament suficient. S-au inregistrat pe efluent depasiri frecvente la indicatorii azot amoniacal, CCO-Cr, CBO5 si rezidiu filtrabil uscat.

In municipiul Dragasani statia de epurare functioneaza ca cea amintita mai sus, cu randamente scazute si depasiri frecvente la indicatorii azot amoniacal si substante organice.

In Calimanesti statia de epurare functioneaza cu randamente scazute, depasind constant limitele maxime admise la indicatorii substante organice, azot amoniacal, si rezidiu filtrabil uscat. O mentiune speciala: in statie intra si o insemnata cantitate de ape minerale - sulfuroase, clorurate si sodice - provenite din curele balneare externe si ape geotermale utilizate ca agent termic, fapt care ingreuneaza si mai mult functinarea statiei la parametri normali. Procesul tehnologic fiind cel clasic, nu a luat in considerare si aportul acestor ape cu insemnat continut de minerale de provenienta naturala.

Tabel nr. 3.15. - Situatia functionarii statiilor de epurare in judetul Valcea

In ceea ce priveste evacuarea de poluanti in receptorii naturali dupa epurarea apelor sau direct, cantitatile celor mai importanti dintre ei sunt redate mai jos:

Tabel nr. 3.16. -Cantitati de poluanti evacuati in receptorii naturali in anul 2001 [t/an]

Se poate constata ca industria chimica este responsabila de evacuarea celor mai mari cantitati de substante organice, suspensii si saruri minerale, in timp ce gospodaria comunala "arunca" cele mai mari cantitati de azot amoniacal si substante organice biodegradabile.

3.2.3. Starea solurilor

Calitatile edafice ale solurilor de pe terenurile agricole si arabile au scazut datorita secetei puternice si lipsei de precipitatii pe mari perioade de timp, avand efecte in ceea ce priveste productia vegetala, spontana sau cultivata. Cele mai importante efecte la nivelul solurilor sunt datorate atat proceselor de alunecare cat si eroziunii produse de apele de suprafata.

Tabel nr. 3.17. - Suprafete degradate de alunecari de teren, depozite de deseuri, eroziune de suprafata si de adancime

Se remarca faptul ca in anul 2001 terenurile degradate prin alunecari si eroziuni de suprafata au crescut cu cca 34%, cauzele principale fiind extinderea proceselor fizice de degradare pe amplasamentele vechi, activarea lor pe alte amplasamente noi si lipsa lucrarilor de combatere specifice. In ceea ce priveste eroziunea de adancime valorile sunt estimative, lipsa cartarilor si suprapunerea mai multor fenomene pe acelasi amplasament impiedicand stabilirea certa a suprafetelor afectate de acest tip de degradare.

Extractia sarii de la Ocnele Mari - Ocnita reprezinta cauza principala a saraturarii si poluarii solurilor, constatata pe zone situate in vecinatatea sondelor sau de-a lungul conductelor de transport la beneficiar, respectiv instalatiile de pe platforma chimica.

3.2.4. Starea padurilor

Judetul Valcea se situeaza printre judetele din tara bogate in paduri, acestea indeplinind un important rol de protectie, 75% din padurile judetului fiind incadrate in grupa I functionala (cu rol special de protectie). Padurile judetului ocupa in actualele limite administrative o suprafata de 291.254 ha, din care 232.510 ha fond forestier de stat. In judetul Valcea relieful este dispus in trepte, iar ponderea padurilor este de cca 7% in zona de campie, cca 25% in zona deluroasa si cca 68% in zona subcarpatica si montana. Starea de sanatate a padurilor este buna. Exista disponibilitati de impadurire, indeosebi in partea de sud a judetului.

Tabel nr. 3.18. - Situatia suprafetelor impadurite anual si disponibilitati existente

3.2.5. Starea mediului in asezarile umane

3.2.5.1. Calitatea aerului

Poluarea urbana se datoreaza in principal industriei chimice, traficului rutier, arderii combusibililor (gaz metan, carbune, pacura, combustibil lichid usor), incinerarii deseurilor. Nu se face o masurare permanenta a indicatorilor poluarii urbane, cum ar fi precursorii ozonului troposferic, respectiv oxizii de azot, fibre de azbest si COV. Studiile efectuate arata ca poluarea datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci cand nu se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu insolatie maxima.

Zonele rurale, in special din regiunea de deal si montana sunt mai putin afectate de poluare.

3.2.5.2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

In orase, vegetatia este formata in cea mai mare parte din specii ornamentale naturalizate de tipul arbustilor, arborilor, plantelor de mozaic si plantelor florale.

In Ramnicu Valcea situatia ocuparii terenurilor amenajate ca spatiu verde este urmatoarea:

Tabel nr. 3.19. - Tipuri de spatii verzi amenajate in municipiul Ramnicu Valcea

Suprafata administrata de municipalitatea Ramnicu Valcea este de 8959 ha. Din aceasta, 3556 ha sunt terenuri agricole, 3456 ha reprezinta fond forestier, iar restul suprafetei de 1947 ha are alte utilizari. Din tabelul de mai sus reiese ca aproape 100 ha sunt acoperite cu verdeata, ceea ce ne conduce la un procent de 5,1% de suprafata verde in municipiu, procent aflat la limita inferioara a normalului.

3.2.5.3. Gospodarirea deseurilor urbane

Depozitarea deseurilor, fie ele menajere sau industriale, a constitutit si constituie una dintre cele mai importante surse de poluare din judetul Valcea. Depozitarea controlata a deseurilor menajere se face doar in orase si municipii (Ramnicu Valcea, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Brezoi, Balcesti, Berbesti, Voineasa, Govora), pe terenuri ce insa nu corespund acestui scop, neindeplinindu-se conditii minimale de amenajare.

Tabel nr. 3.20. - Cantitatea de deseuri menajere depozitate [t]

Depozitarea controlata a deseurilor urbane se face in cele 10 rampe situate in localitatile Ramnicu Valcea, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Brezoi, Balcesti, Berbesti, Voineasa, Govora si Maldaresti. Nici unul din acestea nu este autorizat din punct de vedere al protectiei mediului, deoarece nu indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

In aceste rampe sunt depozitate atat deseuri provenite de la populatie, cat si deseuri din demolari, namoluri, deseuri metalice, deseuri din lemn etc., fara o selectare prealabila. Impactul asupra factorilor de mediu a depozitarii deseurilor, fara amenajamentele necesare (impermeabilizare, imprejmuire, sistem de colectare a scurgerilor si infiltratiilor), este semnificativ, avand in vedere ca majoritatea depozitelor sunt amplasate foarte aproape de cursurile apelor de suprafata.

Cea mai mare parte a deseurilor menajere, rezultate in urma folosintelor diverse, sunt compuse din materiale care pot fi reciclate (hartie, metal, plastice, materii organice) si cateva tipuri care pot fi considerate "periculoase" (baterii, vopsele, flacoane cu aerosoli etc.). Cantitatile de deseuri colectate si transportate de societatiele de salubritate variaza in functie de anotimp, de numarul populatiei, de frecventa de colectare si nu in ultimul rand de fluctuatia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul.

Figura nr. 3.3. - Compozitia deseurilor orasenesti in Ramnicu Valcea

Cantitatea cea mai mare rezulta de la gospodariile individuale, de aproape doua ori mai mult ca la blocuri, unde spatiul limitat reprezinta una din constrangeri. Din datele furnizate de prestatorii de servicii, s-a constatat ca in ultimii ani, compozitia deseurilor menajere aruncate la pubela, a ramas constanta.

In luna octombrie 2001, in municipiul Rm. Valcea a fost initiata actiunea de selectare a deseurilor menajere pe un esantion de 1200 familii, scop in care au fost aduse si distribuite populatiei pubele pentru fiecare tip de deseu: organice si vegetale - pubela verde si pentru solide diverse - pubela rosie. Colectarea lor separata a permis utilizarea, in cadrul unui experiment pilot finantat de REC in cadrul programului REAP, a fractiunii organice (lipsita de solide nebiodegradabile) din deseurile menajere la fabricarea compostului. Pentru colectarea selectiva nu se percep taxe separate.

De asemenea, exista un Centru de informare in domeniul managementului deseurilor.

In cadrul cooperarii bilaterala Romania - Germania, pe baza unui grant, s-a derulat un proiect intitulat "Concept National de Gospodarire a Deseurilor in Romania", avand ca scop promovarea unei strategii de gestionare a deseurilor urbane si elaborarea unui ghid de gospodarire a adeseurilor adresat prestatorilor de servicii. De asemenea, s-au realizat studiile de fezabilitate pentru realizarea unui nou depozit de deseuri menajere, inchiderea celui actual si realizarea unei statii de compost. Municipalitatea a realizat si o aplicatie in cadrul programului de pre-aderare ISPA al Comisiei Europene in valoare de 21 Meuro in vederea colectarii, compostarii, depozitarii ecologice a deseurilor si inchiderii depozitului vechi.

3.2.6. Situatia deseurilor industriale

Dinamica generarii deseurilor industriale a cunoscut pana in anul 2000 o tendinta descrescatoare ca efect al restrangerii activitatilor productive, in special a celor miniere. In anul 2000 se inregistreaza o crestere semnificativa a deseurilor miniere, dar in ceea ce priveste deseurile toxice se mentine tendinta de scadere datorita reducerii activitatilor productive. Pentru anul 2001 nu a fost centralizata situatia generatorilor de deseuri industriale, asa incat nu se pot face aprecieri cu privire la evolutia lor in timp.

In structura tipurilor de deseuri generate in judetul Valcea intr-un an, deseurile industriale ocupa un loc predominant, dintre acestea deseurile miniere fiind preponderente (97,6% in anul 2000)

Cele mentionate anterior sunt ilustrate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3.21. - Dinamica producerii deseurilor industriale [t]

Desi in instalatia de ardere pentru deseuri toxice si periculoase (Krebbs) au fost valorificate 8638 t de rezidii organo-clorurate, la nivelul anului 2001, in judetul Valcea erau stocate la agentii economici un numar de 290.027 tone deseuri toxice si periculoase, a caror eliminare ridica mari probleme detinatorilor. Cea mai mare parte (peste 290.000 t) este alcatuita din rezidiile organo-clorurate depozitate de-s lungul timpului in batalul construit de S.C Oltchim S.A in acest scop, batal etanseizat. Restul cantitatilor este format din pesticide expirate, detinute de diverse intreprinderi, pentru care nu exista in prezent posibilitatea distrugerii in conditii care sa nu afecteze factorii de mediu.

Din totalul deseurilor, doar o mica parte a fost reciclata, acest procent insemnand cantitati moderate de: otel, fonta, cupru, aluminiu, deseuri de lemn, hartie si sticla.

Tabel nr. 3.22. - Deseuri reciclate prin REMAT [t]

Se poate observa ca in 2001, cantitatile valorificate prin societatile de resort sunt mai mari cu aproximativ 5%, fara a atinge insa un procent acceptabil, posibilitatile de reciclare si valorificare fiind mai mari.

In judet exista suprafete mari de teren ocupate cu depozite de deseuri. Cea mai mare parte a acestora sunt ocupate cu sterilul provenit de la exploatarea de suprafata a carbunelui in zona Berbesti - Alunu. La aceastea se adauga suprafetele de teren scoase din circuitul agricol.

Tabel nr. 3.23. - Suprafetele de teren ocupate cu depozite de deseuri

Starea centrelor de depozitare deseuri este precara, atat la categoria deseuri industriale, cat si la categoria deseuri menajere. La deseurile industriale, desi depozitele au fost construite pe baza de proiecte, cu delimitarea stricta a perimetrelor de depozitare, ele nu corespund in totalitate cerintelor de protejare a mediului inconjurator. La depozitele C.E.T, Oltchim si U.S.G, depozitarea in aer liber a cenusii, izomerilor inactivi si respectiv carbonatilor rezultati dupa evaporarea slamului alcalin, produce poluarea aerului in conditii meteo defavorabile (viteza vant > 5 m/s). In ceea ce priveste depozitarile de steril de la exploatarea carbunelui si de la exploatarea zacamintelor de mica, produc efecte negative asupra mediului natural si antropizat, prin antrenarea deseurilor fie in albiile majore ale cursurilor de apa (Lotru), fie tasari ale solului soldate cu alunecari de teren spre perimetrele construite.

Impactul depozitelor de deseuri urbane si industriale se manifesta pregnant asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol, subsol) pe arealele depozitarilor propriu-zise sau in imediata lor vecinatate. In judetul Valcea, cele mai afectate zone sunt cele din vecinatatea batalului de rezidii organoclorurate si de slam, situate pe platforma chimica si cele din vecinatatea depozitelor de deseuri urbane. Pe platforma chimica, impactul se manifesta prin impurificarea panzei freatice cu cloruri, mercur, si substante organoclorurate la nivele care fac imposibila folosirea lor in orice scop.

Depozitarile de terasit (deseu rezultat de la exploatarea zacamantului de mica) pun in pericol nu numai cursul normal al raului Lotru in zona Cataractelor, ci si calitatea apei din lacurile situate in aval, Malaia si in special Bradisor, furnizorul de apa potabila al municipiului Ramnicu Valcea. De asemenea, haldele de steril din zona Berbesti-Alunu, desi nu contin substante toxice sau periculoase, prin cantitatile mari depozitate pun in pericol stabilitatea terenurilor si gospodariilor localnicilor din apropiere.

3.2.7. Poluari accidentale

In luna septembrie 2001, in localitatea Ocnele Mari a avut loc un accident major de mediu, manifestat prin prabusirea plafonului unei caverne formate subteran in campul de sonde II de pe dealul Teica. Fenomenul de prabusire initial, soldat cu surparea unei sonde si formarea unui lac cu apa sarata, a continuat cu intermitente, pana in luna octombrie, cand s-a diminuat in intensitate. Expulzarea saramurii din acest lac, ale carui dimensiuni sunt in prezent de cca 150 m in diametru, a fost oscilanta si necontrolabila, astfel ca in paraul Sarat au ajuns mari cantitati de clorura de sodiu (concentratia saramurii a variat intre 200 - 270 g/l) care, deversate in raul Olt in amonte de captarea de apa industriala a platformei chimice, au determinat oprirea a cca 2/3 din instalatiile existente pe o perioada de cel putin 2 saptamani.

Fenomenul de surpare a pamantului intr-o zona locuita, a impus masuri drastice de protejare a populatiei, concretizate prin mutarea imediata a locuitorilor din imediata vecinatate a conului de surpare (in primele 10 zile de la producerea evenimentului s-au surpat 4 case si o sonda), imprejmuirea zonei calamitate si expusa riscului de prabusire si intrarea in dispozitiv a comisiei judetene de aparare civila in caz de catastrofe. Nu s-au inregistrat victime omenesti, dar s-au inregistrat mari pagube materiale si animale, pentru a caror despagubire sunt necesare sute de miliarde de lei. Stramutarea populatiei din zona calamitata si din zonele invecinate, cu mare risc de calamitare este definitiva, autoritatile locale luand masuri de reconstruire a gospodariilor celor afectati in alte zone neexpuse riscului prabusirii.

Cauza prabusirii se datoreaza exploatarii intensive a sarii in campul sonde II Teica, din perioada 1960 - 1990, prin procedeul dizolvarii subterane a rocilor de sare in apa, si extractia sarii lichide (saramurii). Aplicarea defectuoasa a acestui procedeu, neurmata de masurile de protectie necesare, a condus in timp la "dizolvarea" pilonilor de sustinere a plafonului (cu grosimi de pamant variind intre 80 - 150 m) si unirea cavernelor individuale intr-o singura caverna subterana.

Fenomenul de prabusire nu este controlabil sau predictibil, avand perioade de activare si perioade de stagnare. Estimarile specialistilor confirma existenta unei caverne si mai mari in aceeasi zona, pentru care exista oricand riscul prabusirii, cu efecte incalculabile sub raport material si ecologic. Toate solutiile de prevenire a prabusirii au marje de eroare inacceptabile, pana in prezent niciuna neputand asigura cu suficienta certitudine - in cazul aplicarii - ca se poate controla fenomenul fara riscuri pentru populatia zonei si a localitatilor din aval.

3.2.8. Zone critice pe teritoriul judetului sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului

3.2.8.1. Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice

Platforma chimica Ramnicu Valcea

Depozitul de cenusa si zgura al CET Govora

Centrele urbane si drumurile nationale cu trafic intens

Zona industriala a S.C. Elvila sucursala Carpatina din Ramnicu Valcea

Exploatarile de carbune aflate la suprafata de la Berbesti - Alunu

Exploatarea de calcar de la Bistrita

3.2.8.2. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

Raul Olt - Zona Stuparei, aval de evacuarea platformei chimice Ramnicu Valcea si a paraului Govora

Raul Olt - Zona Raureni, aval de evacuarea statiei de epurare municipale si a depozitului de deseuri industriale si menajere al municipiului Ramnicu Valcea

Raul Lotru - Zona Cataracte, datorita depozitarii de terasit in albia majora a raului

Raul Bistrita - Zona Babeni - Francesti, aval de evacuarea prin canal deschis a apelor uzate provenite de la Avicola

Paraul Ranga - Zona Babeni aval de instalatia de retinere a titeiului si a iazului de retinere produse petroliere

3.2.8.3. Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

Panza freatica sin zona platformei chimice Ramnicu Valcea

Acviferul din zona extractiilor petroliere de la Babaeni, Dragasani, Madulari

Acviferul din zona depozitului de deseuri menajere Raureni

3.2.8.4. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor

Batalele de slam ale US Govora

Batalul de rezidii organice al S.C. Oltchim SA

Batalul de cenusa si zgura al CET Govora

Perimetrele de extractie a carbunelui si haldele de steril de la Berbesti - Alunu

Perimetrele de extractie a titeiului de la schelele petroliere Babeni, Dragasani

Terenurile din perimetrul campului de sonde ce extractie a saramurii de la Teica - Ocnita

Zonele pe care se manifesta intens fenomenul alunecarilor de teren din regiunea dealurilor subcarpatice (localitatile Perisani, Racovita, Malaia, Voineasa, Berislavesti, Vaideeni, Costesti, Berbesti, Francesti, Tomsani, Cernisoara, Gradistea, Scundu)

3.2.8.5. Zone vulnerabile ecologic care necesita masuri de reconstructie ecologica

Toate zonele si arealele care au suferit si sufera din cauza fenomenelor de alunecare sau de eroziuni (de suprafata sau de adancime) in care trebuie intreprinse masuri urgente nu numai de inlaturare a efectelor distructive produse asupra mediului si constructiilor civile, ci si de stopare a avansarii lor pe mari suprafete, prin lucrari specifice (consolidari de versanti, impaduriri etc.) Localitatile cele mai afectate sunt: Perisani, Muereasca, Stoenesti, Berbesti, Copaceni, Alunu.

4. Probleme de mediu prioritare in judetul Valcea

Metodologia folosita pentru descrierea si evaluarea problemelor de mediu in judet se bazeaza pe:

Metodologia Planului Regional/Local de Actiune asupra Mediului

Metodologia de Estimare comparativa a riscului

Criterii de Clasificare a Problemelor de Mediu

Clasificarea Problemelor de Mediu

In aceasta parte introductiva a capitolului vom detalia metodologia prezentata anterior in capitolul 2.2., cu referire speciala la descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu.

Evaluarea aspectelor de mediu si stabilirea prioritatilor reprezinta etape critice in desfasurarea unui PLAM. Evaluarea aspectelor de mediu consta in descrierea conditiilor de mediu ale comunitatii, asa cum sunt acestea la momentul intocmirii PLAM, tinand cont de starea aerului, apei si solului. Evaluarile de mediu descriu efectul problemelor de mediu, exprimat in amenintarea (riscul) la adresa starii de sanatate a populatiei, sanatatea mediului si calitatea vietii. Informatiile colectate in faza de evaluare reprezinta baza pentru stabilirea prioritatilor, permitand definirea problemelor critice. De asemenea, evaluarea problemelor de mediu reprezinta si o modalitate de inventariere a conditiilor de mediu.

Exista doua modalitati de evaluare a problemelor de mediu : evaluare participativa de catre un grup de lucru si evaluare de catre experti. Uzual se foloseste o combinatie a celor doua abordari care presupune: inventarierea conditiilor de mediu ale comunitatii si evaluarea mediului urban, si evaluarea riscului si analiza comparativa a riscului.

In cazul primei abordari trebuie urmati pasii urmatori: identificarea poluatorilor din comunitate, identificarea tipurilor de poluanti eliminati si cantitatile acestora, stabilirea conformitatii poluatorilor, inventarul resurselor naturale, analiza posibilelor efecte ale poluantilor, analizarea situatiei in care anumite categorii de locuitori sunt supuse poluarii mai mult decat altele, analizarea modului de folosire a terenurilor, transportul urban etc.

In cazul celei de-a doua abordari, evaluarea riscului reprezinta instrumentul utilizat pentru masurarea probabilitatii unui impact (risc) negativ, fie asupra sanatatii populatiei si a ecosistemelor, fie asupra calitatii vietii. Riscul reprezinta probabilitatea aparitiei unor efecte negative. Analiza comparativa a riscului este o metodologie analitica de comparare a problemelor de mediu intr-o maniera sistematica, pe baza celor mai bune informatii disponibile referitoare la riscurile relative pe care le ridica aceste probleme. In acelasi timp, furnizeaza un mijloc de descriere si comparare a problemelor de mediu. Utilizeaza criterii precum sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii si permite determinarea intensitatii si severitatii problemelor prin compararea acestora, unele in raport cu celelalte.

In metoda de analiza comparativa a riscurilor se utilizeaza urmatoarea terminologie: factori de stres (reprezinta poluantii chimici sau impacturi de natura fizica care au efect negativ), surse (reprezinta activitatile umane care au ca efect eliberarea de factori de stres in mediu), impactul (contribuie la stabilirea ierarhiei problemelor de mediu; ex: sanatatea umana, sanatatea mediului, calitatea vietii).

In acest context, principalele responsabilitati ale Comitetului Consultativ au fost: identificarea problemelor de mediu, trecerea in revista a surselor existente de informatii, determinarea modalitatilor de suplinire a lipsei de informatii si analizarea informatiilor stiintifice. In acelasi timp, Comitetul Consultativ a stabilit problemele specifice care sa fie incluse in evaluare si care dintre acestea sa fie dezvoltate si analizate pe larg. In final, Comitetul Consultativ a colationat informatiile, le-a interpretat si a tras concluziile.

Cele mai importante probleme de mediu din judet au fost identificate in directa relatie cu sursele care le provoaca. Aceste surse sunt:

Mineritul si Prelucrarea materialului excavat

Sectorul energetic

Alte industrii

Infrastructura

Agricultura si Silvicultura

Apoi, folosindu-se metodologia de analiza comparativa a riscurilor, Comitetul Consultativ a efectuat o analiza a riscurilor legate de aceste probleme, determinand importanta sau severitatea consecintelor acestora. S-a analizat efectul negativ al impactului acestor probleme in stransa legatura cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii. S-au stabilit criterii calitative de evaluare a riscului: extrem, mare, semnificativ, considerabil, redus.

De asemenea, la evaluarea impactului s-a avut in vedere dimensiunea impactului, intensitatea acestuia si persistenta/reversibilitatea acestuia.

4.1. Descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu. Selectarea problemelor prioritare

Sectiunea urmatoare include descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de mediu din judetul Valcea, pe baza rezultatelor obtinute in urma consultarilor in cadrul Comitetului Consultativ, avandu-se in vedere sursele majore de poluare identificate.

Dupa cum s-a mentionat si mai sus, efectul negativ al impactului a fost analizat in stransa legatura cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii. Criteriile calitative de evaluare a riscului (extrem, mare, semnificativ, considerabil, redus), stabilite in functie de dimensiunea impactului, intensitatea acestuia si persistenta/reversibilitatea acestuia, au fost alocate fiecarei probleme de mediu in conformitate cu tabelele de mai jos:

Sanatatea umana

Mediul Natural

Calitatea Vietii

Populatie afectata [%]

I. Mineritul si Prelucrarea materialului excavat

I.1. E.M. Ramnicu Valcea (sectorul Brezoi - Cataracte) - exploatarea feldspatului. Materialul excavat este supus unui proces fizic de separare a utilului de steril; sterilul este depozitat la halda de steril situata pe malul raului Lotru. Exploatarea feldspatului se practica sezonier.

Impactul asupra sanatatii umane - Efectele majore asupra sanatatii umane sunt legate de problema poluarii aerului cu particule minerale care pot provoca probleme respiratorii. Impactul a fost evaluat de catre membrii comisiei ca fiind semnificativ. Alte efecte sunt potentialele schimbari in ecosistemul acvatic, cauzate de apele reziduale si de scurgerile de la depozite, considerate extreme, ca si efectul poluarii aerului.

Impactul asupra mediului - Mediul sufera schimbari ireversibile de peisaj datorita exploatarii riscul a fost clasificat ca semnificativ. Impactul asupra apei a fost evaluat de catre membrii comisiei ca fiind extrem, urmare a posibilitatiilor de antrenare a sterilului.

Impactul asupra calitatii vietii - Exploatarea miniera si prelucrarea materialului excavat cauzeaza locuitorilor disconfort in principal din cauza modificarii peisajului si a posibilitatilor reduse de relaxare pe malul raului. Mai mult, avand in vedere faptul ca raul Lotru face parte din aria de captare a lacului Bradisor, care este o sursa de apa potabila pentru municipiul Ramnicu Valcea, poluarea cauzata de mina determina cresterea costurilor de tratare a apei lacului. Potentialul impact asupra calitatii vietii a fost evaluat ca fiind redus in privinta poluarii apei si semnificativ in ceea ce priveste aerul, solul si panza freatica.

I.2. E.M. Ramnicu Valcea (Sectorul Ocnele Mari) - facilitate miniera aflata in proprietatea statului, ce extrage sare din zacaminte subterane. Se folosesc doua metode de extragere a sarii: prin dizolvarea cu apa in subteran (sub forma de saramura) si exploatarea directa din zacamant (sub forma de sare gema). Saramura este transportata prin conducte pe platforma chimica (cca.15 km), pentru prelucrare.

Impactul asupra sanatatii umane - Sanatatea umana poate fi afectata in mod accidental, fapt pentru care comitetul consultativ a calificat efectul ca fiind redus.

Impactul asupra mediului - Afectarea conditiilor geologice, ca si poluarea solului si panzei freatice implica un efect mare asupra mediului, considerand si potentiala poluare cauzata de folosirea motorinei tehnologice. Poluarea apei de suprafata si a aerului a fost evaluata ca fiind redusa, poluarea fiind posibila cu totul accidental.

Impactul asupra calitatii vietii - Functionarea indelungata si in conditii defectuase a sondelor au provocat surparea plafonului unei caverne formate in subteran, care a pus in pericol asezarile locuitorilor, unii deja fiind evacuati. Riscul de prabusire, inca existent, a fost evaluat ca mare, referitor la componenta sol. In plus, in conditii de deversare brusca a saramurii prin surparea pamantului, care ar duce la cresterea mineralitatii raului Olt, ar avea efecte econonice negative asupra platformei chimice. Efectul a fost evaluat ca mare. Efectele legate de poluarea aerului au fost considerate semnificative.

I.3. E.M. Ramnicu Valcea (Sector Bistrita) - cariera de calcar aflata in Bistrita, aflata in proprietatea statului. Calcarul extras este transportat cu trenul, la S.C. UZINELE SODICE Govora S.A. (cca. 40 km). Sterilul rezultat in urma exploatarii este depozitat pe halda de steril.

Impactul asupra sanatatii umane - Efectul asupra sanatatii umane a fost evaluat ca fiind redus in ceea ce priveste influenta pe care raurile Bistrita si Costesti ar putea-o avea asupra acesteia ca urmare a impactului pe care activitatea miniera o induce asupra apelor de suprafata. Particule solide emise in atmosfera ca urmare a activitatii de minerit, poate afecta locuitorii din zona limitrofa exploatarii; datorita numarului mic de personane, acest risc a fost considerat ca redus.

Impactul asupra mediului - Afectarea conditiilor geologice si hidrologice din cauza exploatarii carierei de calcar implica un efect mare asupra mediului. In privinta efectului pe care activitatea miniera o induce asupra apei de suprafata si a aerului acesta a fost evaluat ca fiind redus, deoarece afecteaza o arie relativ mica.

Impactul asupra calitatii vietii - Halda de steril nu este stabila si provoaca alunecari de teren, punand in pericol asezarile locuitorilor, unii fiind deja stramutati. Riscul de alunecari de teren, inca existent, a fost evaluat ca mare, referitor la componenta sol. Emisiile de particule minerale de la concasarea calcarului si halda de steril provoaca un efect semnificativ asupra calitatii vietii. In plus, efectul de reducere a potentialului de dezvoltare turistica a fost evaluat ca fiind redus.

I.4. E.M. Berbesti - facilitate miniera de exploatare carbune (lignit), cu mai multe locatii de exploatare la suprafata si subteran (adancime 200-250 m). Carbunele exploatat este transportat la beneficiari dupa separarea acestuia de steril. Sterilul este depozitat pe halde de steril.

Impactul asupra sanatatii umane - Nu a fost stabilit nici un impact major asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - Afectarea conditiilor geologice si hidrologice din cauza exploatarii carbunelui implica un efect redus asupra mediului.

Impactul asupra calitatii vietii - Nu a fost stabilit nici un impact major asupra calitatii vietii, considerandu-se ca toti oamenii potentiali afectati au fost deja stramutati din zona.

II. Sectorul Energetic

II.1. Sistemele de incalzire - Incalzirea in judetul Valcea este realizata in sistem centralizat - 17%, in sistem cvartal 12%, iar incalzire individuala 4%. 67% din populatie foloseste incalzirea cu sobe individuale avand drept    principal combustibil lemnul.

Impactul asupra sanatatii umane - Sistemul respirator poate fi serios afectat din cauza emisiilor de la sistemele de incalzire. In gospodariile individuale se folosesc drept combustibil: pacura, motorina si lemnul. Emisiile tipice ale acestor surse de incalzire contin SO₂, NO_x, CO₂, CO. Din cauza temperaturii reduse de ardere a combustibilor, sunt emise particule cu hidrocarburi poliaromatice, inclusiv cancerigene - benzopiren. Desi efectul potential este foarte dificil de estimat, din cauza lipsei masuratorilor, avand in vedere numarul mare de oameni expusi emisiilor nocive si avand in vedere efectul potential cancerigen al unor substante emise in atmosfera in urma arderii combustibililor, riscul a fost evaluat ca fiind extrem.

Impactul asupra mediului - Efectul principal asupra mediului este cauzat de emisia de poluanti, care afecteaza nu numai mediul local, dar si global, sub forma ploilor acide si prin accentuarea efectului de sera; s-a evaluat un risc mare.

Impactul asupra calitatii vietii - Efectul principal asupra calitatii vietii este legat de scaderea valorilor estetice din zona, din cauza gazelor arse si a fumului emis in atmosfera. Riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.

III. Alte industrii

III.1. Platforma chimica - situata la 10 km S-V de Ramnicu Valcea, reprezinta principala zona industriala a judetului. Cele mai reprezentative companii sunt:

S.C. OLTCHIM S.A. - companie de produse chimice, infiintata in 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea. Principalele produse fabricate sunt: produse anorganice, produse macromoleculare, produse organice de sinteza, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc (prima companie romaneasca certificata ISO 14001).

S.C. UZINELE SODICE Govora S.A. - companie de produse sodice si derivati ai acestora.

S.C. CET Govora SA - companie specializata in producerea energiei electrice si termice.

Impactul asupra sanatatii umane - Poluarea apei din cauza platformei chimice ar putea genera accidental unele probleme asupra sanatatatii umane, efect evaluat totusi ca avand un impact redus. Desi nu exista date relevante in Capitolul "Starea mediului" cu privire la poluarea aerului in perimetrul platformei chimice, dar avandu-se in vedere producerea si vehicularea unor cantitati mari de produse chimice, se poate aprecia ca influenta platformei poate induce un impact asupra sanatatii umane. Cu toate acestea Comitetul Consultativ a decis ca nu exista suficiente informatii pentru a evalua impactul.

Impactul asupra mediului - Deversarea apei reziduale genereaza schimbari in ecosistem atat din cauza compozitiei chimice cat si a temperaturii; efectul a fost considerat semnificativ. Efectele asupra solului si panzei freatice, cu precadere in zona de depozitare a deseurilor industriale, au fost evaluate la un nivel mare. In ceea ce priveste informatiile asupra poluarii aerului, Comitetul Consultativ a decis ca acestea nu sunt suficiente pentru a evalua impactul.

Impactul asupra calitatii vietii - Poluarea apei, solului si a panzei freatice reduce posibilitatea folosirii acestor resurse ca zone de recreere sau ca surse de apa potabila. Efectele au fost evaluate ca fiind reduse (pentru apa) si semnificative (pentru sol si panza freatica). In plus, perceptia platformei chimice ca fiind o sursa majora de poluare a aerului din zona, cauzeaza disconfort, evaluat ca semnificativ.

III.2. Prelucrarea Lemnului - In zona judetului Valcea, exista mai multe fabrici de prelucrare bruta a masei lemnoase si de producere mobila, cele mai importane fiind: S.C. ELVILA S.A. - filiala Carpatina si S.C. COZIA FOREST S.A. Resturile lemnoase (talas, aschii, resturi de cherestea) sunt de regula arse in instalatii.

Impactul asupra sanatatii umane - Fabricile de prelucrare a lemnului pot influenta sanatatea umana prin poluarea aerului; totusi, emisiile nu pot provoca probleme de sanatate majore, avand in vedere numarul limitat de locuitori ce pot fi afectati. Astfel, Comitetul Consultativ a evaluat efectul ca fiind redus.

Impactul asupra mediului - Impactul principal asupra mediului il are poluarea aerului, posibilele efecte fiind reversibile intr-o perioada relativ scurta, iar zona afectata fiind mica (aproximativ 20 ha), impactul a fost evaluat ca fiind redus.

Impactul asupra calitatii vietii - Chiar daca numarul de persoane potential afectate este mic, efectele secundare legate de prelucrarea lemnului (miros, valori estetice si mai ales zgomot) pot provoca efecte evaluate ca fiind extreme.

III.3. Prelucrarea Pielii - Aceasta industrie este reprezentata in principal de catre S.C. VALCEANA S.A. care foloseste tehnologii de prelucrare primara a pielii.

Impactul asupra sanatatii umane - S-a evaluat ca nu exista posibile efecte majore asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - S-a evaluat ca nu exista efecte majore asupra mediului.

Impactul asupra calitatii vietii - Mirosul este principala problema a aproximativ 1500 locuitori, efectul evaluat fiind redus.

III.4. Turismul - Potentialul pentru dezvoltarea turismului in judetul Valcea este ridicat, iar aceasta ramura de economie ar putea constitui baza dezvoltarii viitoare a regiunii. Exista cateva statiuni balneare (Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari) si climaterice (Voineasa, Vidra), ca si zone adecvate turismului individual (Valea Latoritei, Obarsia Lotrului, Malaia, Horezu, Vaideeni).

Impactul asupra sanatatii umane - Activitatea de turism poate provoca poluarea apei de suprafata prin deversarea de apa uzata si prin abandonarea de deseuri solide pe malul si chiar in cursul apei; in consecinta, este posibila aparitia unor probleme de sanatate, fapt ce a dus la aprecierea riscului ca fiind redus.

Impactul asupra mediului - Activitatea turistica s-a apreciat ca are un impact semnificativ asupra apelor de suprafata.

Impactul asupra calitatii vietii - Poluarea apei ca si a malurilor raurilor si lacurilor creeaza o impresie foarte proasta atat locuitorilor cat si turistilor, limitand astfel oportunitatile pentru dezvoltarea turismului. Acest efect a fot evaluat ca fiind semnificativ.

IV. Infrastructura

IV.1. Sistemele de canalizare - Sistemele de canalizare exista in localitatiile de tip urban ale judetului Valcea: Ramnicu Valcea, Dragasani, Horezu, Calimanesti, Olanesti, Govora, Voineasa, Ocnele Mari, Brezoi, Balcesti, Babeni, Berbesti; sistemul de canalizare urban este deficitar, atat datorita faptului ca nu acopera intreaga structura locuita a oraselor, dar este in multe locuri colmatat si spart. Sistemele de canalizare sunt afectate si de deversari accidentale de produse petroliere din diverse surse cum ar fi rezervoarele de petrol, unitatile de service pentru automobile etc.

Impactul asupra sanatatii umane - Apele de suprafata poluate datorita activitatilor turistice ar putea genera unele probleme minore de sanatate in mod accidental. Avand in vedere ca deversarea din sistemele de canalizare orasenesti este una din cele mai mari surse de poluare a apelor, potentialul impact a fost evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului - Apele reziduale din sistemele de canalizare urbane, neepurate corespunzator, induc poluarea majoritatii raurilor din judet, poluare ce poate duce la modificarea ecosistemelor acvatice; in special au loc importante cresteri a cantitatilor de nutritienti care pot provoaca eutrofizarea; de asemenea, in apele de suprafata sunt deversate accidental si produse petroliere. Impactul a fost evaluat ca fiind considerabil.

Impactul asupra calitatii vietii - Lacurile si raurile poluate, nu numai ca influenteaza valorile estetice si reduc posibilitatile de recreere ale locuitorilor judetului, dar reduc si oportunitatile de dezvoltare a turismului, ceea ce a fost evaluat ca un efect semnificativ asupra calitatii vietii.

IV.2. Ape menajere reziduale - Apele menajere reziduale neepurate din zonele care nu sunt conectate la reteaua de canalizare sunt deversate in apele de suprafata si prin infiltrare ajung si in panza freatica. Acest lucru afecteaza,    5.000 de locuitori din mediul urban si 250.000 din mediul rural.

Impactul asupra sanatatii umane - Apele reziduale neepurate corespunzator deversate, polueaza panza freatica, care este sursa de apa potabila a zonelor rurale, deci poate influenta sanatatea umana provocand diverse probleme de sanatate (ex. cianoza, provocata de nitrati). Un astfel de posibil efect a fost considerat ca fiind mare.

Impactul asupra mediului - Datorita deversarii repetate a apelor reziduale neepurate, riscul asupra mediului a fost evaluat ca fiind mare, intrucat exista posibilitatea de modificare a ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calitatii vietii - Poluarea apelor de suprafata si subterane reduce sursele de apa potabila pentru mare parte din populatia rurala care este astfel nevoita sa creasca costurile alocate consumului de apa prin construirea de fantani adanci sau sisteme centralizate de alimentare cu apa. Impactul este considerat ca avand efect mare.

IV.3. Gestiunea deseurilor solide - In Valcea nu exista depozite de deseuri solide autorizate, cele existente nu corespund standardelor de protectie a mediului. Exista 10 astfel de depozite principale, in Ramnicu Valcea, Dragasani, Calimanesti, Govora, Brezoi, Balcesti, Horezu, Voineasa, Berbesti si Babeni. Acestea nu sunt impermeabilizate, astfel incat se produc infiltrari de substante poluante in panza freatica, iar levigatul de cele mai multe ori afecteaza apele de suprafata; datorita fenomenelor de autoaprindere a deseurilor, in atmosfera sunt emise substante toxice, de exemplu, dioxine, furani, hidrocarburi nearse, etc. De asemenea, mai ales in zonele rurale, apar zone de depozitare "libera"; alta practica utilizata frecvent tot in mediul rural este arderea deseurilor solide in curtile locuintelor individuale.

Impactul asupra sanatatii umane - Zonele de depozitare prost intretinute sunt o sursa de muste, sobolani, pasari si micro-organisme purtatoare de boli. De asemenea, de la aceste zone se poate transmite poluarea la sursele de apa potabila. Considerand impactul larg al problemei, efectele posibile au fost evaluate ca fiind semnificative (pentru sol si aer).

Impactul asupra mediului - Infiltrarea in sol si in panza freatica a poluantilor provenind de la zonele de depozitare neimpermeabilizate poate produce schimbari ireversibile in ecosistemul solului, evaluat ca avand un impact mare. In plus, obiceiul comun de ardere a deseurilor in curtea proprie si procesul de combustie interna ce are loc in depozitele de deseuri pot provoca poluarea aerului pe aproximativ 20% din aria judetului; chiar daca vom considera ca fenomenul nu are un caracter continuu, potentialul efect este extrem.

Impactul asupra calitatii vietii - Depozitarea deseurilor solide nu numai ca strica valorile estetice ale peisajului, dar reduce si zonele care pot fi folosite in alte scopuri (agricultura, recreere, zone rezidentiale), avand un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Efectul de disconfort cauzat de mirosul deseurilor a fost evaluat ca fiind mare.

IV.4. Transportul Rutier - Judetul este traversat de cateva drumuri de importanta nationala, si de drumuri secundare ce stabilesc legaturi intre orase si sate. Drumurile principale sunt: DN 7, DN 6 si DN 64. In plus, traficul in orasele principale a crescut semnificativ in ultimii ani si incepe sa genereze probleme de mediu. Sunt inregistrate 20.756 de autovehicule in proprietate de stat si 54.786 in proprietate privata.

Impactul asupra sanatatii umane - Traficul rutier este o sursa de emisie a oxizilor de sulf si azot, plumb, benzen, particule si alte componente care pot provoca boli grave ale sistemului respirator, cum sunt astmul, cancerul. Din lipsa masuratorilor, efectul asupra sanatatii este foarte dificil de evaluat, insa, avand in vedere ca efectele poluarii pot genera boli letale sau cronice, si ca marea majoritate a populatiei este expusa, s-a decis sa se evalueze acest efect ca fiind potential extrem.

Impactul asupra mediului - Datorita emisiilor mari de poluanti in atmosfera efectul asupra componentei aer a fost evaluat ca fiind semnificativ. Traficul intens si vehiculele prost intretinute cauzeaza poluarea solului prin scurgerea de produse petroliere si, mai departe, infiltrarea in panza freatica. Impactul este evaluat ca fiind totusi redus.

Impactul asupra calitatii vietii - Calitatea vietii este afectata in principal de zgomotul cauzat de trafic, acest efect fiind evaluat ca semnificativ. Traficul este si o sursa de deseuri solide de-a lungul drumului, ceea ce deterioreaza valorile estetice ale zonei si reduce potentialul turistic; s-a considerat ca impactul asupra calitatii vietii este semnificativ.

V. Agricultura si Silvicultura

V.1. Fermele de animale - In zona judetului Valcea, exista cateva societati comerciale cu profil zootehnic unele apartinand S.C. OLTCHIM S.A.: Avicola Budesti, Avicola Francesti si Suinprod Babeni, iar altele unor proprietari particulari. Fermele se concentreaza pe cresterea pasarilor si porcilor si reprezinta o sursa mare de ape reziduale cu o concentratie mare de substante organice si amoniu. De obicei, fermele sunt dotate cu sisteme de tratare a apei reziduale, dar care sunt subdimensionate si nu foarte eficiente. Apele reziduale sunt deversate in apele de suprafata.

Impactul asupra sanatatii umane - Apele reziduale deversate de la ferme pot afecta sursele de apa potabila prin poluarea cu amoniu si substante organice si prin contaminarea microbiologica. Acest lucru reprezinta un efect de importanta considerabila pentru populatia rurala.

Impactul asupra mediului - Poluarea de la fermele de animale determinata de deversarea apelor uzate in apele de suprafata si reprezinta o importanta sursa de nutrienti pentru acestea. Impactul asupra apelor de suprafata a fost evaluat ca fiind redus.

Impactul asupra calitatii vietii - Fermele care genereaza poluare nu afecteaza numai apa de suprafata, ci si panza freatica, impiedicand locuitorii de la sate sa o foloseasca ca sursa de apa potabila, situatie care determina locuitorii sa construiasca fantani adanci si scumpe, si sisteme centralizate de alimentare cu apa; impactul a fost catalogat ca fiind extrem.

V.2. Defrisarea - Intretinerea padurilor, in special a padurilor private, se face necorespunzator, iar taierea unui numar excesiv de copaci duce la intensificarea eroziunii.

Impactul asupra sanatatii umane - Nu are impact asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - Defrisarea si eroziunea pot afecta ecosistemul terestru, mai ales in zona montana a judetului. Capacitatea de retinere a apei scade, cauzand deficit de apa. Din cauza reversibilitatii pe timp indelungat a fenomenului, impactul a fost evaluat ca fiind extrem (pentru apa) si mare (pentru sol si apa subterana).

Impactul asupra calitatii vietii - Intretinerea necorespunzatoare a padurilor reduce posibilitatile economice ale generatiilor viitoare si limiteaza productivitatea zonelor defrisate, generand scaderea potentialelor resurse de apa potabila. Acest impact a fost evaluat ca semnificativ (pentru apa).

V.3. Eroziunea - Vulnerabilitatea naturala a solurilor, accentuata si de activitatile umane (in principal agricultura), cauzeaza eroziune, in special in zona subcarpatica a judetului, in localitatile: Berbesti, Alunu, Perisani, Caineni, Mateesti, Copaceni, Francesti, Golesti, Berislavesti, Olanesti si Ramnicu Valcea.

Impactul asupra sanatatii umane - Nu are impact asupra sanatatii umane.

Impactul asupra mediului - Eroziunea poate provoca schimbari asupra ecosistemului terestru, in special scaderea vegetatiei. Din cauza reversibilitatii pe termen lung a acestui fenomen, impactul a fost evaluat ca extrem.

Impactul asupra calitatii vietii - Eroziunea limiteaza productivitatea zonelor arabile, cu un impact evaluat ca fiind semnificativ.

In tabelul urmator sunt prezentate sintetic rezultatele sesiunii de evaluare a problemelor de mediu care au fost descrise anterior in detaliu.

Tabel nr. 4.1. - Clasificarea problemelor de mediu

Legenda

Impact asupra: Risc:

SU - Sanatatea Umana    R - Redus

MN - Mediul Natural C - Considerabil

CV - Calitatea Vietii    S - Semnificativ

M - Mare

E - Extrem

In functie de aceste evaluari si atribuind fiecarei categorii de risc un punctaj, se obtine urmatoarea prioritizare a problemelor de mediu:

Tabel nr. 4.2. - Punctajul atribuit fiecarei categorii de risc

Tabel nr. 4.3. - Clasificarea problemelor de mediu - punctaj

Avand in vedere cele prezentate mai sus, putem aprecia ca principalele probleme de mediu cu care se confrunta judetul Valcea se datoreaza urmatoarelor (in ordinea prioritatilor):

1. Infrastructura (deseurile solide si apele uzate menajere)

2. Exploatarea sarii de la Ocnele Mari

3. Transportul rutier

4. Exploatarea feldspatului de la Brezoi - Cataracte

5. Exploatarea calcarului de la Bistrita - Costesti

6. Platforma Chimica

7. Defrisarea padurilor

8. Sistemele de incalzire

Pe baza acestor rezultate, Comitetul Consultativ a realizat "arborele problemelor de mediu" si "arborele obiectivelor de mediu" pentru judetul Valcea. Pornind de la arborele obiectivelor de mediu

s-au realizat matricile obiectivelor si actiunilor pentru fiecare factor de mediu.

5. Planul Local de Actiune pentru Mediu pentru judetul Valcea

Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat de catre Comitetul Consultativ intr-o matrice - plan de actiune cu urmatoarea structura:

Obiectiv general

Obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori

Stabilirea activitatilor pentru fiecare obiectiv specific, impreuna cu instructiuni de implementare, termene limita si autoritati responsabile

Etape in implementarea fiecarei activitati

Scopul acestei lucrari a fost acela de a identifica liniile directoare de actiune, formulandu-se in principal, obiectivele importante si actiunile generale aferente acestora. Avandu-se in vedere aceasta abordare generala, activitatile s-au concentrat pe identificarea liniilor principale de interventie, intrarea intr-un grad avansat de detaliu nefiind intentia lucrarii prezente. Oricum, datele avute la dispozitie nu permiteau aceasta descriere in amanunt, dar ideea a fost aceea de a inscrie in planul de actiuni liniile directoare, subliniind ideea ca orice activitate sau actiune ulterioara, neidentificata la momentul redactarii lucrarii sa poata fi inscrisa, la nivel de detaliu, si continuta in acest plan, deci recunoscuta ca actiune prioritara si care sa sustina un obiectiv deja indentificat. S-a creat cadrul general de actiune, planul fiind dezvoltat avandu-se in vedere aceasta abordare strategica.

De asemenea, nu sunt prezentate costurile pentru indeplinirea fiecarui obiectiv. Motivul pentru aceasta o reprezinta faptul ca la momentul redactarii planului de actiune existau numai niste date estimative, grosiere, care nu aveau la baza niste studii tehnice de specialitate sau studii de fezabilitate. Datele reprezentau de fapt niste aproximari facute la un moment dat la nivelul administratiilor locale, fara nici un fel de fundamentare si erau, oricum, punctuale. Alte date avute au fost cele puse la dispozitie de catre agentii economici, referitoare la investitiile necesare, asa cum reies ele din planurile de conformare. Din nou era vorba de niste informatii punctuale. Avand in vedere acestea, valorile obtinute nu creau o imagine generala, posibil a fi extrapolata la nivelul intregului judet, pentru a oferi niste informatii demne de a fi luate in considerare.

Aceste matrice - plan de actiune pentru fiecare factor de mediu sunt prezentate in cele ce urmeaza.

5.1.1. Matricea - plan pentru aer - sumar

5.1.2. Matricea - plan pentru aer - detaliata

5.2.1. Matricea - plan pentru apa - sumar

5.2.2. Matricea - plan pentru apa - detaliata

5.3.1. Matricea - plan pentru sol - sumar

5.3.2. Matricea - plan pentru sol - detaliere

6. ACTIUNI STRATEGICE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI IN JUDETUL VALCEA

6.1. INTRODUCERE

Planul de Actiune pentru Mediu (PAM) constituie inima unui Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). In centrul unui PAM stau scopurile, obiectivele si actiunile pentru abordarea celor mai importante probleme de mediu. Pregatirea unui PAM implica examinarea practicilor de management de mediu existente in comunitate, identificarea criteriilor de evaluare si realizarea unor analize specifice, de natura economica, tehnica etc., pentru a oferi o baza solida de selectare a actiunilor preferate.

PAM se bazeaza pe munca anterioara depusa de Comitetul Consultativ (CC), incluzand:

Ø      viziunea comunitatii: indruma dezvoltarea de scopuri si obiective;

Ø      evaluarea aspectelor: defineste problema si ajuta la identificarea celor mai potrivite actiuni din PAM;

Ø      procesul de stabilire a prioritatilor: pune accentul in cadrul PAM pe cele mai importante probleme de mediu cu care se confrunta comunitatea.

In mod ideal, Consiliul Local aproba PAM pentru a dovedi sprijinul sau la realizarea PAM. Pentru a mari la maxim eficienta PAM, este necesar ca recomandarile ce rezulta din PAM sa fie corelate cu procesele de planificare si reglementare legislativa ale municipalitatii, cum ar fi dezvoltarea unui plan de utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii si bugetele anuale. PAM serveste astfel drept ghid pe termen lung al actiunilor pentru mediu ale comunitatii.

6.2. STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR SI A INDICATORILOR DE MEDIU

Procesul de elaborare al PAM debuteaza cu stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor pentru mediu. Scopurile de mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de mediu si totodata ofera o oportunitate de stabilire a consensului intre partile interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 - 4 ani.

Tintele sunt angajamente masurabile, ce trebuie realizate in perioada de timp stabilita. Ele sunt utilizate in evaluare si masurarea progresului in implementarea PAM, in timp ce indicatorii evalueaza daca scopurile si tintele de mediu au fost atinse si daca aceste rezultate imbunatatesc viata cetatenilor comunitatii.

5.2.1. Stabilirea scopurilor de mediu

Scopurile pentru mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de mediu.

Scopurile ofera o oportunitate de a stabili consensul intre partile interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 - 4 ani.

Scopurile trebuie sa fie practice, realizabile, legate de Viziunea Comunitatii. Ele ofera cadrul ce asigura formularea si implementarea unui set coerent si consistent de obiective si actiuni pentru mediu.

Dezvoltarea obiectivelor debuteaza cu revederea evaluarii problemelor. Fiecare evaluare a problemei descrie in mod ideal de ce apare o problema anume, precum si impacturile negative ale activitatilor umane.

Obiectivele reformuleaza problema intr-o maniera afirmativa, optimista, ce exprima tipurile de actiuni esentiale a fi realizate intr-o perioada de timp.

5.2.2. Stabilirea obiectivelor si actiunilor pentru mediu

Din momentul in care scopurile au fost identificate este importanta stabilirea de obiective concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament masurabil ce trebuie atins intr-o anumita perioada de timp. Obiectivele se refera la resurse si indruma selectarea actiunilor. Ele sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM.

Actiunile trebuie sa fie foarte concrete si sa determine schimbari in comportamentul partilor implicate, si de aceea ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri.

Unele aspecte pe care CC ar putea dori sa le discute in momentul formularii obiectivelor sunt:

Ø      Exista obiective sau cerinte de mediu specifice stipulate de legislatia nationala?

Ø      Exista deja scopuri si obiective locale pentru mediu? Daca da, ce schimbari ale acestora sunt necesare?

Ø      Exista informatia de baza necesara evaluarii modificarilor in timp?

Ø      Poate fi atins obiectivul propus intr-o perioada realista de timp? Pe de alta parte, sunt obiectivele suficiente in atingerea nivelului dorit de imbunatatire a mediului?

Odata stabilite obiectivele generale si specifice, se selecteaza indicatorii care sa fie utilizati in masurarea eficientei actiunilor ce se vor intreprinde.

5.2.3. Selectarea indicatorilor

Indicatorii ajuta la intelegerea progresului si departarea fata de punctul in care se doreste a fi. Ei ofera membrilor comunitatii un mecanism de identificare a ceea ce pretuiesc, derivat din Viziunea Comunitatii.

Indicatorii evalueaza daca scopurile si actiunile de mediu au fost realizate si daca rezultatele obtinute imbunatatesc viata membrilor comunitatii.

Totodata, indicatorii ofera un mijloc prin care institutiile care introduc masurile sunt responsabile de atingerea rezultatelor dorite.

Atunci cand sunt stabiliti si utilizati indicatorii, trebuie luati in considerare urmatorii factori importanti:

Ø      Implicarea partilor interesate: este important ca indicatorii sa fie stabiliti cu acordul exprimat al grupurilor interesate si sa reflecte valorile acestor grupuri. In lipsa acestei implicari largi, indicatorii pot sa nu fie acceptati unanim si unii dintre cei mai importanti vor fi neglijati.

Ø      Dezvoltarea unor scopuri si obiective clar definite de planificare: indicatorii trebuie sa se bazeze si sa fie direct legati de scopuri si obiective clar definite de planificare.

Ø      Generarea de actiuni direct din indicatori: indicatorii trebuie sa fie direct legati de implementarea unor actiuni specifice si trebuie utilizati pentru aprecierea progresului in atingerea scopurilor declarate. Institutiile care asigura implementarea pot incorpora aceste informatii in procesul de luare a deciziei.

Ø      Stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare si evaluare: odata stabiliti indicatorii, este important de stabilit un sistem de standardizare a procedurilor de strangere de date si raportare a rezultatelor in mod regulat. Aceste informatii pot fi folosite pentru a evalua ce functioneaza bine si ce nu.

6.3. CONSIDERENTE GENERALE

Pe parcursul procesului de elaborare a PLAM, Comitetul Consultativ a luat in considerare si urmatoarele aspecte:

Ø      Cerintele aderarii la UE;

Ø      Posibilitatile destul de limitate ale autoritatilor locale / judetene de a controla direct poluatorii;

Ø      Conditiile economice si sociale dificile.   

5.3.1. Cerintele aderarii la UE

Deoarece Romania se afla in plin proces de aderare la UE, este important sa fie luate in considerare cerintele UE in domeniul protectiei mediului. De aceea PLAM a inclus recomandarile cheie ale UE, in special in domeniile:

Ø      Epurarea apelor uzate orasenesti;

Ø      Controlul integrat al poluarii;

Ø      Directiva cadru privind deseurile.

5.3.2. Posibilitatile limitate de a controla direct poluatorii

In cele mai multe cazuri autoritatile locale si regionale nu pot interveni pe langa poluatori ca acestia sa atinga obiectivele stabilite sau sa implementeze masurile stabilite de PLAM. De aceea comitetul s-a concentrat pe instrumente de genul informare, educare, promovarea masurilor si aplicarea masurilor.

5.3.3. Conditii economice si sociale dificile

Comitetul a realizat ca nu toate problemele de mediu identificate in PLAM pot fi solutionate, chiar daca unele din ele pot fi prioritare. In identificarea actiunilor, comitetul a luat in calcul, de asemenea, conditiile economice si sociale existente in judet, tocmai pentru a preveni o ulterioara deteriorare a acestora.

6.4. RECOMANDARI CADRU PRIVIND FACTORUL DE MEDIU APA

In procesul de identificare si evaluare a problemelor ce afecteaza apele de suprafata si subterane din judetul Valcea s-a identificat ca riscurile majore sunt legate de urmatoarele probleme:

Activitati industriale, incluzand in mod special tratarea apelor uzate si managementul deseurilor solide,

Activitati municipale incluzand in mod special colectarea si tratarea apelor uzate municipale.

De aceea strategia judeteana de imbunatatire a calitatii apei trebuie sa se focalizeze in special pe aceste probleme. Oricum, luand in considerare ca PLAM-ul trebuie sa fie comprehensiv, si alte probleme prioritare trebuie de asemenea sa fie luate in considerare.

Luand in considerare faptul ca autoritatile locale au o influenta redusa asupra actiunilor ce trebuie realizate de catre industrie, activitatile propuse ar trebui sa includa mai intai de toate, instrumente care pot fi folosite pentru a motiva industriile respective pentru a-si imbunatati performantele in ceea ce priveste mediul.

Instrumentele pot fi de doua mari tipuri: stimulente si masuri coercitive. Intre stimulentele care se pot aplica putem mentiona stimulentele economice dar si acordarea de asistenta in identificarea de surse de finantare si promovarea de noi metode, cu un accent deosebit in ceea ce priveste tehnologiile curate si sistemele de management al mediului.

Considerand strategiile selectate pentru solutionarea problemelor legate de activitatile municipale, trebuie mentionat inainte de toate ca autoritatile locale si judetene au o responsabilitate directa a acestor operatiuni si in consecinta gama de instrumente care se pot folosi este mult mai mare.

S-a stabilit mai intai ca cea mai importanta si in acelasi timp si cea mai costisitoare activitate este aceea de a echipa toate localitatile mari cu un sistem eficient si corespunzator dimensionat de epurare a apelor uzate. Legat de aceasta autoritatile vor cauta si promova tehnicile ce s-au dovedit eficiente.

Autoritatile ar trebui de asemenea sa aiba in vedere si nivelul de intretinere al tuturor facilitatilor existente, aceasta incluzand printre altele o buna pregatire a personalului angajat si promovarea bunelor practici.

Pornind de la recomandarile UE s-a hotarat ca orice localitate cu mai mult de 2000 de locuitori trebuie sa aiba un sistem centralizat de canalizare pentru colectarea si epurarea apelor uzate. In momentul de fata nu toate orasele judetului sunt complet racordate la o retea de canalizare de buna calitate. De aceea s-a identificat necesitatea de extindere si de reabilitare a acesteia. S-a decis de asemenea in mod strategic ca micile localitati suburbane sa fie conectate la reteaua de canalizare a oraselor mai mari. O asemenea abordare va asigura epurarea corespunzatoare a apelor uzate provenite din zonele suburbane dens populate in statii de epurare de capacitate mai mare. Pe viitor este de asemenea planificat ca noile constructii sa fie dotate cu instalatii de colectare a apelor uzate.

Cu toate acestea, in faza de evaluare s-a decis ca apele uzate provenite din zonele rurale nu reprezinta prima prioritate si ca se recomanda promovarea in zonele rurale de tehnologii pentru statii mici de epurare a apelor uzate precum si introducerea de stimulente economice - programe de cofinantare, acordarea de imprumuturi cu dobanda avantajoasa - care sa motiveze proprietarii locuintelor sa isi implementeze solutii individuale - fose septice.

Un alt domeniu prioritar este managementul general al apei la nivelul judetului asigurandu-se ca toti locuitorii sa fie alimentati cu apa potabila de buna calitate si in cantitati satisfacatoare. De aceea este necesara realizarea inventarului surselor de apa existente in judet totodata cu identificarea capacitatii si calitatii acestora. De asemenea este foarte important sa fie luate si masuri de protectie a surselor de apa cu ar fi stabilirea zonelor tampon sau realizarea unor lucrari de impadurire

Un aspect ce nu trebuie neglijat este acela de a motiva toti consumatorii sa isi reduca consumul de apa pentru a nu fi nevoie sa se realizeze noi captari de apa potabila ci sa se utilizeze in mod eficient cele existente. Pentru a se realiza acest lucru s-a recomandat in PLAM introducerea de stimulente atat pentru consumatorii casnici cat si pentru cei industriali.

In ceea ce priveste consumatorii casnici este prevazuta ca masura in PLAM introducerea treptata de apometre in toate gospodariile/apartamentele si organizarea de stimulente aditionale cum ar fi izolarea/repararea gratuita a conductelor si robinetelor care au pierderi si promovarea de echipamente pentru economisirea apei si campanii de constientizare.

In privinta consumatorilor industriali s-a recomandat de asemenea introducerea de initiative care sa stimuleze reciclarea apelor uzate in procesele tehnologice.

Un aspect ce nu trebuie neglijat este cel legat de un bun management al retelei actuale de alimentare cu apa si eliminarea pierderilor sistematice din retea.

Urmatorul domeniu considerat important este eliminarea poluarii apelor subterane determinata de agricultura. Printre masurile care se pot realiza se numara constientizarea producatorilor agricoli - informare asupra gradului ridicat de risc determinat de utilizarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor precum si instalarea de facilitati adecvate pentru depunerea gunoiului de grajd.

In afara de masurile referitoare la sursele de poluare, comitetul a hotarat sa includa in plan si masuri de reconstructie ecologica a ecosistemelor acvatice. In acest sens sunt planificate actiuni de curatare / intretinere a cursurilor de apa. Actiunile de curatare a cursurilor de apa se pot realiza periodic cu sprijinul ONG si al scolilor din judet, iar actiunile de intretinere trebuie sa vizeze reducerea vitezei de curgere, cresterea aerarii, precum si reducerea eroziunii produse in special in perioadele cu nivel crescut al apei.

Cele mai multe dintre actiunile recomandate in PLAM trebuie sa fie insotite de masuri de constientizare a populatiei. Legat de acest subiect, trebuie mentionat ca in mod strategic s-a decis ca grupurile tinta majore care sa fie implicate in activitati educationale sunt scolile, ONG-urile si mass-media.

6.5. RECOMANDARI CADRU PRIVIND FACTORUL DE MEDIU AER

Pentru solutionarea poblemelor legate de calitatea aerului in judetul Valcea, urmatoarele abordari complementare au fost luate in considerare:

• Imbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii aerului
• Reducerea emisiilor de substante poluante in atmosfera
• Initializarea sistemului de management al calitatii aerului

5.5.1. Imbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii aerului

Detinerea unei informatii corecte este o preconditie pentru orice planificare si aplicare de masuri.

5.5.2. Reducerea emisiilor de substante poluante din atmosfera

Primul pas pentru imbunatatirea calitatii aerului este inventarierea tuturor surselor de poluanti atmosferici. Luand in considerare faptul ca fiecare tip de industrie emite o anumita categorie de poluanti atmosferici, au fost stabilite obiective specifice pentru fiecare sector economic considerat a fi prioritar.

5.5.3. Initializarea sistemului de management al calitatii aerului

Deseori se intampla ca poluarea de fond sa fie ridicata chiar daca toate sursele de poluare si-au redus emisiile conform standardelor nationale. Intr-un astfel de caz este necesar sa se identifice poluatorii / sursele care contribuie cel mai mult la aceste concentratii ridicate si sa li se ofere niste alternative viabile O astfel de abordare poarta denumirea de management al calitatii aerului si este un puternic instrument cerut si promovat de Uniunea Europeana.

6.6. IDENTIFICAREA ACTIUNILOR PRIORITARE

Urmatorul pas in procesul PAM este identificarea actiunilor specifice. In timp ce Viziunea Comunitatii ofera cadrul general, scopurile si obiectivele de mediu servesc ca avanpost in identificarea actiunilor.

Informatiile generate in cadrul analizei pot fi utilizate in identificarea actiunilor specifice. In continuare sunt redate cinci tipuri de actiuni:

1. Educarea publicului si instruirea: programele de educatie publica joaca un rol important in procesul de conformare la cerintele de mediu. O comunitate locala informata si un mediu de afaceri constient de importanta cerintelor de mediu atrag dupa sine participarea publica la decizia de mediu si mai ales sprijinului tuturor partilor implicate

Activitatile de educatie publica includ:

elaborarea si distribuirea de brosuri, pliante, afise si alte materiale cu scop educativ;

publicarea de articole pentru ziare;

realizarea de interviuri, emisiuni, talk show-uri la radio si TV;

organizarea de concursuri;

programe specifice elevilor de scoala;

programe de educatie pentru adulti;

organizarea de intalniri publice de informare.

Este important deasemenea faptul ca programele de instruire cresc competenta si expertiza in randul autoritatilor locale si regionale, organizatiilor non-guvernamentale (ONG) si a altor institutii in ceea ce priveste modul de implementare eficienta a programelor de mediu si utilizarea de noi facilitati.

2. Stimulente economice: stimulentele economice modifica comportamentul poluatorilor prin cresterea costurilor in cazul continuarii poluarii sau generarii de deseuri. Spre deosebire de abordarile pe cale legislativa, politicile bazate pe stimulente influenteaza in loc sa dicteze actiunile indivizilor sau companiilor si, in mod ideal, le permit acestora sa gaseasca cele mai eficiente modalitati de reducere a poluarii si astfel, de reducere a costurilor.

Cele mai utilizate stimulente economice utilizate de catre autoritatile locale sunt taxa utilizatorului, taxa producatorului si penalitati.

Taxa utilizatorului ofera indivizilor si companiilor un stimulent economic pozitiv, solicitandu-le sa plateasca contravaloarea serviciilor de mediu pe baza a cat consuma sau a cat de multe deseuri genereaza.

Taxele producatorului sunt costurile in bani ale eliberarii de poluanti in mediu in cadrul limitelor admisibile, in timp ce penalitatile sunt instrumente coercitive aplicate indivizilor sau companiilor care polueaza peste limitele admisibile sau care violeaza alte cerinte reglementate prin legislatie.

3. Programele comunitare: sunt activitati care implica colectivitati sau indivizi din colectivitate menite sa rezolve problemele de mediu, precum programele de colectare stradala in vederea reciclarii deseurilor, plantarile de arbori in folosul comunitatii, distribuirea la scara mare a dusurilor cu debit redus.

Aceste programe pot fi gestionate de municipalitate, companii de utilitati, ONG sau firme private.

4. Masuri tehnologice: implica proiectarea, construirea si operarea de facilitati de mediu, cum ar fi statii de epurare a apelor reziduale sau depozite ecologice de deseuri. Acestea includ, de asemenea, si instalarea de echipamente de masurare a poluarii sau modificari in procesele desfasurate in facilitatile industriale.

Un domeniu promitator si in continua dezvoltare in cadrul oportunitatilor tehnologice este cel al "prevenirii poluarii" sau prevenirea poluarii inainte ca aceasta sa aiba loc.

5. Actiune legislativa sau legala: actiunile de natura legislativa solicita cetatenilor sau companiilor sa se conformeze legislatiei de mediu specifice si sa implementeze masuri pentru reducerea poluarii mediului.

In procesul de identificare a actiunilor este important sa se tina cont de faptul ca aceste actiuni sunt variate si adesea complementare. In selectarea actiunilor pentru comunitate trebuie cautate oportunitatile sinergice care sa permita maximizarea eficientei eforturilor depuse.

6.7. IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE EVALUARE

Criteriile constituie baza in selectarea dintr-un numar mare de actiuni posibile. Datorita limitarilor de timp, fonduri si resurse umane, este important ca CC sa identifice un set comun de criterii de evaluare a avantajelor asociate fiecarei actiuni si sa selecteze cel mai adecvat set de actiuni pentru a raspunde scopurilor si tintelor de mediu.

Criteriile de evaluare furnizeaza si o fundamentare obiectiva si transparenta pentru luarea deciziilor, care poate ajuta la eliminarea nepotismului sau chiar aparenta unui patronaj.

In selectarea si aplicarea criteriilor pot fi luate in consideare urmatoarele aspecte:

Ø      Cost eficienta: Care sunt costurile relative de obtinere a unei imbunatatiri masurabile a calitatii mediului comparabila cu alte actiuni?

Ø      Fezabilitatea tehnica: A fost tehnologia utilizata cu succes in alta parte si are referinte?

Ø      Eficienta: Cat de bine reuseste actiunea sa atinga scopurile si obiectivele de mediu? Cat de eficienta este actiunea in reducerea sau prevenirea unei amenintari la adresa sanatatii publice sau a mediului?

Ø      Impactul financiar: Care va fi impactul financiar asupra membrilor comunitatii pentru a se contribui la capitalul total si pentru costurile operationale asociate proiectului, pe durata acestuia de viata?

Ø      Autoritatea statutara: Are autoritatea locala sau alte agentii de implementare autoritatea statutara de a implementa actiunea?

Ø      Echitate: Cat de echitabil sunt distribuite beneficiile si costurile actiunii la nivelul comunitatii? Sunt anumite segmente ale populatiei afectate disproportionat de impactele actiunii propuse, cum ar fi amplasarea unei facilitati de mediu in apropierea unui cartier rezidential cu locuitori avand venituri reduse?

Ø      Flexibilitatea: Poate fi actiunea modificata dupa o perioada de timp pentru a facilita modificari de natura demografica, economica, de mediu sau legislativa?

Ø      Perioada de implementare: Cat de mult timp va fi necesar implementarii actiunii?

Ø      Acceptabilitatea / suportabilitatea: este actiunea propusa acceptabila de catre public sau de catre Consiliul Local? Sprijina grupurile interesate aceasta actiune?

Ø      Impactul asupra mediului: Va exista un impact asupra mediului in urma implementarii actiunii? Daca da, cum si cat de important?

Comitetul Consultativ a luat in considerare urmatoarele criterii de evaluare a actiunilor:

Rezultatele ierarhizarii problemelor de mediu (asa cum au fost prezentate in capitolul precedent);

Numarul persoanelor care beneficiaza de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;

Efectul pe termen lung al rezolvarii unei anumite actiuni de mediu. De asemenea a fost inclus in acest criteriu si timpul necesar pentru implementarea actiunii;

Raportul cost-beneficiu al actiunii de mediu. S-a avut in vedere de catre Comitetul Consultativ, investitia minima de realizat pentru obtinerea rezultatului dorit;

Obtinerea unor efecte multiple, cum ar fi de exemplu utilizarea tehnologiilor curate si a obtinerii unor efecte in cascada;

Posibilitatea finantarii actiunilor de mediu;

Acceptabilitatea / suportabilitatea de catre populatie actiunilor de mediu.

6.8. ANALIZA SI SELECTAREA ACTIUNILOR

Analiza si selectarea actiunilor reprezinta nucleul procesului de luare a deciziei. Acesta a fost pasul cand CC a decis asupra celor mai eficiente actiuni in atingerea scopurilor si tintelor de mediu. Pentru a reduce lista de actiuni rezultata si a selecta cateva subiecte de actiune s-a propus un proces in doua etape:

Ø      realizarea listei de actiuni preferate;

Ø      selectarea actiunilor bazate pe analizele specifice comunitatii.

6.8.1. Selectarea actiunilor prioritare

Comitetul Consultativ a realizat lista actiunilor prioritare aplicand criteriile de evaluare la lista de actiuni.

Pe baza procesului de selectie descris mai sus si utilizand criteriile selectate de CC, a rezultat urmatoarea ierarhie a actiunilor de mediu ce urmeaza a fi implementate in judetul Valcea:

Imbunatatirea parcului auto - aer;

Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice

Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia;

Impadurirea zonelor afectate de eroziune;

Retehnologizarea proceselor industriale poluante.

Extinderea si modernizarea statiilor de epurare a apelor reziduale existente sau realizarea unor instalatii noi

Imbunatatirea parcului auto (aer)

Traficul auto este concentrat mai ales in zona urbana, in zona centrala a oraselor. De asemenea, o contributie deloc neglijabila la poluarea aerului o are si traficul de tranzit. Masurile care se impun pentru reducerea acestui tip de poluare sunt:

Rationalizarea traficului in orase, mai ales a traficului greu (cu dirijarea acestuia pe zonele de centura);

Incurajarea folosirii transportului in comun.

Aspectele care trebuie luate in considerare atunci cand se vorbeste despre poluarea aerului datorita traficului auto sunt:

Calitatea combustibilului folosit;

Calitatea si starea tehnica a masinilor;

Infrastructura rutiera.

In vederea imbunatatirii parcului auto trebuie:

Aplicate stimulente economice fezabile;

Asigurata cresterea constientizarii si schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor;

Intensificarea controalelor privind starea tehnica a masinilor;

Stabilirea unui cadru pentru asigurarea acestor controale;

Intretinerea adecvata, imbunatatirea si innoirea sistematica a parcului auto afectat transportului in comun.

Realizarea in mod practic a dezideratelor urmarite prin implementarea actiunilor prioritare depinde in mare masura de disponibilitatea autoritatilor locale de a conlucra activ in acest sens. Privind problema din aceasta perspectiva, apare necesara derularea unor activitati concrete, care sa asigure:

formarea unei viziuni cuprinzatoare la nivel local in privinta necesitatii si a celor mai potrivite (fezabile) cai de rezolvare a problemelor de poluare datorate traficului rutier;

analizarea la nivel local a posibilitatilor si modului de aplicare a unor stimulente economice cu rol in determinarea unei schimbari de mentalitate a publicului;

desfasurarea unei campanii de constientizare a publicului cu privire la problemele de poluare datorate traficului rutier (indeosebi in zonele urbane), urmarind inocularea ideii ca schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor aduce numai beneficii comunitatilor respective;

implicarea activa a organelor de siguranta a circulatiei, in scopul intensificarii activitatilor de control a starii tehnice a autovehiculelor proprietate personala si a celor utilizate de companiile locale (publice si private);

explorarea oportunitatilor de atragere a unor finantari care sa fie utilizate in scopul precis al imbunatatirii infrastructurii de transport public local.

2. Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice (apa)

Principalele cauze care genereaza probleme legate de zonele cu potential turistic sunt:

Lipsa resurselor financiare;

Neacordarea atentiei cuvenite amenajarii si intretinerii zonelor de agrement.

Remedierea situatiei existente si dezvoltarea activitatilor de turism avandu-se in vedere principiile dezvoltarii durabile trebuie sa aiba in vedere:

Elaborarea de programe bazate pe concepte moderne care sa permita valorificarea, protejarea si imbunatatirea potentialului existent, cu accent deosebit pe modul de organizare a turismului in zonele protejate;

Educarea cetatenilor.

Masurile care trebuie intreprinse vizeaza:

Managementul potentialului natural in scopuri turistice;

Ameliorarea calitatii mediului afectat ca urmare a practicarii activitatilor de turism;

Asigurarea educatiei ecologice si a dotarilor specifice;

Practicarea turismului organizat.

Pentru fiecare masura in parte, actiunile concrete (urmarind dezvoltarea si implementarea proiectelor) pot fi etapizate dupa cum urmeaza:

1. alegerea zonelor pilot

2. instruirea personalului pentru pregatirea de proiecte

3. prezentarea conceptului de dezvoltare durabila - educare

4. identificarea modalitatii de finantare

5. elaborarea propunerii de proiect

6. implementarea proiectului

toate acestea fiind dependente in mod direct de disponibilitatea si intarirea capacitatii autoritatilor locale de a derula asemenea activitati.

3. Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia (sol)

La construirea unui depozit de deseuri trebuie avut in vedere ca:

Nu este eficienta din punct de vedere financiar construirea cate unui depozit pentru fiecare localitate in parte;

Pretul pe fiecare tona de deseu este cu atat mai mic cu cat depozitul este mai mare;

Trebuie sa existe un echilibru intre costurile de depozitare si costurile de transport;

Metanul rezultat din fermentarea deseurilor poate fi folosit pentru producerea de energie/caldura;

Colectarea deseurilor se face separat, la nivelul fiecarei localitati.

Responsabilitatile pe care le au toti factorii implicati in managementul deseurilor;

schimbarile institutionale si costurile pe care acest proces le implica;

stabilirea costurilor pentru intreg procesul

Actiunile concrete necesare pot fi schematizate si incadrate ca ordine de realizare dupa cum urmeaza:

Studiu privind cantitatea de deseuri si ponderea pe diverse tipuri, cu evidentierea cantitatilor de deseuri reciclabile si a posibilitatilor de colectare selectiva, de ex. deseuri menajere/deseuri industriale, tipuri de deseuri menajere/industriale etc.

Estimarea numarului optim de depozite la nivelul judetului, precum si a amplasarii acestora astfel incat sa fie realizat un echilibru intre costurile aferente distantei de transport si costul de depozitare

Organizarea activitatilor de colectare si transport a deseurilor la nivelul localitatilor urbane, rurale, precum si a transportului catre locatiile de depozitare finala

Realizarea unui master plan - plan general de actiuni care trebuie sa explice necesitatea si oportunitatea unui depozit de deseuri, perioada de depozitare, cantitatea anuala depozitata, compozitia deseurilor, cantitatea de material de acoperire

Atragerea unei participari active a sectorului privat si folosirea mecanismelor de piata

Realizarea studiilor tehnice si de fezabilitate care sa includa:

identificarea posibilitatilor de recuperare si folosire a biogazului rezultat din fermentarea deseurilor ca sursa alternativa de energie/caldura

Studiu la scara al depozitarii cu detalii despre perioada de depozitare, tendinta depozitarii, capacitatea de colectare / transport,capacitatea (necesitatea) statiei de transfer

Proiectarea capacitatii volumului de depozitare - luand in considerare schimbarile in volum si calitate atat a deseurilor generate cat si a acelor colectate

Studiul unor alternative pentru stabilirea amplasamentului

Analizarea sistemului de depozitare

Analizarea facilitatilor depozitului: colectarea si tratarea apelor pluviale, ventilarea aerului, probleme de administrare, prevenirea dezastrelor

Analizarea metodei de depozitare: separarea deseurilor macinate si nemacinate, tehnica de depozitare, plan de transport, plan de acoperire,

Analizarea posibilitatilor de tratare a apelor uzate, apelor pluviale, gazelor, prevenirea dispersiei deseurilor

Evaluarea impactului si studiul de impact asupra mediului

Planul de amenajare si incadrare in peisaj

Negocierea cu proprietarii pentru amplasamente alternative si indeplinirea procedurilor pentru obtinerea terenului

Obtinerea avizelor si aprobarilor

Identificarea potentialelor surse de finantare

Pregatirea proiectelor/aplicatiilor pentru obtinerea fondurilor

Inceperea lucrarilor in locatiile stabilite

Elaborarea unor module de instruire avansata pentru lucratorii din domeniu

Mijloacele necesare pentru realizarea acestor activitati pot fi grupate in trei categorii:

a)      Mijloace juridice care presupun:

• Aplicarea reglementarilor, normativelor, instructiunilor locale si nationale in domeniu;
• Stimularea parteneriatului public - privat pentru imbunatatirea serviciilor oferite

b)      Mijloace organizatorice si tehnice pentru:

Ø          identifiarea celor mai eficiente locatii de depozitare a deseurilor

Ø          organizarea de licitatii publice pentru realizarea lucrarilor conform studiilor de fezabilitate.

Ø          Gasirea fondurilor/lobby la Consiliul Judetean si Consiliile Locale pentru includerea in bugetele locale a costurilor pentru facilitati de management al deseurilor.

c)      Mijloace financiare:

Ø      Fonduri nationale, judetene si locale;

Ø      Taxele aplicate generatorilor de deseuri industriali / casnici / institutii;

Ø      Fonduri extrabugetare.

4. Impadurirea zonelor afectate de eroziune (sol)

Principalele mijloace prin care poate fi combatut fenomenul de eroziune sunt:

Asigurarea integritatii fondului forestier si a aplicarii normelor silvice;

Exploatarea padurii in regim silvic, indiferent de forma de proprietate;

Impadurirea zonelor afectate si prevederea aplicarii unor practici adecvate de management

Diminuarea suprafetelor de teren afectate de eroziune prin impaduriri poate fi obtinuta prin realizarea urmatorilor pasi:

Monitorizarea zonelor afectate si stabilirea cauzelor care determina sau favorizeaza fenomenul de eroziune;

Realizarea unui inventar in ceea ce priveste calitatea solului si modul in care este utilizat/afectat de actiuni antropice sau de alta natura;

Zonarea suprafetelor de teren afectate;

Stabilirea unui mod durabil de utilizare a terenurilor;

Asigurarea de material saditor si asistenta pentru plantari;

Selectarea de specii rezistente/adecvate tipului de sol si conditiilor hidrodinamice;

Impadurirea propriu-zisa a zonelor afectate;

Observarea si intretinerea plantatiilor;

Exploatarea zonelor forestiere in regim silvic, indiferent de forma de proprietate;

Actualizarea anuala a inventarului de zone afectate, prin realizarea de studii cu acest specific;

5.Retehnologizarea proceselor industriale poluante (aer)

Pentru reducerea emisiilor provenite din activitatile mentionate pana la limita maxima admisibila, autoritatile locale de mediu emit acorduri si autorizatii de functionare si stabilesc programe de conformare, de comun acord cu agentii economici. In cadrul companiilor industriale mari, o metoda de reducere a emisiilor poluante o reprezinta introducerea sistemelor de management de mediu.

Metodele prin care se pot inregistra reduceri ale emisiilor sunt:

Aplicarea principiului prevenirii;

Aplicarea principiului "poluatorul plateste";

Aplicarea stimulentelor economice;

Stimularea si cresterea competitivitatii;

Atragerea de finantari in vederea retehnologizarii.

Actiunile concrete ce pot fi avute in vedere pentru a asigura cadrul de derulare a unui proces de retehnologizare a proceselor industriale poluante vizeaza:

canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului;

identificarea celor mai bune modalitati de reducere a emisiilor de substante poluante (asigurarea unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor instalatii tehnologice de tip "tehnologii curate" etc.);

asistarea unitatilor industriale in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare.

6.Extinderea si modernizarea statiilor de epurare (apa)

La nivelul judetului problema gospodaririi apelor este valabila atat pentru zona urbana cat si pentru cea rurala. Statiile de epurare existente sunt fie subdimensionate, fie nu sunt intretinute si nu opereaza corect sau la capacitate maxima, situatii care conduc la o tratare insuficienta a apelor reziduale, acest lucru provocand poluarea apelor de suprafata.

Apele uzate menajere contin materii organice si minerale in suspensie, coloidale si in solutie, de asemenea microorganisme, in special bacterii si protozoare, care constituie o sursa principala de energie pentru transformari biochimice, dar si un pericol continuu, putand provoca imbolnaviri grave.

Indepartarea sau stabilizarea materiilor nocive de tot felul din apa uzata se realizeaza in instalatiile statiei de epurare, prin urmatoarele procedee:

Procedee de epurare mecanica - care au ca scop retinerea corpurilor si suspensiilor mari, flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, sedimentarea sau decantarea materiilor solide in suspensie si prelucrarea namolurilor rezultate.

Procedee de epurare mecano-chimica - care au ca scop coagularea materiilor solide in suspensie, epurare mecanica si clorurarea apelor uzate.

Procedee de epurare mecano-biologice - au ca scop epurarea naturala a apelor uzate si a namolurilor, precum si epurarea artificiala a apelor uzate si a namolurilor, fiind bazate pe actiunea comuna a proceselor mecanice, chimice si biologice.

Instalatiile aferente acestor procedee trebuie sa functioneze la capacitate maxima si sa fie mentinute intr-o perfecta stare de functionare.

Modernizarea facilitatilor conform normelor in vigoare presupune:

Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate;

Proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde este cazul);

Realizarea de instalatii noi

Sunt necesare urmatoarele activitati:

Identificarea mecanismelor economice de incurajare a investitiilor publice si/sau private;

Elaborarea si distribuirea de materiale educative privind bilantul apei in comunitati si impactul evacuarilor necontrolate de ape uzate neepurate asupra mediului;

Aplicarea principiului "poluatorul plateste";

Aplicarea stimulentelor economice;

Canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului;

Identificarea celor mai bune modalitati de asigurare a unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor noi instalatii tehnologice;

Asistarea operatorilor statiilor in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare.

In vederea unei epurari conform cerintelor legislative in vigoare, se au in vedere doua aspecte:

1. Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate prin

- realizarea treptelor de tratare biologica a statiilor de epurare;

- modernizarea / extinderea capacitatii de tratare mecanica;

- cresterea eficientei de epurare la principalii indicatori (pH, suspensii solide, CCO-Cr, CBO₅ si substante extractibile, in eter de petrol la evacuarea in emisar) ;

- proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde este cazul).

2. Realizarea unei instalatii noi de epurare a apelor uzate menajere prin

- alcatuirea unei baze de date comune (intre D.S.P., S.G.A, I.P.M.) cu privire la debitele estimate de ape uzate si modalitatile de evacuare ale acestora ;

- proiectarea retelelor si statiilor de epurare a apelor uzate menajere ;

- realizarea si punerea in functiune a statiilor de epurare;

- initierea procesului de avizare din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi apelor.

In afara acestor actiuni prioritare identificate s-au recomandat de catre CC si actiuni cu caracter general, aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor. Acestea sunt :

acces la informatie

acordare de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de proiecte

componenta de pregatire a personalului atat din industrie cat si din cadrul autoritatilor locale pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare

componenta de participare publica, de implicare a societatii civile in procesul de luare a deciziilor

6.9. ADOPTAREA SI INSTITUTIONALIZAREA PLANULUI

Dupa operarea tuturor modificarilor Comitetul Consultativ a urmarit aprobarea PLAM si prezentarea lui Consiliului Judetean pentru o adoptarea formala.

Datorita faptului ca multe dintre actiunile recomandate in plan vor necesita aprobarea Consiliului, aprobarea formala a acestora va ajuta la implementarea actiunilor specifice recomandate. In plus, asa cum s-a mentionat anterior, este foarte importanta institutionalizarea de catre Consiliu a recomandarilor PLAM in cadrul proceselor formale de planificare, cum ar fi pregatirea planului de utilizare a terenurilor si bugetul anual.

In timp ce municipalitatea si alte agentii au responsabilitatea implementarii planului, Comitetul Consultativ poate continua sa joace un rol in monitorizarea si urmarirea implementarii PLAM.

PLAM constituie indrumarul pe termen lung in abordarea problemelor de mediu ale comunitatii. Tehnologiile si prioritatile se vor schimba in timp, ceea ce va solicita revizuirea periodica a planului pentru a asigura ca prioritatile de mediu reflecta in continuare preocuparile comunitatii. PLAM va necesita o ajustare periodica, in mod ideal la trei pana la cinci ani, pentru a reflecta noile informatii, progresul tehnologic si noile cerinte de mediu.

7. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACTIUNILOR

Planul de implementare a actiunilor a fost elaborat, ca o prima etapa, pentru actinile identificate ca fiind posibile pentru solutionarea problemelor prioritare de mediu (conform listei de ierarhizare a acestora).

Mentionam faptul ca evaluarea costurilor actiunilor se va face intr-o etapa ulterioara de analiza a variantei initiale a Planului Local de Actiune de catre Comitetul Consultativ, pe baza datelor furnizate de factorii implicati.

Comitetul Consultativ nu are ca responsabilitate punerea in practica a acestor actiuni, cele mai multe dintre acestea revin diferitelor institutii, cum ar fi: municipalitatea, Consiliul Judetean, companiile de utilitate publica si industriile. Oricum, CC poate juca un rol vital in asigurarea integrarii complete a recomandarilor PLAM in procesele municipale de planificare si implementarea de catre alte institutii.

Principalele actiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se considera a fi urmatoarele:

• Insusirea PLAM de catre toti factorii de decizie locali si unirea tuturor fortelor capabile sa implementeze actiunile prevazute in PLAM;
• Eforturi pentru sustinerea in continuare a procesului de implementare a PLAM, de evaluare a rezultatelor de actualizare si imbunatatire a acestuia;
• Constientizarea publicului cu privire la problemele de mediu si crearea cadrului concret adecvat pentru implicarea reala a publicului in luarea deciziilor;
• Schimbarea mentalitatilor, la toate nivelurile referitor la perceperea problemelor de mediu si la modul de abordare a solutiilor de rezolvare
• Stabilirea unei ierarhii a localitatilor in functie de problemele de mediu in vederea alocarii corespunzatoare a fondurilor disponibile din bugetele locale si alte surse de finantare.

Planul de implementare a actiunilor contine pentru cele cinci actiuni identificate ca fiind prioritare, urmatoarele elemente:

Ø      Partile (institutii, organizatii, grupuri) responsabile care implementeaza actiunila;

Ø      Partile (grupuri, institutii, organizatii, alte entitati) care coopereaza la implementarea actiunilor;

Ø      Termenele de finalizare a actiunilor;

Ø      Sursele de finantare posibile pentru implementarea actiunilor selectate.

8.MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR

Monitorizarea si evaluarea reprezinta elementele care contribuie la implementarea corespunzatoare a unui PLAM. Un proces efectiv de evaluare si monitorizare furnizeaza informatii curente, sistematice, care sprijina procesul de implementare.

Procesul de monitorizare si evaluare ofera cadrul pentru:

• Compararea eforturilor de implementare cu scopul ti obiectivele initiale
• Determinarea progresului facut pentru obtinerea rezultatelor scontate
• Determinarea incadrarii in schemele de timp propuse in proiect.

Monitorizarea si evaluarea nu reprezinta un eveniment care are loc la finalul proiectului, ci un proces in continua desfasurare, care ajuta factorii de decizie sa inteleaga mai bine eficienta actiunii si a proiectului.

Grupul de Initiativa va desemna o Echipa de Monitorizare si Evaluare pentru a ajuta la proiectarea abordarii evaluarii si la evaluarea rezultatelor proiectului. Aceasta echipa va fi alcatuita din experti in evaluarea proiectelor, agentii responsabile cu furnizarea datelor despre mediu si institutii de implementare, precum si agentii economici din judet care au cerinte de mediu specifice.

Grupul de Initiativa va informa constant comunitatea locala asupra progresului realizat cu implementarea PLAM si cu scopul si obiectivele Planului de Implementare. Membrii comunitatii locale vor fi informati asupra starii conditiilor de mediu proprii, a imbunatatirilor care s-au realizat in aceste conditii si ce actiuni pot desfasura cetatenii pentru imbunatatitrea conditiilor de mediu. Se va stabili un program eficient de comunicare cu publicul pentru a oferi constant informatii membrilor comunitatii si a raporta reactiile acestora catre institutiile de implementare.

Sistemul de monitorizare si evaluare va contribui la indeplinirea scopurilor si obiectivelor stabilite. Indicatorii ofera o baza pentru masurarea rezultatelor si sunt corelati cu acestea. Echipa de Monitorizare si Evaluare va aduna date de la fiecare institutie de implementare, iar aceste informatii vor fi folosite ca baza a evaluarii eficientei eforturilor de implementare.

Procesul de monitorizare si evaluare ofera ocazia aprecierii masurii in care obiectivele au fost atinse, cum au fost realizate sau de ce nu au fost atinse, si ce modificari sunt necesare pentru a sustine eforturile procesului. Este foarte importanta impartasirea rezultatelor programului, comunicarea si diseminarea rezultatelor membrilor comunitatii, Consiliului Judetean si a Consiliilor Locale, precum si tuturor celor implicati in acest proces.

ANEXA A

Evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare

1. Procesul de aproximare legislativa

Legislatia de mediu comunitara cuprinde aproximativ 300 de acte juridice incluzand directive, reglementari, decizii si recomandari. Partea centrala a legislatiei de mediu comunitare cu care tarile asociate din Europa Centrala si de Est trebuie sa-si alinieze legislatia nationala si practicile administrative contine aproximativ 70 de directive - parte din ele fiind deja amendate de cateva ori si suplimentate prin "directivele fiice" - si 21 de reglementari. Cam jumatate dintre acestea sunt cuprinse in Cartea Alba a Comisiei Europene pentru pregatirea tarilor asociate din Europa centrala si de est in vederea integrarii in Piata Interna a Uniunii Europene (1995).

Legislatia comunitara de mediu este structurata in noua capitole, dupa cum urmeaza: legislatie orizontala, calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii industriale si managementul riscului, chimicale si organisme modificate genetic, zgomot produs de vehicule si instalatii, siguranta nucleara si protectie impotriva radiatiilor.

In procesul de aproximare sunt estentiale urmatoarele elemente:

transpunerea - presupune adaptarea sau schimbarea legilor, regulilor si procedurilor nationale in asa fel incat cerintele legislatiei UE relevante sa fie pe deplin incorporate in sistemul legislativ national;

implementarea sau aplicarea practica - presupune crearea acelor institutii si a bugetelor necesare pentru a urmari legile si reglementarile;

controlul - presupune urmarirea si penalitatile pentru asigurarea ca legislatia este respectata in mod adecvat si pe deplin.

In cadrul procesului de aproximare, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului (MAPM), in calitate de minister cu responsabilitate primara in domeniu trebuie sa ia in considerare fiecare act legislativ comunitar in mod individual si sa decida in ceea ce priveste obiectul, forma, nivelul si modul de definire a cerintelor acestuia in legislatia nationala.

General vorbind, masurile legislative la nivel national care au drept scop aproximarea legislatiei comunitare trebuie sa fie integrate in prioritatile si principiile de mediu nationale, in asa fel incat sa intareasca principiile, obiectivele si cerintele legislatiei comunitare.

In ceea ce priveste controlul, Romania trebuie sa ia toate masurile necesare pentru imbunatatirea monitorizarii si mecanismelor de control prin intarirea capacitatii de inspectie si prin adoptarea masurilor administrative si juridice pentru a se asigura ca legislatia de mediu este implementata in mod corespunzator.

De asemenea, pe parcursul transpunerii si implementarii, ministerul de resort trebuie sa se consulte cu grupurile interesate atat pentru a identifica si evita eventualele probleme, cat si pentru a se asigura de sprijinul acestora.

La nivelul Uniunii Europene este recunoscut faptul ca cele mai multe probleme de mediu sunt de natura locala sau regionala si de aceea autoritatile locale/regionale au un rol crucial in conformarea cu cerintele acquis-ului de mediu. Incepand cu 1990 in tarile candidate, inclusiv in Romania, s-a facut simtit procesul de descentralizare in ceea ce priveste transferarea reponsabilitatilor in domeniile furnizarii apei potabile, canalizarii, tratarii apei uzate, gestionarii deseurilor si a altor servicii de mediu catre autoritatile locale sau catre sectorul privat.

Reglementarea acestor servicii ca si controlul poluarii revine autoritatilor cu responsabilitati in domeniul mediului, apei sau sanatatatii si multe dintre Directivele-cadru au ca cerinta stabilirea unor autoritati cu responsabilitati in aceste domenii la nivel regional.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva dintre directivele care presupun costuri mari de aproximare, evidentiind totodata responsabilitatile ce revin autoritatilor locale in conformarea cu cerintele acestora.

2. Directive referitoare la calitatea aerului

2.1. Directiva-cadru privind calitatea aerului (96/62/EEC) si directivele-fiice

Obiectivele principale ale directivei-cadru se refera la necesitatea stabilirii unui sistem pentru managementul calitatii aerului, a unui sistem de monitorizaare si a unui sistem de raportare si pentru publicarea informatiilor. Directiva stabileste doar un cadru general, de aceea prevederile ei sunt puse in practica prin intermediul Directivelor-fiice. In sectorul aer, Directivele-fiice se refera la poluanti specifici si stabilesc praguri de alerta, valori limita si termene pentru conformare. Directivele-fiice sunt:

(1999/30/EC) se refera la valori limita pentru NOx, SO₂, Pb si PM₁₀ in aerul ambiental

(2000/69/EC) se refera la valori limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul ambiental.

In acest context, autoritatile locale/regionale vor avea obligatia sa:

Pregateasca planuri si programe de actiune pentru a se inscrie in valorile limita pentru poluanti

Pregateasca masuri de informare si sa informeze publicul in situatia depasirii pragurilor de alerta; sa ia masurile care se impun in astfel de situatii

Faca o evaluare initiala a calitatii aerului ambiental

Determine nivelul de poluare in regiune comparativ cu valorile limita, marginile de toleranta si pragurile de alerta prevazute in directivele-fiice

Stabileasca obligativitatea realizarii planului/programului de conformare pentru atingerea valorilor limita, pe baza nivelului de poluare existent

Informeze publicul atat despre calitatea aerului ambiental cat si despre cerintele directivelor

Initieze discutii referitoare la masurile care trebuie intreprinse, in cazul neconformarii cu cerintele directivelor-fiica

Identifice toate partile care conduc la situatiile de neconformare

Identifice acele surse de poluare care contribuie cel mai mult la deteriorarea calitatii aerului ambiental si acele masuri eficiente din punct de vedere al costurilor pentru reducerea emisiilor acestora

Pregateasca un plan financiar cuprinzator pentru masurile identificate anterior

2.2. Directiva referitoare la instalatii mari de ardere (88/609/EEC)

Directiva se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere de peste 50MW (putere la intrare).

Scopul este reducerea emisiilor de SO₂, NO_x si praf prin aplicarea urmatoarelor doua masuri:

Reducerea totalului de emisii la nivel national de la instalatiile existente (cele care au primit autorizatie de constructie inainte de 1 iulie 1987)

Limitarea stricta a emisiilor provenite de la instalatiile noi (cele care au primit autorizatie de constructie dupa 1 iulie 1987)

Autoritatile locale/regionale trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

Verificarea daca in teritoriul administrat opereaza o astfel de instalatie si daca da, trebuie clasificata ca "existenta" sau "noua"

Pentru instalatiile "existente" trebuie avute in vedere urmatoarele:

- Daca s-a stabilit limita la nivel national pentru emisiile provenite de la instalatiile mari

- Daca se impune o reducere a emisiilor totale la instalatia in discutie, pe baza acestei limite stabilite la nivel national

- Daca emisiile totale de SO₂ si NO_x sunt conforme cu cele mentionate anterior

Pentru instalatiile "noi" trebuie avute in vedere conformarea cu limitele la emisiile de SO₂, NO_x si praf

Pregatirea planurilor individuale de reducere a emisiilor pentru instalatiile care nu respecta prevederile legale. Planurile trebuie sa ia in considerare eficienta costurilor diferitelor masuri, posibilitatile de finantare si impactul asupra pretului produsului final (ex: caldura)

Implementarea masurilor cu cele mai mici costuri

In cazurile in care instalatiile "existente" nu respecta prevederile legislative si masurile care se impun pentru reducerea nivelului de emisii sunt prea costisitoare se recomanda folosirea propriilor planuri de reducere a emisiilor in negocierea cu autoritatile competente

3. Directive referitoare la deseuri

3.1. Directiva-cadru privind deseurile (75/442/EEC)

Directiva stabileste un cadru general pentru managementul deseurilor, pentru a asigura ca mediul sa nu fie afectat de recuperarea, valorificarea, reciclarea, depozitarea acestora. Directivele-fiica ale directivei-cadru privind deseurile sunt:

Directiva privind depozitarea deseurilor 99/31/EC

Directiva privind incinerarea deseurilor 2000/76/EC

Directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje 94/62/EC

Directiva privind tratarea namolurilor de canalizare 86/278/EEC

Directiva privind deseurile periculoase 91/689/EEC

Directiva privind bateriile 91/157/EEC

Directiva privind depozitarea PCB si PCT 96/59/EEC

Directiva privind uleiurile uzate 75/439/EEC

Directiva-cadru se refera la autoritatile nationale sau competente si desi nu face referire la autoritatile locale, acestea au multe din responsabilitatile referitoare la managementul deseurilor

3.2. Directiva privind depozitarea deseurilor (99/31/EC)

Obiectivele principale ale acestei directive se refera la reducerea volumului si toxicitatii deseurilor depozitate, la stabilirea standardelor pentru proiectarea si operarea depozitelor existente si a celor noi, la prevenirea amestecarii deseurilor periculoase cu cele municipale si la tratarea deseurilor inainte de depozitare, la interzicerea depozitarii anvelopelor uzate, a deseurilor spitalicesti, a deseurilor inflamabile si lichide.

Autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin:

Verificarea daca depozitul municipal respecta cerintele tehnice ca: impermeabilizare, imprejmuire, recuperarea si utilizarea metanului, colectarea si tratarea scurgerilor

Verificarea daca deseurile sunt tratate inainte de depozitare

Cercetarea daca depozitarea este singura metoda de gestionare a deseurilor

Verificarea daca este permisa depozitarea in comun a deseurilor municipale si a celor periculoase

Verificarea daca sunt depozitate anvelopele, deseurile spitalicesti, deseurile inflamabile si lichide

Determinarea ratei actuale de compostare

Verificarea daca in taxele percepute pentru depozitarea deseurilor sunt incluse costurile de inchidere, gestionare, supraveghere dupa inchidere pentru depozitul respectiv

Verificarea daca se efectueaza monitorizarea curenta a tipurilor si cantitatilor de deseuri generate/depozitate

Verificarea daca exista stabilit un sistem de raportare

3.3. Directiva privind incinerarea deseurilor (2000/76/EC)

Directiva se aplica incineratoarelor si co-incineratoarelor pentru deseuri nepericuloase si periculoase

In contextul acestei directive autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin:

Verificarea daca incineratoarele intra sub incidenta acestei directive (in functie de volumul si tipul de deseuri incinerate)

Verificarea daca performantele incineratoarelor respecta standardele operationale si la emisie, in conformitate cu prevederile directivei

Verificarea daca sunt indeplinite cerintele referitoare la primirea deseurilor si a deseurilor obtinute si la gestionarea reziduurilor

Posibilitatea ca facilitatea existenta sa fie modernizata pentru a indeplini standardele impuse de directiva, respectand principiile economice

Verificarea daca monitorizarea, masuratorile si controlul existente sunt conforme cu cerintele directivei

Verificarea daca publicul este informat despre modul de operare si emisiile facilitatilor existente

Verificarea daca cererile depuse in vederea autorizarii de noi facilitati sunt puse la dispozitia publicului

4. Directive referitoare la calitatea apei

4.1. Directiva-cadru privind apa (2000/60/EC)

Directiva-cadru privind apa stabileste un cadru pentru masurile care se iau la nivelul UE pentru protectia apelor. Combina abordarea "obiectivelor de calitate" cu abordarea "valorilor limita".

Directive asociate cu aceasta directiva (pana in prezent nu au fost elaborate directive-fiica; ele vor fi realizate in curand si treptat vor inlocui unele din directivele existente) sunt:

Directiva privind apa de scaldat 76/160/EEC

Directiva privind namolul de canalizare 86/278/EEC

Directiva privind tratarea apelor uzate urbane 91/271/EEC

Directiva privind nitratii 91/676/EEC

Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman 98/83/EC

Obiectivele principale sunt: protejarea calitatii si cantitatii apelor impotriva poluarii, managementul apelor pe baza bazinelor hidrografice, imbunatatirea eficientei managementului apelor prin folosirea principiului recuperarii costurilor in serviciile de furnizare a apei si a serviciilor de tratare a apei uzate, implicarea mai mare a cetatenilor.

4.2. Directiva privind tratarea apelor uzate urbane (91/271/EEC)

Obiectivele principale ale directivei sunt:

Protejarea mediului impotriva efectelor adverse pe care le pot avea descarcarile de ape uzate

Asigurarea unei infrastructuri tehnice potrivite pentru a trata apele uzate inainte de descarcare

Stabilirea standardelor de limitare a emisiilor atat pentru apele uzate urbane cat si pentru cele industriale

In contextul acestei directive autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin:

Cunoasterea cerintelor specifice ale directivei in zona administrata (ex: populatia echivalenta, sensibilitatea zonelor) si determinarea gradului necesar de tratare a apelor uzate

Existenta planurilor pentru modernizarea tratarii apelor uzate in zona

Existenta sistemului de recuperare a costurilor implicate de tratarea apelor uzate in zona

4.3. Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman (98/83/EC)

In conformitate cu prevederile acestei directive, autoritatile trebuie sa se asigure ca apa destinata consumului uman este "sanatoasa si curata", sa ofere informatii adecvate consumatorilor despre calitatea apei potabile.

Autoritatile locale sunt cele mai indicate sa aiba rolul de "autoritate competenta" pentru aceasta directiva. La stabilirea costului apei, autoritatile trebuie sa aiba in vedere principiul recuperarii costurilor. De asemenea, ele au obligatia sa asigure monitorizarea calitatii apei si sa ofere informatii in acest sens. Exista situatii cand pot fi necesare investitii in sistemele de distributie a apei

4.4. Directiva privind namolurile de canalizare (86/278/EEC)

Directiva isi propune prevenirea efectelor periculoase a namolurilor folosite in agricultura, asupra solurilor, vegetatiei, animalelor si oamenilor, dar in acelasi timp si incurajarea folosirii corecte a namolurilor care pot fi benefice pentru recolte cu respectarea anumitor conditii.

In respectarea prevederilor acestei directive, autoritatile trebuie sa se asigure ca:

Producatorii de namol de canalizare sa informeze utilizatorii despre compozitia namolului

Au la dispozitie inventare cuprinzand informatii detaliate despre namolul de canalizare (cantitati, compozitie, rezultatele analizelor, nume si adrese ale recipientilor, locurile unde au fost folosite)

5. Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (97/11/EC)

Directiva prezinta tipurile de proiecte care trebuie evaluate si informatiile necesar a fi prezentate in evaluare. Prin aceasta directiva se concretizeaza abordarea preventiva, prin faptul ca titularul activitatii trebuie sa ofere autoritatilor competente informatii relevante privind impactul acesteia. Autoritatea de mediu trebuie sa poata comenta pe baza acestor informatii inainte de a lua o decizie, iar publicul trebuie sa fie informat.

Cerintele specifice ale acestei directive sunt:

Trebuie determinate autoritatile competente si structura administrativa necesara la nivel national si sub-national

La nivel national trebuie create linii directoare privind continutul obligatoriu al unui studiu de impact

Trebuie create modele pentru asigurarea participarii publicului

6. Directiva privind evaluarea efectelor pe care anumite planuri si programe le au asupra mediului (2001/42/EC)

Obiectivele acestei directive sunt:

Asigurarea unui grad ridicat de protectie si contribuirea la integrarea considerentelor de mediu in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor in vederea promovarii dezvoltarii durabile

Asigurarea ca se realizeaza evaluarea de mediu pentru acele planuri si programe care este posibil sa aiba impact asupra mediului

Planurile si programele care fac obiectul prezentei directive sunt din domeniile: agricultura, silvicultura, pescuit, energie, transport, managementul deseurilor, gestionarea apelor, telecomunicatii, turism, amenajarea teritoriului si folosirea terenurilor. Si alte tipuri de planuri si programe pot intra sub incidenta acestei directive daca necesita evaluari de mediu, in cazul in care impactul acestora este semnificativ. Planurile si programele exceptate de la prevederile directivei sunt din domeniul apararii nationale si cele urgente din domeniul civil, ca si cele financiare si de buget.

Pentru respectarea cerintelor directivei trebuie avute in vedere urmatoarele:

evaluarea de mediu se face in faza de pregatire si inainte de adoptarea planului sau programului

cerintele directivei trebuie fie integrate in procedurile existente, fie prevazute proceduri noi

pentru fiecare plan si program trebuie intocmit un raport de mediu in care sa fie prezentate efectele semnificative asupra mediului la momentul implementarii planului si programului, ca si niste alternative la acestea; informatiile trebuie prezentate intr-un anumit format

informatiile din raportul de mediu trebuie sa fie disponibile pentru public, scop in care se vor stabili autoritati competente pentru urmarirea acestei directive

daca un plan sau program are efect transfrontier semnificativ, statul pe teritoriul caruia planul sau programul va fi implementat va inainta o copie a proiectului de plan sau program si a raportului de mediu statului afectat, inainte de implementarea acestuia; vor avea loc consultari pe aceasta tema intre cele doua state; dupa luarea deciziei, statul afectat va fi informat despre aceasta

dupa implementare, activitatea va fi monitorizata indeaproape pentru a identifica in stadiu incipient orice efecte adverse si pentru a intreprinde actiunile necesare pentru remediere

7. Directiva IPPC (96/61/EC)

Scopul acestei directive este abordarea integrata a prevenirii si controlului poluarii prin intreprinderea de masuri de prevenire sau, daca nu este posibil, de reducere a emisiilor provenite de la obiectivele industriale in aer, apa, sol, inclusiv masuri referitoare la deseuri. Autoritatile competente trebuie sa emita un singur permis pentru emisiile in aer, apa si pentru deseuri, sau mai multe permise integrate printr-o procedura integrata care sa implice mai multe autoritati.

Urmatoarele cerinte de baza trebuie indeplinite:

sunt aplicate masuri preventive impotriva poluarii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT - Best Available Techniques)

nu este provocata o poluare semnificativa

se evita producerea deseurilor; acolo unde ele se produc, sunt fie refolosite, fie depozitate in asa fel incat sa se reduca impactul asupra mediului

energia este folosita eficient

sunt intreprinse masuri necesare pentru prevenirea accidentelor si pentru limitarea consecintelor acestora

sunt intreprinse masuri necesare pentru ca dupa incetarea activitatii sa se evite orice risc de poluare si pentru refacerea zonei

cand este necesar, permisele eliberate trebuie reactualizate

Conditiile necesare pentru conformarea cu cerintele acestei directive sunt:

statele trebuie sa isi dezvolte administratia astfel incat eliberarea permiselor de mediu sa se faca pe baze stiintifice

trebuie identificate obiectivele industriale care cad sub incidenta acestei directive

permisele se pot elibera la nivel national, regional sau local, in functie de dimensiunea obiectivului

procedura IPPC trebuie aplicata tuturor instalatiilor noi

implicarea si participarea publicului la luarea deciziilor este esentiala pentru aceasta directiva

aplicantii pentru permis trebuie sa suporte costurile administrative legate de emiterea permisului

autoritatile competente trebuie sa elibereze permisele pe baza evaluarilor asupra modului de operare a intregii instalatii, avand in vedere procesele si nu numai rezultatul final

8. Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu

Acest instrument international stabileste obligatii clare semnatarilor, in vederea asigurarii unei mai mari participari a publicului la problemele de mediu si unui acces mai facil la justitie. De asemenea are prevederi privind diseminarea informatiilor de mediu si transparenta procedurilor de luare a deciziilor, fapt care va conduce la un process imbunatatit de luare a deciziilor si la un mediu mai sanatos.

In ceea ce priveste informatia de mediu, Conventia solicita autoritatilor de protectia mediului sa faca disponibile aceste informatii si sa furnizeze documentatii, la cerere, in termen de cel mult o luna de la data solicitarii. Aceste informatii trebuie facute disponibile persoanelor juridice, ONG-urilor sau cetatenilor fara deosebire de cetatenie, nationalitate sau domiciliu.

Autoritatile publice trebuie sa detina informatii actualizate despre mediu, modul in care urmeaza sa fie facute colectarea si diseminarea acestor informatii fiind prezentate in textul Conventiei. Important este ca informatia sa fie prezentata in mod transparent si accesibil pentru a fi cat mai eficienta si a avea un impact cat mai mare. Autoritatile trebuie sa pregateasca si sa publice periodic rapoarte privind starea mediului si sa stabileasca la nivel national inventare privind poluantii eliberati in mediu cu care sa constituie baze de date. Raportarea trebuie standardizata.

Participarea publicului la luarea deciziilor face ca acestea sa fie mult mai transparente, de aceea Conventia stipuleaza necesitatea participarii in vederea unei mai bune integrari a considerentelor de mediu in procesul de decizie la nivel guvernamental, acest lucru facilitand implementarea acestora. Activitatile specifice avute in vedere de Conventie sunt: sectorul energetic, industria chimica, managementul deseurilor, platformele industriale, barajele si eliberarea in mediu a organismelor modificate genetic, informatiile trebuind publicate intr-o maniera eficienta, adecvata si la momentul necesar.

Conventia mentioneaza necesitatea participarii publicului nu numai la activitatile mentionate mai sus, ci si la realizarea planurilor, programelor si politicilor de mediu, avand ca principiu general faptul ca publicul care isi exercita acest drept sa nu fie persecutat sau penalizat in nici un fel.

Pentru ca informarea si participarea publicului la luarea deciziilor sa fie eficiente este necesar sa se asigure posibilitatea de a recurge la proceduri administrative sau juridice. In acest sens trebuie asigurat accesul liber la o autoritate independenta sau impartiala sau la o curte de justitie, si, in acelasi timp, trebuie sa existe proceduri gratuite sau ieftine, in vederea asigurarii implementarii prevederilor Conventiei.

Conventia a fost adoptata si semnata la Aarhus in 25 iunie 1998 si este deschisa semnarii incepand cu 22 decembrie 1998. Va intra in vigoare in momentul in care va fi ratificata de 16 state. Prin Legea nr. 86/2000 Romania a ratificat aceasta conventie, avandu-se in acest fel in vedere si prevederile Directivei 90/313/CEE privind accesul liber la informatia de mediu.

Legea protectiei mediului nr. 137/1995 republicata

Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 este structurata astfel: Capitolul I - Principii si dispozitii generale, Capitolul II - Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului avand 4 sectiuni referitoare la procedura de autorizare, regimul deseurilor si substantelor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor si regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante. Capitolul III se refera la protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii si are sectiuni speciale pentru ape si ecosisteme acvatice, atmosfera, sol si subsol si ecosisteme terestre, arii protejate si monumente ale naturii si asezari umane. In Capitolul IV sunt prezentate atributii si raspunderi, cu sectiuni pentru autoritatile pentru protectia mediului, autoritatile centrale si locale si pentru persoane fizice si juridice. Capitolul V prezinta sanctiunile, iar Capitolul VI dispozitiile tranzitorii si finale.

Legea este o lege-cadru si are ca obiectiv reglementarea protectiei mediului considerata ca fiind "de interes public major pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii". Legea consacra principiile si elementele strategice ce stau la baza dispozitiilor sale, reglementeaza activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului si abordeaza intr-o viziune stiintifica atat metoda reglementarii transversale (regimul deseurilor si substantelor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor si regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de radiatii), cat si cea a reglementarii sectoriale (protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii, a atmosferei, apei si ecosistemelor acvatice, solurilor si ecosistemelor terestre etc). Legea instituie drepturi si obligatii pentru toti "utilizatorii" mediului si sanctiunile corespunzatoare in caz de neconformare.

Articolul 3 enumera principiile si elementele strategice ce stau la baza legii in scopul unei dezvoltari durabile. Cea mai mare parte a lor reprezinta principii juridice dar sunt de asemenea si elemente de strategie (ex: crearea sistemului national de monitoring integrat).

Principiul recunoasterii legislative a ocrotirii mediului ca obiectiv de interes public major stabileste orientarea dispozitiilor legislative, si anume protectia mediului trebuie facuta pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii. Principiul prevenirii si corectarii la sursa a riscurilor ecologice si a producerii daunelor presupune recunoasterea importantei activitatilor de prevenire a producerii daunelor ecologice. Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului are la baza acest principiu. Acest principiu este strans legat de ideea folosirii celor mai bune tehnici disponibile, care insa nu este prevazuta in textul legii. Principiul precautiei se regaseste in dispozitia potrivit careia "raspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, indiferent de culpa". Principiul "poluatorul plateste" presupune ca toate cheltuielile angajate pentru prevenirea, reducerea sau combaterea poluarii trebuie sa fie suportate de potentialii responsabili ai acestei poluari. Raspunderea juridica in intelesul legii are un caracter special, si anume obiectiv, independent de culpa, principiul raspunderii obiective fiind singurul in masura sa puna in aplicare principiul "poluatorul plateste". Principiul informarii si participarii presupune crearea unui cadru de participare a ONG-urilor si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor, consacrand recunoasterea de catre stat pentru toate persoanele a dreptului la un mediu sanatos.

Referitor la autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului - o sectiune importanta a legii - se prezinta procedura de autorizare instituita, in cadrul careia studiul de impact ocupa un loc central. Prin realizarea studiului de impact se urmareste prevenirea poluarilor si a altor daune ce ar putea fi provocate mediului, evaluandu-se din faza de proiect efectele actiunilor antropice asupra mediului natural. In cadrul procedurii pentru obtinerea acordului de mediu se introduce obligativitatea realizarii studiului de impact. Activitatile care reprezinta subiectul studiului de impact sunt prezentate in anexa 2 a legii. In conditiile armonizarii legislatiei romanesti cu cea comunitara, legea urmeaza sa fie revizuita si modificata la acest capitol pentru asigurarea unei apropieri totale cu legislatia de mediu a Uniunii Europene.