PLANUL JUDETEAN

DE

GESTIONARE A DESEURILOR

JUDETUL IASI

I. INTRODUCERE

In practica Uniunii Europene, gestionarea deseurilor este considerata o componenta specifica a serviciilor publice, careia i se da aceeasi importanta ca si alimentarii cu apa si energie sau asigurarii cailor de transport. Ca si in aceste domenii, planificarea gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reia si se adapteaza conditiilor noi aparute in timp, realizarile urmarindu-se si evaluandu-se periodic.

Principalul scop al planului de gestionare a deseurilor este de a evidentia fluxurile de deseuri si optiunile de tratare a acestor deseuri.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor a fost elaborat in conformitate cu Ghidul pentru elaborarea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor si a legislatiei specifice la data elaborarii. In cadrul politicilor generale de mediu, Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor reflecta modalitatile practice prin care se asigura cadrul legal si de perspectiva pentru aceasta activitate, respectiv de la colectare pana la eliminarea finala a deseurilor.

Un Plan de Gestionare a Deseurilor reprezinta un instrument important de recunoastere, descriere si analizare a situatiei deseurilor in judetul respectiv. De aceea, Planul a fost conceput sa fie detaliat, transparent si usor de inteles.

I. ASPECTE LEGALE

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor este in concordanta cu toate reglementarile nationale si europene privind deseurile existente la data elaborarii (adica: directivele UE, legislatia nationala, legislatia conexa din partea altor ministere (de exemplu: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, etc.) si, nu in ultimul rand reglementari locale.

Tabelul de mai jos cuprinde reglementarile existente in domeniul gestionarii deseurilor la data elaborarii Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.

2.2 Legislatie conexa

2.3. Obiective si cerinte / tinte nationale pentru planificarea in gestionareadeseurilor

III. SITUATIA EXISTENTA

III.1. Date generale

III.1.1.

s

Tabel 0-2 Evolutia ratei somajului

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Iasi

III.1.3.2. Produsul intern brut

Analiza PIB pe cei 3 ani pentru care exista date - 1999, 2000 si 2001 - releva o crestere progresiva a cestuia.

Tabel 0-3    PIB-ul la nivel de judet

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Iasi

III.2. GESTIONAREA DESEURILOR

III.2.1. Generarea deseurilor

Tabel III.2.1-1 Evolutia cantitatilor de deseuri generate in judetul Iasi

s

s

Tabel III.2.1-2 Indicatori de generare a deseurilor

Din Tabelul III.2.1-2 rezulta o variatie a indicatorului de generare pe judet, cu o scadere in anul 2000, o crestere progresiva in perioada 2000 - 2002 si o usoara scadere in intervalul 2002 -2003.

o        Cantitatea totala de deseuri in perioada 1999 - 2003 a fost in medie de 274,53 kg/locuitor/an;

o        Cantitatea de deseuri municipale si asimilabile colectate in perioada 1999 - 2003 a fost in medie de 254,574 kg/locuitor/an;

o        Cantitatea de namoluri de la statia de epurare orasenesti - 9,45 kg/locuitor/an;

o       Cantitatea de deseuri din constructii si demolari colectate in perioada 2000 - 2003

s

Compozitia medie a deseurilor menajere de la populatie

Din punct de vedere al compozitiei , numai pentru deseurile municipale generate in municipiul Iasi exista date concrete , obtinute in urma unui studiu efectuat in anul 2000 de catre un grup de specialisti francezi la depozitul municipal Iasi (prin metoda europeana MODECOM ). Pe baza acestui studiu, s-a determinat compozitia procentuala a deseurilor menajere , prezentata in tabelul de mai jos. Pentru celelalte localitati urbane ale judetului,compozitia deseurilor a fost preluata din Bilanturile de mediu ,nivel II,elaborate pentru depozitele de deseuridin localitatile respective.

Pentru localitatile rurale ale judetului ,compozitia procentuala a deseurilor a fost estimata pe baza unui studiu efectuat in anul 2000 de catre Asociatia Comunelor din Romania in mai multe localitati rurale ale tarii . Rezultatele studiului au fost publicate sub forma unui " Ghid privind organizarea si functionarea eficienta a serviciilor publice de salubritate la nivelul comunelor din Romania".

Sursa: Agenti de salubritate, operatori de depozit

Mod de calcul:

URBAN : 1.526.398 loc 483.226 + 109.978 = 593.204 tone

RURAL: 2.217.421 loc 53.692 + = 208.588 tone

Total 3.743.819 loc 808.768 tone

Tabel 3.2.1.1-3: Compozitia medie a deseurilor menajere in anul 2003

Sursa : 1. S.C. "SALUBRIS"S.A. IASI pentru mediul urban

2. "Ghidul privind organizarea si functionarea eficienta a serviciilor publice de salubritate la nivelul comunelor"- pentru mediul rural

Media ponderata pe judet s-a calculat astfel:

procentaj mediu urban x populatie mediu urban) + (procentaj mediu rural x populatie mediu rural)

populatia totala a judetului

1.1( Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie) +1.8 (Deseuri generate si necolectate*) : 162633 + 35286 = 197919 tone;

Deseuri generate si necolectate* : 35286 tone , cantitate rezultata din mediul urban ( populatia nedeservita) si mediul rural (populatia nedeservita

s

s

III.2.2. Colectarea si transportul deseurilor

III.2.2.1 Activitatea de salubritate

La nivelul anului 2003 ,in judetul Iasi activitatea de salubrizare a fost asigurata de 5 operatori de salubritate, numai in localitatile urbane ale judetului ,dupa cum urmeaza :

- in municip. IASI- 2 operatori de salubritate 1). S.C. SALUBRIS S.A. IASI

2). S.C. COMSAL RECYCLING S.R.L.IASI

- in municip. PASCANI : - 1 operator de salubritate : RAGCL Pascani ,numai pentru

zona urbana a municipiului ;

- in orasul HIRLAU -1 operator de salubritate: Serviciul Public de Salubritate Hirlau,

pentru orasul Hirlau si suburbia Pircovaci;

- in orasul Tg.-FRUMOS -1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV S.A.Tg.FRUMOS

Redam mai jos numarul agentilor de salubrizare dupa forma de proprietate:

Tabel III.2.2.1-1Agenti de salubritate dupa natura proprietatii

Tabel: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec in anul 2003

Sursa: Agenti de salubritate

Tabel: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor menajere in anul 2003

Sursa: Agenti de salubritate

Tabel: Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere in anul 2003

Sursa: Agenti de salubritate

Tabel: Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003

In localitatile rurale ale judetului nu s-au dezvoltat , inca , servicii de salubritate.

III.2.2.2 Statii de transfer

In judetul Iasi nu exista statii de transfer.

III.2.3. Tratarea deseurilor in vederea reciclarii sau eliminarii

III. 2.3.1. Tratare mecano-biologica

In judetul Iasi nu exista statii de tratare mecano-biologica

I. 2.3.2. Sortare III. 2.3.2. Sortare

III.2.3.2. Sortare

In judetul Iasi nu exista statii de tratare mecanica (sortare)

Tabel:    Evolutia gradului de colectare a deseurilor

Sursa: Operatoriii de salubritate, operatorii de depozit

* Indicatorul "cantitate colectata/cantitate generata se calculeaza cu relatia: [(1.1.+1.2.+1.3.+1.4.)/(1.1.+1.2.+1.3.+1.4.+1.8.)], adica cantitatile de la sub­punctele tabelului III.2.1-1 - Evolutia cantitatilor de deseuri generate.

** Indicatorul "cantitate colectata separat/cantitate colectata" poate fi estimat prin relatia: [1.3./ (1.1.+1.2.+1.3.+1.4.)], adica cantitatile de la sub-punctele tabelului III.2.1-1 - Evolutia cantitatilor de deseuri generate. Datele prezentate in tabelul III.2.2-1 vor fi prezentate grafic si comentate.

s

III.2.3.3. Prelucrare in vederea reciclarii

III. 2.3.3. Prelucrarea in vederea reciclarii

Statii de prelucrare in vederea valorificarii - date generale (anul 2003)

Nota : unitatile marcate cu galben sint unitati de reciclare ( procesare ) a deseurilor

Sursa : Agenti economici care prelucreaza deseuri in vederea valorificarii

III.2.4. Eliminarea deseurilor

In judetul Iasi exista 4 depozite importante pentru depozitarea deseurilor menajere, situate in cele 4 localitati urbane ale judetului, dupa cum urmeaza :

Tabel III.2.4-1 Depozite - date generale (anul 2003)

Sursa: Operatorii de depozite

* Tip: " b " - Depozite pentru deseuri nepericuloase

Nici unul dintre depozitele de deseuri existente nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de Directiva Nr.99/31/EC , transpusa in legislatia nationala prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor. Colectarea si depozitarea deseurilor se realizeaza, inca , in amestec.

Sporadic , din depozitele de deseuri se valorifica mici cantitati de deseuri reciclabile ( in special hirtiie si cartoane, deseuri metalice , materiale plastice ), sortate , in conditii improprii si neavizate, de catre persoane neautorizate..

Cu exceptia depozitului Iasi/Tomesti, unde deseurile sint cintarite sistematic, in nici un alt depozit al judetului nu se procedeaza la monitorizarea cantitatilor de deseuri intrate in depozit. Se face doar o estimare a cantitatilor de deseuri in functie de capacitatea mijlocului de transport cu care sint transportate deseurile la depozit. Lipsa sistematica , insa , a evidentei numarului de masini, remorci sau autogunoiere intrate in depozit ,face ca aceasta estimare sa contina erori mari de apreciere. Nici sub aspect calitativ,deseurile nu sint controlate inainte de a fi acceptate la depozitare. La toate depozitele se practica doar un control vizual al deseurilor,iar in ce priveste tehnologia de depozitare, nu se respecta prevederile Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor ( compactare cu utilaje adecvate, acoperire periodica,etc ).

Utilajele folosite nu asigura o compactare corespunzatoare a deseurilor, iar acoperirea se realizeaza sporadic si doar partial.

Tabel: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate si a capacitatilor disponibile

s

In mediu rural exista cca 420 locuri de depozitare temporara , in general pe terenuri neamenajate , neimprejmuite , neautorizate.

Toate aceste locuri vor fi dezafectate cu prioritate.

Impactul depozitelor de deseuri urbane asupra mediului

Amplasarea si administrarea necorespunzatoare a depozitelor de deseuri, lipsa unui control calitativ al deseurilor acceptate la depozitare si exploatarea necorespunzatoare a depozitelor , au determinat afectarea calitatii factorilor de mediu (apa,aer,sol,vegetatie) in zona limitrofa depozitelor,impactul datorindu-se , in principal , urmatoarelor aspecte :

- depozitari necontrolate de deseuri menajere si industriale direct pe sol, fara masuri de

impermeabilizare;

- depunerea pe sol a poluantilor evacuati in atmosfera;

- apele meteorice contaminate cu poluantii din aer;

Din monitorizarea zonelor contaminate , care s-a realizat atat prin analiza chimica a deseurilor (zguri, slamuri, namoluri) cat si a levigatelor si solurilor din jurul depozitelor municipale si industriale, au reiesit depasiri ale unor indicatori,cum ar fi: CCOMn, amoniu, reziduu fix, metale grele (Ni, Cr, Pb), CBO₅

4. OBIECTIVE JUDETENE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

La nivel de judet trebuie indeplinite cel putin obiectivele si tintele regionale / nationale.

In cazul in care exista un potential local de depasire a tintelor nationale, judetul isi poate stabili propriile tinte.

In tabelul de mai jos sint prezentate principalele obiective si tinte ale judetului Iasi ,stabilite ca o medie intre tintele propuse in fiecare scenariu.

Pentru categoriile de deseuri impuse prin Ghidul de elaborare a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor(ambalaje si deseuri biodegradabile), obiectivele si tintele au fost stabilite dupa cum urmeaza : tintele de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje au fost preluate din HG 621/2005 privind ambalajele si deseurile de ambalaje, iar tintele privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate au fost stabilite in functie de perioada de tranzitie propusa de Romania in documentul de pozitie ( Cap.22 - Mediu ) si din H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor..

De asemenea, inchiderea si atribuirea unei destinatii utile a depozitelor de deseuri existente a fost stabilita conform H.G. Nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor- Anexa nr.

Tabel : Obiective si tinte judetene

Pentru atingerea obiectivelor si tintelor stabilite in acest capitol trebuie sa se tina seama de asigurarea capacitatilor necesare de colectare, transport, recuperare, reciclare, tratare si eliminare.

5. SCENARII DE ATINGERE A OBIECTIVELOR

Scenariile au fost stabilite pentru a prognoza evolutia gestionarii deseurilor in judetul Iasi pentru o perioada de 10 ani ( 2003-2013 ) .Pentru aceasta perioada s-au stabilit obiective si tinte pe termen scurt, mediu si lung.

Scenariile au fost concepute pornind de la situatia concreta a judetului Iasi, prezentata in tabelul I.1.1." Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Judetul Iasi",care reflecta tendinta din ultimii 5 ani a sistemului de gestionare a deseurilor .

Pentru fiecare scenariu s-a pornit de la aceeasi baza, care a inclus evolutia istorica a sistemului de gestionare a deseurilor, descris printr-o serie de factori relevanti, pe o perioada de minim 5 ani.

Fiecarui scenariu i s-a asociat un set de alternative. Fiecare alternativa descrie un sistem integrat de management al deseurilor, care include o anumita metoda tehnica , disponibila si aplicabila, de reciclare, tratare, respectiv de eliminare a deseurilor.

Principalele criterii de selectie pentru scenariul optim ,care sa indeplineasca principiile dezvoltarii durabile , au fost urmatoarele :

a) sa aiba efecte negative minime asupra mediului inconjurator;

b) sa fie acceptabil din punct de vedere social;

c) sa fie fezabil din punct de vedere economic.

V.1. Scurta descriere a metodologiei de dezvoltare a scenariilor

Fiecare scenariu a luat in considerare cantitatile de deseuri colectate in vederea valorificarii/reciclarii, tratarii si/sau eliminarii pentru o perioada de 10 ani, precum si prevederile legale aplicabile in domeniul gestionarii deseurilor la data elaborarii scenariilor, si care au avut influenta directa in planificarea sistemului de gestionare a deseurilor pentru perioada mentionata.

Astfel, fiecare scenariu a plecat de la identificarea factorilor relevanti in gestionarea deseurilor si transpunerea evolutiei acestora in cantitati de deseuri colectate, cu dezvoltarea unei prognoze pentru perioada mentionata. De asemenea, s-au propus ipoteze de evolutie pentru anumiti factori relevanti, cum ar fi :

evolutia colectarii selective sau a compozitiei deseurilor municipale (atat menajere cat si asimilabile din industrie);

evolutia populatiei;

evolutia ariei de acoperire cu servicii de salubritate;

dezvoltarea economica.

Etapele parcurse au fost :

evaluarea cantittilor totale de deseuri colectate in vederea reciclarii, tratarii si/sau eliminarii si evolutia acestora pentru o perioada de 10 ani ;

evaluarea potentialului de valorificare, tratare si eliminare a deseurilor colectate, cu un accent special pe deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile, pentru care exista prevederi legale direct aplicabile acestor categorii de deseuri :HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ( pentru deseurile de ambalaje) si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor (pentru deseurile biodegradabile ).

Aceste acte normative, stabilesc tintele de recuperare si reducere pentru aceste categorii de deseuri..

V.1.1. Pentru deseurile de ambalaje

In judetul Iasi exista facilitati de reciclare a deseurilor de ambalaje doar pentru deseurile de polietilena , partial pentru PVC si PS/ABS ,dar nu si pentru deseurile de hirtie, carton , deseurile metalice ,textile ,sticla ,etc ,pentru care exista insa capacitati de reciclare in regiunea N-E sau in alte judete /regiuni ale tarii.

Deseurile de ambalaje se regasesc in procent important in deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie, etc., colectate selectiv. Pentru evidentierea acestor cantitati, din totalul cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile din comert si industrie colectate selectiv, s-au facut estimari pentru fiecare tip de material de ambalaj.

Din cantitatile rezultate, s-au estimat cantitatile posibil de tratat in functie de potentialul de tratare existent in regiune/in tara.. In aceste cantitati intra cel putin cantitatea tinta pentru fiecare tip de material cat si o cantitate suplimentara care sa acopere refuzurile in urma tratarii. In functie de calitatea colectarii, refuzurile in urma tratarii pot varia, dar in general, ele au fost estimate la 10%, existand posibilitatea ca acestea sa creasca sau sa scada in functie de tehnologia utilizata si de calitatea materialului de intrare (deseurile de ambalaje). Acesta a fost motivul pentru care cantitatile de tratat au fost estimate la o valoare mai mare decat cantitatea tinta de atins.

V.1.2. Pentru deseurile biodegradabile:

In vederea atingerii tintelor pe termen scurt,cu eforturi tehnice si investitionale minime, trebuie luate in calcul,in primul rind , acele cantitati de deseuri care pot fi usor transferate in noul sistem de gestionare a deseurilor.

Pentru reducereea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantitatile de deseuri colectate separat din parcuri si gradini, piete si namolurile de la statiile de epurare orasenesti (care corespund cerintelor OM 344/2004 privind ).

Cum deseurile biodegradabile sunt reprezentate atat de fractia biodegradabila din

deseurile municipale cat si de fractia de deseuri de hartie si carton din deseurile municipale si asimilabile din comert si industrie, rezulta ca deseurile de hartie si carton pot contribui la atingerea tintei de reducere a biodegradabilului,desi pentru aceasta categorie de deseuri ( hirtie si cartoane ) este recomandabila,in primul rind , reciclarea in fabricile de hirtie si nu introducerea acestora in materialul pentru compostare.

In locul deseurilo de hirtie si cartoane pot fi utilizate acele fractii biodegradabile care sunt usor de colectat separat, adica deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete si namolurile de la statiile de epurare.

Componenta organica din deseurile menajere ,care poate fi compostata,este reprezentata de deseurile din gradini, livezi, deseuri alimentare (exclusiv carne si oase), precum si alte deseuri de hartie de calitate foarte proasta care nu se preteaza reciclarii.

Refuzul, in cazul compostarii, poate varia intre 3% si 5 % daca materialul colectat este bun din punct de vedere calitativ.

In cazul in care tintele nu pot fi atinse cu cantitatile de deseuri colectate separat ,se recurge la completarea cantitatilor cu deseuri colectate de la populatie. Pentru aceasta ,este necesara planificarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor pe cel putin doua fractii: biodegradabil si restul.

Dar , pentru ca si deseurile de ambalaje trebuie colectate separat de deseurile biodegradabile, se recomanda, acolo unde e posibil, colectarea selectiva a deseurilor de la populatie pe trei fractii: biodegradabil, ambalaje uscate si restul.

V.1.3 Schema generala pentru gestionarea deseurilor

GENERARE DESEURI

COLECTARE DESEURI

TRATARE BIOLOGICA

COLECTARE IN AMESTEC

RECUPERARE / RECICLARE

COLECTARE SEPARATA

ELIMINARE DESEURI

V.2. Alternative

Elaborarea, dezvoltarea si evaluarea alternativelor de atingere a obiectivelor s-au realizat tinind seama de resursele necesare si de posibilitatile practice oferite de conditiile existente.

5.2.1. Descrierea alternativelor

5.2.1.1. Alternativa 1

Etapa de colectare a deseurilor municipale:

In acest caz, colectarea se va face atat in amestec cat si separat, iar tratarea deseurilor biodegradabile se va face prin compostare. Cum acest lucru presupune o anumita calitate a materialului de intrare (adica a deseurilor biodegradabile), gradul de colectare separata trebuie sa fie mai ridicat in cazul acestei alternative.

Etapa de tratare a deseurilor municipale

Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje, s-a considerat colectarea separata, dar si sortarea materialelor colectate.

Reziduurile care rezulta in urma sortarii urmeaza a fi depozitate.

Tratarea deseurilor biodegradabile:

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate se bazeaza,in acest caz , pe procedeul compostarii. Compostarea, respectiv tratarea biologica a deseurilor, se bazeaza pe descompunerea substantelor organice de catre diverse microorganisme. Descompunerea se realizeaza in cadrul procedeului de transformare (aeroba sau anaeroba) a materiei biodegradabile in compost.

Pentru asigurarea materiei prime necesare realizarii compostului si pentru o calitate cat mai buna a acestuia este indicata o colectare separata a deseurilor verzi din gradini, parcuri si piete si o colectare selectiva a deseurilor biodegadabile de la populatie.

Etapa de eliminare a deseurilor municipale:

In cazul tuturor alternativelor s-a optat pentru depozitare, ca solutie de eliminare a deseurilor colectate ,care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si pentru reziduurile rezultate in urma acestor activitati

Schema pentru gestionarea deseurilor - Alternativa 1

TRATARE DESEURI

GENERARE DESEURI

COLECTARE DESEURI

TRATARE BIOLOGICA

COLECTARE IN AMESTEC

RECUPERARE / RECICLARE

COLECTARE SEPARATA

ELIMINARE DESEURI

5.2.1.2. Alternativa 2

5.2.1.2. Alternativa 2

Etapa de colectare a deseurilor municipale:

In acest caz, colectarea se va face atat in amestec cat si separat, iar deseurile biodegradabile vor fi tarate mecano-biologic. Cum aceasta tehnica are ca scop doar reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, nu exista cerinte speciale pentru calitatea materialului de intrare si prin urmare gradul de colectare separata poate fi mai redus in cazul acestei alternative. Totusi , colectarea sparata va fi necesara pentru deseurile de ambalaje recuperabile.

Etapa de tratare a deseurilor municipale:

Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, s-a considerat colectarea selectiva, dar si sortarea materialelor colectate. Reziduurile care rezulta in urma sortarii urmeaza sa fie depozitate.

Tratarea deseurilor biodegradabile: Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate se bazeaza pe tratarea mecano-biologica. Acest tip de tratare nu impune colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile.

Tratarea mecano-biologica presupune doua etape: tratarea mecanica preliminara ,care trebuie sa asigure toate conditiile pentru cea de a doua etapa, tratarea biologica. Acest lucru se realizeaza prin separarea, respectiv eliminarea de materiale care ingreuneaza tratarea biologica a deseurilor (de exemplu deseuri speciale,cum ar fi : bateriile si acumulatorii), care nu se preteaza unui proces de tratare biologica (sticla, piatra), care se descompun greu (materiale sintetice) sau care constitue materiale utile (metale).

Sortarea fluxului de deseuri, din motive de protejare a sanatatii, este indicat sa se faca automat. Dupa separarea materialelor sus mentionate , deseurile trebuie omogenizate in asa fel incat sa se poata realiza o tratare biologica efectiva.

Tratarea biologica se poate realiza aerob sau anaerob.

Procedeul aerob este identic cu compostarea, diferenta constind in faptul ca materialul rezultat va fi depozitat, deoarece calitatea inferioara a acestiuia,datorata impuritatilor continute in deseurile tratate, face improprie utilizarea produsului ca si compost.

Etapa de eliminare a deseurilor municipale:

In cazul tuturor alternativelor, ca si tehnica de eliminare finala s-a optat pentru depozitare.

Reziduurile care sunt eliminate prin depozitare finala sunt reprezentate de deseuri colectate , care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si de reziduurile care rezulta din aceste activitti.

Schema pentru gestionarea deseurilor - Alternativa 2:

TRATARE DESEURI

GENERARE DESEURI

COLECTARE DESEURI

TRATARE BIOLOGICA

COLECTARE IN AMESTEC

RECUPERARE / RECICLARE

COLECTARE SEPARATA

ELIMINARE DESEURI

5.2.1.3. Alternativa 3

Etapa de colectare a deseurilor municipale:

In acest caz, colectarea va fi atat in amestec cat si separata.

In ceea ce priveste etapa de tratare a deseurilor, pentru fractia de deseuri biodegradabile s-au prevazut doua metode: compostare si tratare mecano-biologica. Cum compostarea presupune o anumita calitate a materialului de intrare (adica a deseurilor biodegradabile), gradul de colectare separata trebuie sa fie mai ridicat in cazul acestei alternative, dar nu chiar ca in cazul alternativei 1.

Etapa de tratare a deseurilor municipale

Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, s-a considerat colectarea separata, dar si sortarea materialelor colectate.

Reziduurile care rezulta in urma sortarii urmeaza sa fie depozitate.

Tratarea deseurilor biodegradabile

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

se bazeaza , ca si tehnici , pe compostare si pe tratarea mecano-biologica.

Compostarea, respectiv tratarea biologica a deseurilor, se bazeaza pe descompunerea substantelor organice de catre diverse microorganisme. Descompunerea se realizeaza in cadrul procedeului de transformare in compost aerob sau anaerob.

Tratarea mecano-biologica nu implica si colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile. Acest tip de tratare presupune doua etape: tratarea mecanica si tratarea biologica. In cadrul tratarii mecanice preliminare trebuie asigurate toate conditiile pentru tratarea ulterioara biologica. Acest lucru se realizeaza prin separarea, respectiv eliminarea, de materiale care pot ingreuna tratarea biologica a deseurilor (de exemplu deseuri speciale, cum ar fi bateriile si acumulatorii), respectiv care nu se pot trata biologic (de exemplu sticla, piatra), care se descompun greu (de exemplu materiale sintetice), sau care reprezinta un potential de materiale utile (de exemplu metale feroase).

Eliminarea/separarea fluxului de deseuri, din motive de protejare a sanatatii personalului expus , este indicat sa se faca automat.

Dupa separarea materialelor sus-mentionate, deseurile trebuie omogenizate in asa fel incat sa se poata realiza o tratare biologica efectiva.

Tratarea biologica se poate realiza aerob sau anaerob.

In cazul tratarii biologice aerobe, procedeul este identic cu compostarea, doar ca materialul rezultat va fi depozitat , deoarece calitatea acestuia este inferioara, din cauza impuritatilor continute in deseurile tratate.

Pentru asigurarea materiei prime necesare realizarii compostului ,si pentru o calitate cat mai buna a acestuia, este recomandata o colectare separata a deseurilor verzi din gradini, parcuri si piete si o colectare selectiva a deseurilor biodegadabile de la populatie.

Etapa de eliminare a deseurilor municipale:

In cazul tuturor alternativelor, ca si tehnica de eliminare ,s-a optat pentru depozitare.

Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deseurile colectate, care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si de reziduurile care rezulta din aceste activitati.

Schema pentru gestionarea deseurilor - Alternativa 3:

TRATARE DESEURI

GENERARE DESEURI

COLECTARE DESEURI

TRATARE BIOLOGICA

COLECTARE IN AMESTEC

RECUPERARE / RECICLARE

COLECTARE SEPARATA

ELIMINARE DESEURI

V.3. Baza pentru scenarii

V.3.1. Factori care influenteaza gestionarea deseurilor

Factori generali:

dezvoltarea demografica (evolutia populatiei)

dezvoltarea economica (dezvoltarea industriei si a sectorului economic, evolutia venitului populatiei, evolutia ratei somajului, evolutia PIB-ului)

dezvoltarea infrastructurii (gradul de acoperire cu infrastructura de transport rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apa si canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de incalzire)

utilizarea terenurilor (zone rezidentiale - urban dens, urban si rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere; suprafete teren agricol; habitate naturale - pajisti, pasuni, fanete, turbarii, stancarii, paduri)

caracteristici fizice (relief)

caracteristici climatice (regimul precipitatiilor, temperatura)

zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protectie a resurselor de apa, etc.)

Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deseurilor:

aria de acoperire cu servicii de salubritate

cantitatile de deseuri provenite de la populatie, precum si cantitatile de deseuri asimilabile provenite din industrie, sectorul economic, cantitatile de deseuri din gradini, piete, cantitatile de deseuri stradale, cantitatile de namol de la statiile de epurare, cantitatile de deseuri din constructii si demolari,

cantitatile de deseuri colectate separat ;

compozitia deseurilor.

In urma evaluarii si prioritizarii factorilor de mai sus, pe baza relevantei in domeniul gestionarii deseurilor injudetul Iasi, cei mai importanti factori au fost identificati dupa cum urmeaza:

dezvoltarea demografica - evolutia populatiei ;

dezvoltarea economica - numai in ceea ce priveste dezvoltarea industriei si a sectorului economic si evolutia venitului populatiei ;

toti factorii mentionati la "Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deseurilor" ;

aria de acoperire cu servicii de salubritate ;

cantitatea de deseuri colectate de la populatie si de la agenti economici ;

cantitate de deseuri din gradini, piete, cantitate de deseuri stradale ;

cantitate de namol de la statiile de epurare, cantitate de deseuri din constructii si demolari.

V.3.2. Definirea situatiei existente in judetul Iasi pentru anul 2003

populatie :816003 locuitori

acoperire cu serviciii de salubritate : 42% (numar de locuitori pentru care se asigura servicii de salubritate)

cantitatea de deseuri menajere colectata in amestec de la populatie:

Qm = 162631 tone/an (deseuri menajere)

Qc = 15545 tone/an (deseuri comerciale asimilabile celor municipale)

V.3.3. Evolutia istorica a factorilor relevanti

Pentru calcularea evolutiei istorice a factorilor relevanti s-au luat in considerare urmatoarele date : populatia, aria de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea de deseuri menajere si cantitatea de deseuri asimilabile celor municipale provenite din sectorul economic, pentru perioada 1999 - 2003.

Tabel: Evolutia istorica a factortilor relevanti pentru sistem in perioada 1999-2003

Ipoteza
Populatie
Arie de acoperire cu servicii de salubritate
Evolutia economica cu efecte asupra:
Cantitatii de deseuri menajere
Cantitatii de deseuri asimilabile celor municipale provenind din sectorul economic

Scenariile difera din punct de vedere al evolutiei factorilor relevanti pentru sistemul de gestionare a deseurilor, si s-au propus trei variante:

♦ scenariul istoric - in care evolutia factorilor relevanti ramane identica cu cea istorica

(prezentata in tabelul de mai sus) 

♦ scenariul optimist - in care se propune o evolutie pozitiva a factorilor relevanti (trend

ascendent) ; de exemplu, in cazul evolutiei populatiei, avand in vedere

ca are un trend istoric negativ, se poate propune un coeficient 0% - o

stagnare a populatiei ;

♦ scenariul pesimist - in care se propune o evolutie negativa a factorilor relevanti (trend

descendent fata de evolutia istorica)

Tabel: Evolutia factorilor relevanti pentru sistem pentru cele 3 scenarii

Scenariul Ipoteza	Istoric	Pesimist	Optimist
Populatie
Arie de acoperire cu servicii de salubritate
Evolutia economica cu efecte asupra:
Cantitatii de deseuri menajere
Cantitatii de deseuri asimilabile celor municipale provenind din sectorul economic

Pentru fiecare scenariu in parte, pe baza trend-urilor stabilite, s-au calculat cantitatile de deseuri generate si, respectiv, cantitatile de deseuri intrate in sistem; pentru acestea din urma se vor alege alternative tehnice de reciclare, tratare si eliminare.

V.4. Elaborarea scenariilor

V.4.1. Scenariu 1 ( Istoric )

Factori relevanti:

populatie (P) - descrestere de 0,14 % pe an (p - indice de variatie a populatiei)

aria de acoperire cu servicii de salubritate (AC)- crestere 4 % pe an

dezvoltare economica

- crestere economica de 0,8 % pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri asimilabile provenind din comert datorita cresterii economice (p_ce - procentul de crestere economica

- venitul populatiei, crestere 0,8 % pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri menajere generate datorita cresterii venitului (p_V,venit - procentul de crestere a venitului populatiei)

Prognoza factorilor relevanti

Evolutia populatiei

Tabel: Prognoza populatiei

Anul
Populatia

Anul
Populatia

P₂₀₀₄ = P₂₀₀₃ (1+p), unde:

P₂₀₀₄ - populatia la nivelul anului 2004

P₂₀₀₃ - populatia la nivelul anului 2003

p - indice de variatie a populatiei ( p = -0.14% )

(1+p)= 3743827(1- 0,46/100) = 3761049 locuitor

Evolutia ariei de acoperire cu servicii de salubritate

aria de acoperire cu servicii de salubritate (AC)- crestere 4 % pe an

Tabel: Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate

Anul
Aria de acoperire cu servicii de salubritate(AC)

Anul
Aria de acoperire cu servicii de salubritate(AC

Dezvoltarea economica

Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert si industrie este influentata nu numai de evolutia populatiei, ci si de dezvoltarea economica si de veniturile populatiei ,cit si de aria de acoperire cu servicii de salubritate.

Pornind de la numarul de locuitori ai judetului Iasi si de la cantitatea de deseuri menajere generate in anul 2003, se determina IG - indicele de generare a deseurilor menajere, exprimat in kg/loc^.an:

IG₂₀₀₃ = Qmc₂₀₀₃/P₂₀₀₃ x AC₂₀₀₃

IG_{2003 =} 162631 / 816003 x 42/100 = 420 Kg/loc.an

- Q_mc2003 - cantitatea de deseuri menajere colectate de la populatie in 2003 ;

- P₂₀₀₃ - populatia totala a judetului in 2003

Se determina prognoza indicelui de generare a deseurilor menajere prin cresterea acestuia cu 0,8 % pe an, avand in vedere corelarea acestui indice cu dezvoltarea economica si pe baza prognozei de dezvoltare economica, exprimate prin evolutia veniturilor populatiei.

Tabel V Prognoza indicelui de deseuri menajere generate ( kg/loc.an )

An
IG (kg/loc.an)

IG₂₀₀₄ = IG₂₀₀₃ × (1+p), unde

IG₂₀₀₃ = indicele de generare a deseurilor menajere la nivelul anului 2003

p = indice de evolutie a deseurilor menajere, p = 0,8%

IG₂₀₀₄=420×(1+0,8/100)=423kg/loc

Dupa determinarea indicelui de generare a deseurilor menajere,se calculeaza cantitatea de deseuri colectate cu urmatoarea formula :

Q_mc2004 = P₂₀₀₄ x IG x AC₂₀₀₄ / 1000

Q_mc2004 = 814860 x 423x 46/100/1000=186179 tone

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri menajere colectate

Anul	Factorii relevanti
	Populatie (numar locuitori)	AC-Aria de acoperire cu servicii de salubritate	IG-Indice generare deseuri (functie de evolutia venitului) (kg/loc.an)	Cantitate de deseuri menajere colectate (tone)

In cazul deseurilor asimilabile provenind din comert si industrie prognoza cantitatilor de deseuri colectate se determina luand in calcul o crestere a acestei cantitati cu 0,8 % pe an datorata cresterii economice si se calculeaza cu formula:

Q_cx+1 = Q_cx x (1+pc.e.), unde

Qcx+1 = cantitatea de deseuri comerciale la nivelul anului x+1

pc.e. = indicele de evolutie a dezvoltarii economice ( 0,8% )

Q _c2004 = Q _c2003 x (1+p _ce) , unde

Q _c2004 =15856 tone

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri asimilabile din comert, industrie, etc colectate in vederea tratarii si/sau eliminarii

In afara de cantitatile de deseuri menajere si comerciale calculate mai sus, trebuie sa se tina seama si de deseurile provenite din gradini si parcuri, piete, deseurile stradale, namolul de la statiile de epurare orasenesti, deseurile din constructii si demolari si deseurile colectate selectiv.

Pentru aceste categorii de deseuri s-a considerat o crestere a cantitatilor colectate care intra in sistem de 0,8 % pe an.

Pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale se apreciaza ca, la nivel national , un sistem de colectare selectiva va functiona cu un coeficient de 8 %, incepand cu 2008. Avand in vedere nivelul de dezvoltare al Regiunii 1 Nord-Est,si implicit al judetului Iasi, am considerat o crestere de 4 % pana in 2008, 7 % in perioada 2008-2012 si 8 % in 2013 (in concordanta cu Planul de implementare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje)

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri municicpale si asimilabile colectate in vederea traataarii si/sau eliminari

Pentru a putea alege mai usor solutiile tehnice care urmeaza sa fie implementate se va realiza:

identificarea fractiilor de deseuri din deseurile menajere colectate in amestec;

identificarea continutului biodegradabil in procente (%) si cantitativ (tone);

identificarea tipului de deseu care ajuta cel mai mult la atingerea tintei.

Tabel: Compozitia deseurilor menajere la nivelul judetului Iasi

Generarea deseurilor de ambalaje

Metodologia de calcul a generarii deseurilor de ambalaje s-a bazat pe Planul de implementare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele. Pentru determinarea cantitatilor de ambalaje s-au avut in vedere urmatoarele aspecte : cantitatea totala de deseuri de ambalaje la nivel de tara, in anul 2003, generarea deseurilor de ambalaje,precum si prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale.

Cantitatea totala de deseuri de ambalaje la nivel de tara a fost in anul 2003 de 892500 tone, din care pe tipuri de materiale:

236,25 kt hartie - carton indice generare 11 kg/loc.an

236,25 kt plastic indice generare 11 kg/loc.an

210 kt sticla indice generare 10 kg/loc.an

105 kt metal     indice generare 5 kg/loc.an

105 kt lemn     indice generare 5 kg/loc.an

Populatia tarii a fost in anul 2003 de 21.712.552 locuitori

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale

Ex: Qa₂₀₀₃ = P₂₀₀₃ x IG x AC₂₀₀₃ /1000

Cuantificarea obiectivelor

( tinte nationale si regionale )

Pentru a cuantifica obiectivele referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile se calculeaza cantitatile de deseuri corespunzatoare tintelor nationale si regionale (de exemplu, ce inseamna , in cazul scenariului istoric, sa se reduca 25% din deseurile biodegradabile depozitate, avand in vedre ca scenariile difera prin cantitatile de deseuri care intra in sistem; sau, de exemplu, ce inseamna sa se recupereze 25% din deseurile de ambalaje de hartie, s.a.m.d.)

Tintele nationale reprezinta minimul care trebuie atins de catre regiune si ,implicit ,de catre judetele din regiune,pentru a respecta cerintele legislatiei in vigoare (HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor).

Tintele regionale si/sau judetene au in vedere potentialul regiunii / judetuluide a depasi tintele nationale functie de posibilitatile existente in cadrul regiunii /judetuluisi de caracteristicile acesteia/acestuia..

Tabel: Cantitatile corespunzatoare tintelor nationale si regionale pentru deseuri de ambalaje si biodegradabile

* - Aceste cantitati reprezinta tintele nationale la nivelul unei singure regiuni

Pornind de la situatia existenta si de la evolutia indicilor de generare, colectare, reciclare, respective tratare a deseurilor; evolutia calculata pe ultimii 5 ani (1999-2003) ,s-a realizat prognoza din scenariul istoric. Aceasta prognoza evidentiaza cantitatile care trebuie reciclate, respectiv tratate in vederea reducerii cantitatii de deseuri depozitata.

La nivel national nu exista tinta de reducere a deseurilor biodegradabile depozitate pentru anul 2007, dar pentru a diminua efortul atingerii tintei din 2010 s-a stabilit o tinta intermediara, si anume un procent de 10% reducere pentru biodegradabilul depozitat, respectiv o cantitate de aproximativ .. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri de ambalaje reciclabile s-au luat in considerare tintele prevazute in HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Tabel: Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2007

*) Cantitatea de deseuri biodegradabile generate in judetul Iasi la nivelul anului 1995

Tabel: Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2010

*Incepand cu anul 2008 procentele minime de reciclare sunt de 60 % din greutatea hartiei-cartonului si 50 % din greutatea metalului,respectiv 15 % din greutatea sticlei.

Obiectivul de valorificare pentru 2010 este de 48 % pentru deseurile de ambalaje, cu 42 % reciclare , reprezinta tintele minime impuse de HG 621 /2005

** Cantitate de deseuri biodegradabile generate la nivelul anului 1995 .

Tinta de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate, este la 75 % din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maxim 5 ani de la data de 16 iulie 2001, la care se adauga perioada aprobata de 4 ani .

Table Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2013

*Incepand cu anul 2011, Procentele minime de reciclare sunt de 60 % din greutatea hartiei-cartonului si 50 % din greutatea metalului, 15 % din greutatea sticlei, plasticului si lemnului,

*Incepand din anul 2013 procentele minime de reciclare sunt de 60% din greutatea sticlei si 22,5 % din greutatea plasticului,

*Obiectivul de valorificare pentru 2013 este de 60 % pentru deseurile de ambalaje, cu 55 % reciclare , reprezinta tintele minime impuse de HG 621 /2005

** Cantitate de deseuri biodegradabile generate la nivelul anului 1995.

*Pentru 2013 tinta nationala in ceea ce priveste deseurile biodegradabile, consta in reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 1995 (in maxim 8 ani de la data de 16 iulie 2001 plus 4 ani perioada de tranzitie) .

Cantitatile de deseuri care intra si ies din sistemul de gestionare a deseurilor pentru acest scenariu sunt calculate cu ajutoul matricilor de lucru din anexa 6.

V.4.1. SCENARIUL 2- OPTIMIST

Factori relevanti

- populatia - stagneaza (p - indicele de variatie a populatiei - 0%);

- aria de acoperire cu servicii de salubritate - crestere 5 %pe an (A.C.);

- dezvoltare economica:

-crestere economica 2% pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri asimilabile provenind din comert datorita cresterii economice (p_c.e. - procentul de crestere economica)

-venitul populatie - creste cu 2% pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri menajere generate datorita cresterii venitului (p _{v, venit} - procentul de crestere a venitului populatiei)

Prognoza factorilor relevanti

Evolutia populatiei

Tabel.V.4.1.-1 Evolutia populatiei

P₂₀₀₄ = P₂₀₀₃ (1+p), unde:

P₂₀₀₄ - populatia la nivelul anului 2004

P₂₀₀₃ - populatia la nivelul anului 2003

p - indice de variatie a populatiei, p = -0%

P₂₀₀₄ = 816003[1+(-0/100)] = 816003

Evolutia ariei de acoperire cu servicii de salubritate

Ex: CA₂₀₀₄ = CA₂₀₀₃ + 5 = 42%+ 5%=47%

(A.C. % - arie de acoperire cu servicii de salubritate = 5%)

Dezvoltarea economica

Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si veniturile populatiei. Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubritate.

Pornind de la numarul de locuitori ai judetului si dea cantitatea de deseuri menajere generate in 2003 se va calcula indicele de generare a deseurilor menajere (pentru anul 2004, exprimat in kg/loc.an.

I.G. ₂₀₀₃= Q_m2003/P₂₀₀₃ x AC₂₀₀₃ = 162633/(816003 x 42/100) = 362 kg/loc/an

(P₂₀₀₃ - populatie totala a regiunii in 2003

Q_m2003 - cantitatea totala de deseuri menajere generate in 2003)

Prognoza privind evolutia indicelui de generare a deseurilor menajere va fi determinata aplicand o crestere cu 2% pe an, avand in vedere corelarea acestuia cu dezvoltarea economica (exprimata in acest caz prin evolutia venitului populatiei).

IG₂₀₀₃ = Q_mg2003/P₂₀₀₃ × AC₂₀₀₃ = [162631000/(816003× 42/100)] = 419,58 kg/loc.an =420 kg/loc.an

IG₂₀₀₃ = indicele de generare a deseurilor menajere la nivelul anului 2003

P₂₀₀₃ = populatia totala a judetului in anul 2003

Q_mg2003 = cantitatea totala de deseuri menajere generate in anul 2003

AC₂₀₀₃ = arie de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2003

Prognoza indicelui de generare a deseurilor menajere sa determinat prin cresterea acestuia cu 2% pe an, avand in vedere corelarea acestui indice cu dezvoltarea economica si pe baza prognozei dezvoltarii economice, exprimata prin evolutia venitului populatiei.

Tabel V.4.1-3 Prognoza indicelui de deseuri menajere generate, kg/loc.an

IG₂₀₀₄ = IG₂₀₀₃ × (1+p), unde:

IG₂₀₀₃ = indicele de generare a deseurilor menajere la nivelul anului 2003

p - indice de evolutie a deseurilor menajere, p = 2%

IG₂₀₀₄=420×(1+2/100)=428,4kg/loc.an=428Kg/loc.an

Dupa determinarea indicelui de deseuri menajere generate se calculeaza
cantitatea de deseuri menajere colectate de la populatie

Tabel V.4.1-4 Prognoza cantitatilor de deseuri menajere colectate

Formula de calcul: Qmcx+1 = Px+1 · IGx+1 · ACx+1 / 1000, unde:

Qmcx+1 = cantitatea de deseuri menajere colectate de la populatie la nivelul anului x+1 ;

IGx+1 = indice de deseuri menajere generate in anul x+1 ;

Px+1 = populatie totala a regiunii in anul x+1 ;

ACx+1 = arie de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului x+1

Q_mc2004=P₂₀₀₄ x IG₂₀₀₄. AC₂₀₀₄/1000

Q_{mc2004=816003.428.42/100} /1000 =143943 ton

In cazul deseurilor asimilabile provenind din comert si industrie prognoza cantitatilor de deseuri colectate se determina luand in calcul o crestere a acestor cantitati cu un procent echivalent cu cresterea economica (2%).

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri municipale asimilabile din comert, industrie, etc colectate

Formula de calcul: Qcx+1 = Qcx · (1+pc.e.), unde:

Qcx+1 - cantitatea de deseuri comerciale la nivelul anului x+1 pc.e. - indicele de evolutie a dezvoltarii economice

Q_c2004=Q_c2003*(1+2/100)=15545*1.02=15856 tone

La aceasta cantitate de deseuri colectate de la populatie si agenti economici se mai adauga deseurile provenind din gradini, piete, deseuri stradale, namolul de la statiile de epurare, deseurile din constructii si demolari si deseurile colectate selectiv

Pentru acestea s-a considerat o crestere a cantitatilor colectate care intra in sistem de 1% /an.

Pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale s-a considerat o crestere de 5% / an.

Pentru evolutia acestor cantitati se foloseste acelasi algoritm ca si in cazul evolutiei deseurilor comerciale.

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile colectate in vederea tratarii si/sau eliminarii

Pentru a putea alege mai usor solutiile tehnice care urmeaza a fi implementate se va realiza:

identificarea fractiilor de deseuri din deseurile menajere colectate in amestec;

identificarea continutului biodegradabil in procente (%) si cantitativ (tone);

identificarea tipului de deseu care ajuta cel mai mult la atingerea tintei .

Tabel: Compozitia deseurilor menajere la nivelul judetului Iasi

Generarea deseurilor de ambalaje:

Metodologia de calcul a generarii deseurilor de ambalaje s-a bazat pe Planul de implementare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele. Pentru determinarea cantitatilor de ambalaje s-au avut in vedere urmatoarele aspecte : cantitatea totala de deseuri de ambalaje la nivel de tara, in anul 2003, generarea deseurilor de ambalaje,precum si prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale.

Cantitatea totala de deseuri de ambalaje la nivel de tara a fost in anul 2003 de 892500 tone, din care pe tipuri de materiale:

236,25 kt hartie - carton indice generare 11 kg/loc.an

236,25 kt plastic indice generare 11 kg/loc.an

210 kt sticla indice generare 10 kg/loc.an

105 kt metal     indice generare 5 kg/loc.an

105 kt lemn     indice generare 5 kg/loc.an

Populatia tarii a fost in anul 2003 de 21.712.552 locuitori

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale

Ex: Qa₂₀₀₃ = P₂₀₀₃ x IG x AC₂₀₀₃ /1000

Cuantificarea obiectivelor (tinte nationale si regionale)

La acest punct se calculeaza cantitatile de deseuri corespunzatoare tintelor nationale si regionale pentru scenariul optimist (de exemplu, ce inseamna in cazul scenariului optimist, sa se reduca 25% din biodegradabilul depozitabil, avand in vedere ca scenariile difera prin cantitatile de deseuri care intra in sistem; sau, de exemplu., ce inseamna sa se recupereze 34 % din deseurile de ambalaje de hartie, s.a.m.d.).

Tabel:    Cantitatile corespunzatoare tintelor nationale si regionale pentru deseuri de ambalaje si biodegradabile

Aceste cantitati reprezinta tintele nationale la nivelul unei singure regiuni

Pornind de la situatia existenta si de la evolutia indicilor de generare, colectare, reciclare, respectiv tratare a deseurilor; evolutie calculata pe ultimii 5 ani (1999-2003) s-a realizat prognoza din scenariul opimist. Aceasta prognoza evidentiaza cantitatile care trebuie reciclate, respectiv tratate in vederea reducerii cantitatii de deseuri depozitata.

Tabel:    Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2007

*Procentele de 15% pentru fiecare tip de material, respectiv 34% pentru deseurile de ambalaje reprezinta tintele minime impuse de HG 621/2005

** Cantitate de deseuri biodegradabile generate la nivelul anului 1995 .

La nivel national Conform HG 349 / 21 aprilie 2005 tinta de reducere a deseurilor biodegradabile depozitate pentru anul 2006, este de 25 % din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 1995,

Intrucat perioada de tranzitie aprobata este de patru ani, tinta aferenta anului 2006, trebuie realizata in anul 2010.

Tabel: Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2010

*Incepand cu anul 2008 procentele minime de reciclare sunt de 60 % din greutatea hartiei si cartonului si 50 % din greutatea metalelor,respectiv 15 % din greutatea sticlei.

Obiectivul de valorificare pentru 2010 este de 48 % pentru deseurile de ambalaje, cu 42 % reciclare , reprezinta tintele minime impuse de HG 621 /2005

** Cantitate de deseuri biodegradabile generate la nivelul anului 1995.

. Tinta de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate, este la 75 % din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maxim 5 ani de la data de 16 iulie 2001, la care se adauga perioada aprobata de 4 ani .

Pentru 2010 scenariul optimist prognozeaza atingerea tintei de reducere a biodegradabilului depozitat si realizarea tintelor de reciclare a deseurilor de ambalaje de hartie, sticla si metal.

Tabel:    Situatia deseurilor de ambalaje si biodegradabile la nivelul anului 2013

*Incepand cu anul 2011, Procentele minime de reciclare sunt de 60 % din greutatea hartiei-cartonului si 50 % din greutatea metalului, 15 % din greutatea sticlei, plasticului si lemnului,

*Incepand din anul 2013 procentele minime de reciclare sunt de 60% din greutatea sticlei si 22,5 % din greutatea plasticului,

*Obiectivul de valorificare pentru 2013 este de 60 % pentru deseurile de ambalaje, cu 55 % reciclare , reprezinta tintele minime impuse de HG 621 /2005

** Cantitate de deseuri biodegradabile generate la nivelul anului 1995 .

*Pentru 2013 tinta nationala in ceea ce priveste deseurile biodegradabile, consta in reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 1995 (in maxim 8 ani de la data de 16 iulie 2001 plus 4 ani perioada de tranzitie) .

V.5.    Analiza comparativa si ierahizarea scenariilor

Pentu selectia alternativelor, s-a propus metoda analizei multicriteriale.

In acest sens, s-a stabilit un set de criterii si subcriterii. Subcriteriilor li s-au asociat indicatori pentru a usura cuantificarea acestora in vederea ierarhizarii alternativelor. Atat criteriile cit si subcriteriile au fost ponderate, au primit valori procentuale pana in 100% astfel incat suma ponderilor criteriilor si a subcriteriiilor din cadrul unui criteriu sa fie 100%.

Indicatorilor li s-au acordat scoruri functie de importanta acestora, scoruri care au fost normalizate in vederea aducerii in acelasi interval de comparatie. Modul de acordare a scorurilor a diferit functie de indicator.

Astfel, au fost propuse urmatoarele criterii si subcriterii:

Criteriu tehnic, cu urmatoarele subcriterii:

o        Suport tehnic necesar (care este necesarul de suport tehnic pentru tehnologiile selectate in cadrul unei alternative)

o        Aplicabilitate (se pot aplica tehnologiile selectate in cadrul unei alternative?)

o        Consum de resurse (consumul de resurse pe care il presupune implementarea tehnologiilor selectate in cadrul unei alernative)

Criteriu de protectia mediului

o        Nivelul si caracterul emisiilor

o        Cantitati de deseuri depozitate

Crieriul legislativ

o        Tinte nationale (gradul de atingere a tintelor nationale prin tehnologiile selectate in cadrul unei alernative)

Scara de notare: [0 - 1]