1. INTRODUCERE - DESCRIEREA JUDETULUI SIBIU

Caracteristici fizice si geografice

Din punct de vedere fizico-geografic, judetul Sibiu se afla amplasat intre 47 0 17' latitudine nordica si 45 0 28' latitudine sudica, respectiv intre 24 0 57' longitudine estica si 23 0 35' longitudine vestica si se invecineaza la nord cu judetul Mures, la est cu judetul Brasov, la sud cu judetul Arges si Valcea iar la vest cu judetul Alba.

Ca si suprafata, cu cei 5432,5 km 2 ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, judetul Sibiu se incadreaza intre judetele cu suprafata mijlocie.

Teritoriul administrativ al judetului este organizat in doua municipii - Sibiu si Medias, opt orase - Cisnadie, Copsa mIca, Ocna Sibiului, Saliste, Dumbraveni, Avrig, Agnita si Talmaciu.

Relieful judetului coboara de la 2535 m - varful Negoiu din M-tii Fagarasului pana la 280 m iesirea la raul Tarnava Mare din judet si este distribuit dupa cum urmeaza : 30 % este ocupata de munti, 50% de dealuri si coline si 20 % depresiuni.

1.2. Reteaua hidrografica

In judetul Sibiu se afla rauri care apartin bazinelor hidrografice:

Olt care ocupa 3382 km 2

Mures cu 2095 km 2 .

Lungimile de rauri repartizate pe cele doua bazine hidrografice sunt redate in tabelul de mai jos:

Hidrogeologia

In general straturile acvifere sunt cuprinse intre 1,2 si 10 m cu debite care variaza - dupa zone - intre 0,2 si 8 litri/sec.

Caracteristicile panzei freatice din judet sunt influentate de urmatorii factori

.  cantitatea de precipitatii cazuta in bazinul de colectare;

.  interactiunea intre nivelul panzei freatice si nivelul raului in bazinul caruia se afla panza.

Din punct de vedere al chimismului apei freatice, acesta variaza in functie de doi factori :

.  rocile in care se afla panza ;

.  impurificarea artificiala datorata actiunii antropice.

2.PREZENTAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE DIN JUDETUL SIBIU

2.1.Descrierea raurilor

Raurile din judetul Sibiu formeaza o retea bogata, avandu-si izvoarele din zona muntoasa ori din cea a dealurilor. Doua treimi din ele sunt tributare Oltului, iar o treime Muresului.

Al doilea mare bazin hidrografic caruia ii apartin apele judetului este cel al Muresului.

2.2.Descrierea lacurilor

2.3.Apele subterane

Studiul panzei freatice de pe teritoriul judetului Sibiu s-a facut prin numeroase foraje cu adancimi cuprinse intre 8 - 25 m si adancimi exceptionale de 80 - 120 m (in municipiul Sibiu).

In general straturile acvifere sunt cuprinse intre: 1,2 - 10 m, cu debite variind intre 0,2 - 8 l/sec. In zonele inalte adancimile variaza intre 5 - 10 m, iar in zona de lunca, adiacenta raului Tarnava Mare, panza freatica se afla la mica adancime (5 m), nivelul hidrostatic superior fiind sub permanenta influenta a nivelurilor raului, prin infiltratie si capilaritate, astfel ca la cresterea nivelului Tarnavei Mari se pot intalni adancimi cuprinse intre 1 si 3 m.

Caracteristicile apelor panzei freatice de pe teritoriul judetului Sibiu depind de:

relatia directa cantitativa intre debitul si cantitatea de precipitatii cazuta in bazinul de colectare

Interactiunea cvasigenerala intre nivelul ei si raul in care debuseaza (in zona albiei minore a acestuia)

chimismul natural al apei freatice determinat atat de componenta si solubilitatea rocilor cu care se afla in contact cat si (in zona de influenta) de chimismul raului cu care se afla in interactiune

actiunea impurificatoare datorita activitatilor antropice din judet

3. MANAGEMENTUL APELOR DIN JUDETUL SIBIU

Monitorizarea calitatii apei implica monitorizarea tuturor elementelor incluse in subsistemele: ape de suprafata (rauri, lacuri), ape subterane si ape uzate.

Evaluarea calitatii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obtinute din sistemul propriu de monitorizare si din datele furnizate de Administratia Nationala Apele Romane: Directia Apele Romane Mures si Directia Apele Romane Olt - SGA Sibiu.

Starea de calitate a apelor de suprafata

a) Starea raurilor

Evaluarea calitatii apelor curgatoare de suprafata s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice primare obtinute lunar in 17 sectiuni de supraveghere, din cele doua bazine hidrografice din judet:

Bazinul hidrografic Olt - 14 sectiuni:

Bazinul hidrografic Mures - 3 sectiuni

Au fost luate in considerare trei aspecte principale:

incadrarea sectiunilor de control in categorii de calitate conform prevederilor STAS 4706/88;

clasificarea calitatii sectiunilor de control ,conform "NORMATIV privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata " 2003

discretizarea raurilor in tronsoane cu apa de aceeasi categorie de calitate si cumularea lungimilor tronsoanelor respective.

Incadrarea sectiunilor de control, pe raurile din judet,in categorii si clase de calitate este prezentata in tabelul urmator

Calitatea apelor de suprafata curgatoare evaluata in functie de incadrea in categorii de calitate in perioada ianuarie- decembrie 2003 este prezentata in cele 2 bazine hidrografice si global la nivelul judetului.

Repartitia lungimii de rauri in BH MURES pe categorii de calitate

Repartitia lungimii de rauri in BH OLT pe categorii de calitate

Repartitia lungimilor de rauri in judetul SIBIU pe categorii de calitate

Din totalul de 453 km de rau supravegheati 67km sunt degradati, reprezentand 14,8 % 69 km categaria a-III-a , reprezentind 15,2% 162 km, categoria a-II-a, reprezentand 35,8% si 155 km categoria a-I-a, reprezentand 34,2,%.

Comparativ cu anul 2002, in anul 2004 nu a fost semnalata o inbunatatire semnificativa a calitatii apei raurilor.

Ponderea procentuala a categoriilor de calitate a raurilor in judetul Sibiu, comparativ in anul 2003 fata de anul 2002

In general cota cea mai mare din potentialul de poluare in cazul surselor de poluare punctiforma apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei si industriei textile.

Prezentam mai jos evolutia calitatii raurilor in perioada ianuarie-decembrie 2003 in judetul Sibiu, in functie de coeficientii generali de poluare pe rauri; Se constata ca in general valorile coeficientilor generali de poluare sunt subunitare.

Evolutia coeficientilor generali de poluare pe rauri in judetul Sibiu in 2003

Fata de aceeasi perioada a anului precedent se remarca o scadere a coeficientilor generali de poluare pe rauri, cu exceptia lunilor aprilie, august, septembrie si octombrie cand datorita temperaturilor ridicate si lipsei precipitatiilor, debitele raurilor au inregistat valori scazute. Evolutia coeficientilor generali de poluare pe rauri, in anul 2003, comparativ cu 2002

b) Starea lacurilor

In cursul anului 2003 au: fost expertizate in scop potabil acumularile: Gura-Raului (pentru alimentarea cu apa a municipiului Sibiu ), Sadu II (pentru alimentarea cu apa a orasului Cisnadie si suplimentarea pentru municipiul Sibiu) si acumularea Scorei pe raul Olt, in scop energetic.

S-au urmarit prin analize 3 pofile transversale la diferite adancimi, totalizand 28 de sectiuni. Cercetarea s-a facut tinand cont de fenomenele caracteristice lacurilor (stagnatie -circulatie), acoperind 3 perioade de timp (primavara -toamna), cu scopul de a urmari calitatea actuala a apei din aceste surse si evolutia in timp al fenomenului de eutrofizare.

c) Starea apelor subterane

Facand o evaluare a informatiilor pe care le detinem bazate pe analize fizico-chimice si bacteriologice se constata poluarea acviferului freatic din unele zone ale judetului influentate de impactul antropic.

Modificarile calitative ale apelor subterane produse prin poluarea cu produse chimice impurificatoare au alterat calitatile fizico-chimice si biologice ale apei. Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procesul de contaminare a apei cu azotati. Exista zone in care acviferul este intens poluat cu concentratii ce se situeaza peste limita de 50 mg/l

Exemplificam: Selimbar, Cristian, Talmaciu, Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului, Ruscior, Seica Mare, Altana.

Contaminarea acviferului cu substante organice, amoniu si mai ales poluarea bacteriana s-a identificat in localitatile rurale unde datorita lipsei de dotari cu instalatii edilitare deseurile lichide ajung in subteran direct cat si indirect prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor de grajd si menajere. Aceste cazuri au fost identificate punctual in toate localitatile rurale ale judetului.

Poluarea apelor subterane cu metale grele este specifica zonei Copsa Mica si se datoreaza poluarii istorice produsa de catre SC Sometra SA Copsa Mica.

A fost identificata prezenta de metale grele (Pb, Cd, Zn, Cu) in panza freatica din localitatile: Tarnavioara, Micasasa si Copsa Mica.

Poluarea freaticului este adesea un fenomen ireversibil avand consecinte asupra folosirii la alimentarea in scop potabil de aceea se impune sa primeze masurile de prevenire a poluarii tuturor resurselor de apa.

Situatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate conform rezultatelor supravegherii efectuate in anul 2003, a relevat urmatoarele aspecte in judetul Sibiu.

Volumul total evacuat este de 53,842 mil. m.c./an ape uzate, din care 2,68 milioane mc./an nu necesita epurare.

Volumul de ape uzate neepurate care ajung in receptorii naturali este de 4,158 mil.mc/an, reprezentand 8,13% Volumul de ape insuficient epurate este de 46,419 mil.mc/an reprezentand 90,73% Doar un volum de 0,585 mil..m.c./an, reprezentand 1,14% il constituie apele uzate suficient epurate.

Referitor la aportul de ape uzate repartizate pe activitati, cel mai mare volum de ape uzate inclusiv cele conventional uzate in jud. Sibiu a fost evacuat de unitati in domeniul de gospodarie comunala, 46,992 mil. m.c./ an, reprezentand 87,28%

Repartitia volumelor de ape uzate raport cu stadiul epurarii in anul 2003

Cantitati mari de substante poluante evacuate anual in receptorii naturali se datoreaza functionarii necorespunzatoare a statiilor de preepurare si epurare, precum si inexistenta statiilor de epurare pentru localitatile urbane (Agnita, Dumbraveni, Talmaciu, Ocna Sibiului) si pentru localitatile rurale.

Datorita celor sus mentionate cele mai defavorabile situatii s-au inregistrat pe urmatoarele rauri: Cibin aval statie de epurare Mohu, Hartibaciu aval Agnita, Cisnadie aval Cisnadie, Tarnava mare aval Medias si Visa aval Ocna Sibiului.

4. POLUAREA CARE AFECTEAZA APELE JUDETULUI SIBIU

Sursele de poluare a apei le impartim in 2 grupe si anume: surse organizate si surse neorganizate.

Sursele organizate sunt cunoscute si acceptate si contra lor se pot lua masuri de protectie astfel incat sa nu fie degradate.

Sursele neorganizate sunt surse intamplatoare, necunoscute si ca atare imposibil de intervenit in protectia apei. Aceste surse de obicei ridica cele mai multe probleme.

Poluantii principali ai apei sunt reprezentati de germeni patogeni, substante chimice potential toxice, substante radioactive, suspensii diverse etc.

Dar apa, ca si aerul, cunoaste un fenomen de autopurificare, care se realizeaza prin procese fizice si fizico-chimice si procese biologice si biochimice.

Procesele fizice si fizico-chimice de autopurificare constau in sedimentarea suspensiilor mai grele, sedimentare care este influentata de temperatura apei (se depun mai repede in apa calda), viteza de curgere a apei (depunerea se face mai bine in apele cu curgere lenta si uniforma, fara cascade), prin dilutie in masa apei, care se realizeaza cu atat mai repede cu cat raportul de debite intre apa primitoare (rau, fluviu) si apa care se varsa (apa poluata) este mai mare ; prin actiunea radiatiilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene, dar care avand o putere mica de penetratie nu actioneaza eficient decat in cazul apelor curate, limpezi si nu prea adanci, prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata care se varsa si chiar numai intre substantele chimice din aceasta din urma.

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta sau antagonismul dintre flora proprie apei si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii proprii apei, germeni saprofiti, elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, atat saprofiti cat mai ales patogeni, ducand in cele din urma la distrugerea germenilor patogeni.

In plus, diferite organisme din apa sunt bacterivore, se hranesc cu germeni atat din flora proprie apei cat si cu cei din flora supraadaugata. Dar numarul germenilor proprii apei nu scade caci ei se dezvolta la 20°C, pe cata vreme cei patogeni au nevoie de o temperatura de 37°C ceea ce nu gasesc in apa si ca atare numarul lors cade treptat. In fine, prezenta bacteriofagilor in apa face prin fenomenul de liza sa distruga germenii patogeni, fapt contestat de unii autori, dar confirmat de faptul ca bacteriofagii din apa se pot dezvolta chiar fara imbogatire pe germenele omolog.

Toate aceste fenomene conduc la autopurificarea apei de flora patogena.

In plus, tot germenii proprii apei iau parte activa la procesele de degradare, de descompunere a substantelor organice din apa, fenomen denumit din aceasta cauza biodegradare, care de asemenea contribuie activ la autopurificarea apei si la disparitia suportului nutritiv (de hrana) a eventualilor germeni patogeni patrunsi prin poluare.

Dar si in acest caz, ca si in cel al aerului, autopurificarea a reprezentat in trecut un proces important de reducere naturala a poluarii si pastrarea calitatii surselor naturale de apa. Astazi insa, din cauza cantitatilor mari de poluanti ajunsi in apa chiar prin poluari intricate astfel incat nu ajunge apa naturala sa se autopurifice cand o noua poluare se produce, nu mai putem conta pe autopurificare, care trebuie inlocuita cu protectia calitatii apei.

Apa subterana are o calitate foarte buna, caci se filtreaza prin sol, dar este in general in cantitate mica si nu poate servi decat pentru micile colectivitati ; in plus are o foarte mica capacitate de autopurificare.

Apa de suprafata este in cantitate mare si este folosita mai ales de marile colectivitati. Dar avand debite variabile se preconizeaza folosirea lacurilor de acumulare unde se aduna apa si unde sufera si un fenomen de autopurificare (se limpezeste). Dar, nefiind in nici un fel protejata este considerata apriori poluata ; de aceea este interzis a folosi apa de suprafata ca atare, ea trebuie purificata (tratata) inainte de a fi distribuita populatiei.

4.1. Surse de poluare

Poluarea reprezinta orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila stabila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.

Analizele efectuate de I.P.M. Sibiu si datele transmise de  Administratia Nationala Apele Romane Ramnicu  Valcea ­ Sistemul de Gospodarire a  Apelor Sibiu, precum si Administratia Nationala Apele Romane - Directia Apelor Mures privind calitatea efluentilor cu impact negativ asupra raurilor din judet au pus in evidenta principalele surse poluatoare din cele doua bazine hidrografice:

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT:

S.C. Apa-Canal S.A. Sibiu - Receptor: raul Cibin

SC PRESCOM S.A. Cisnadie - Receptor raul Cisnadie

SC URBIS SA Agnita - Receptor: raul Hartibaciu

SC GOSPODARIE ORASENEASCA SA AVRIG - Receptor: Raul Avrig

SC "CARMOLIMP" SRL Vestem - Receptor raul Cibin

SC "ROMANOFIR" SA Talmaciu - Receptor raul Sadu

SC OLATEX SA Orlat - Receptor raul Cibin

BAZINUL HIDROGRAFIC MURES

SC FELAM SA MEDIAS

SC "MEDIMPACT" S.A.

SC RELEE SA,

SC "TEXROMED" S.A,

SC ARMAX SA ,

SC AUTOMECANICA SA

SC EMAILUL SA

Sursele de poluare din judetul sibiu pot fi clasificate si dupa un alt criteriu: activitatile umane si impactul acestora asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

In general sunt trei mari categorii de consumatori si poluatori: sectorul public , industrial si agricol .

Inexistenta sistemelor de colectare si epurare a apelor menajere din gospodariile individuale din localitatile rurale, ape care sunt deversate in cursurile de apa care strabat localitatile contribuind la impurificarea acestora prin modificarea calitatii.

Dejectiile animaliere provenite din unele gospodarii rurale constituie de asemenea suse punctiforme de poluare

Depozitarea necontrolata a deseurilor pe maluri si chiar in albia raurilor este identificata in toate localitatile urbane si rurale, precum si in afara acestora

Depozitele amenajate de deseuri menajere spalate de precipitatii,dau nastere levigatului care incarcat cu substante organice si compusi toxici constituie un efluent poluator pentru emisar

Ingrasamintele naturale si artificiale, amendamentele, tratamentele aplicate in exces pe terenurile agricole in mod direct sau indirect constituie surse de poluare a apelor de suprafata.

Specifica judetului este activitatea de spalare a linii practicata in zona de munte:Tilisca, Jina, Poiana Sibiului, activitate practicata in albia rauilor cu impact asupra faunei acvatice.

Nu dispunem de date statistice dat fiind caracterul general si extins al poluarii produse de activitatile sus mentionate, care chiar daca nu reprezinta surse majore de poluare, contribuie la modificarea starii fizice,chimice,biologice a ecosistemului acvatic.

4.2.Efectele poluarii

Mare a diversitate a substantelor impurificatoare care s-au gasit si se gasesc in sursele de alimentare cu apa sunt:

compusi anorganici, care se acumuleaza in sedimentele din albie

compusi organici biogeni cu o degradare biologica rapida

compusi organici refractori, cu o degradare foarte lenta

compusi minerali toxici continand metale grele, ca: plumb, zinc, cupru, crom, etc. si care produc modificari ale caracteristicilor organoleptice, fizice sau chimice

substante petroliere

bacterii, virusuri, paraziti

substante radioactive

saruri minerale dizolvate (cloruri, fosfati, sulfati, etc.)

Necesitatea combaterii poluarii in vederea protectiei calitatii apei rezulta din cerintele de calitate ale tuturor folosintelor si din efectele poluarii asupra surselor de apa.

In urma evaluarii statistice se disting urmatoarele probleme:

calitatea necorespunzatoare a alimentarilor cu apa din surse subterane in mediul rural, urmarea unei poluari istorice produse de dejectii animaliere in gospodariile individuale

calitatea necorespunzatoare a apei potabile din localitatile Medias, Copsa Mica ca urmare a amplasarii necorespunzatoare a prizei de captare pe raul Tarnava Mare in aval de folosinta cu aport poluator si a calitatii necorespunzatoare a acumularii Ighis

sursele majore de poluare a apelor de suprafata din judet provin in principal din activitatiile menajere

epurarea apelor uzate menajere provenite din municipiul Sibiu ramane o problema nerezolvata, lucrarile de modernizare la statia de epurare fiind in curs de rezolvare

inexistenta statiilor de epurare in localitatile urbane: Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita, Talmaciu, Saliste si localitatile rurale duce la poluarea cursurilor de apa

neracordarea apelor menajere si industriale din municipiul Medias decat in proportie de 42% la statia de epurare contribuie la impurificarea raului Tarnava Mare

A)           Efectele asupra populatiei

Patologia infectioasa transmisa prin apa

Consumul mare de apa ca si marea variabilitate a acestui consum au dus ca apa sa indeplineasca un rol important in producerea unui numar mare de boli cunoscute sub denumirea de boli cu extindere in masa. Dintre aceste boli cele mai bine cunoscute si studiate sunt bolile infectioase.

Chiar inainte de cunoasterea agentilor patogeni ai acestor boli s-a afirmat ca apa poate produce anumite boli molipsitoare. Dar, odata cu descoperirea agentilor patogeni ai acestor boli si punerea in evidenta a prezentei lor in apa, s-a confirmat ca apa poate fi o cale de transmitere a acestor afectiuni. Pentru ca aceasta sa se poata realiza trebuie sa se intruneasca trei conditii principale si anume:

In primul rand sa existe un eliminator de germeni, om bolnav sau purtator, care sa elimine in mediul exterior, in cazul nostru in apa, germenii patogeni respectivi.

In al doilea rand germenii patogeni sa reziste in apa un timp suficient pentru a putea fi transmisi catre persoane sanatoase, care sa consume apa respectiva.

In al treilea rand persoanele care consuma apa sa fie receptive fata de germenele eliminat in apa consumata.

Aceste trei conditii sunt indispensabile pentru a se produce imbolnavirea.

 Patologia neinfectioasa transmisa prin apa

In afara bolilor infectioase si parazitare in care apa are un rol important in transmiterea directa sau indirecta catre organismul uman, apa mai poate sa produca o serie de afectiuni determinate de compozitia sa chimica.

In apa, in afara substantelor chimice naturale pot patrunde si elemente sau substante chimice poluante care pot provoca o multitudine de actiuni asupra omului, beneficiarul apei respective.

B)            Efecte asupra biocenozei acvatice

Mediul acvatic este mult mai complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca interdependenta dintre mediu si organism este mult mai stransa la vietuitoarele acvatice decat la cele terestre. Drept urmare actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului intoxicarii este mai puternica la organismele acvatice.

Prin actiunea substantelor chimice se produce tulburarea relatilor intra si inter specifice precum si dereglarea intregului echilibru biocenotic in unitatea acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii substantelor chimice asupra vietii acvatice ne ajuta in determinarea limitelor de concentratie compatibile cu viata acestora si cu folosintele normale ale apei.

Tinand seama de realtiile de interdependenta dintre diferitele specii de organisme si mediul lor de viata, urmarind comparativ zona curata si cea impurificata a bazinului, respectiv componenta calitativa si cantitativa a biocenozelor se pot trage concluzii asupra gradului de toxicitate a aeplor uzate deversate.

Analizele cu caracter biologic efectuate urmaresc in principal evidentierea in mod sistematic si permanent a starii de curatenie a principalelor rauri din judet si a tendintelor lor evolutive sub influenta unor factori de mediu (noi surse depoluare, amplificari sau diversificari ale celor existente, construirea sau extinderea de statii de epurare, lucrari de amenajare de difeirte categorii). Cunoasterea calitatii apelor constituie punctul de plecare in stabilirea masurilor necesare pentru protectia acestora, a prioritatilor in fiecare etapa precum si pentru verificarea sistematica a masurilor aplicate si corectarea lor pe parcurs.

Analiza biologica stabileste tipul de zona saproba, respectiv intensitatea incarcarii organice a apei functie de particularitatile biocenozei, fiecarei zone fiindu-i proprie - pe langa un anumit chimism - o anumita componenta specifica, abundenta specilor, raporturi cantitative intre aceste specii, bioindicatori pentru incarcarea organica a apei. Fiecarei categorii de poluare chimica ii corespnde un anumit tablou biologic si astfel rezultatele celor doua tipuri de analize se complteaza reciproc, rezultand in final starea de curatenie sau murdarire a unui curs de apa.

Exemple:

Biocenoza raului in sectiunea sa Cibin, la Orlat este formata dintr-o microflora si microfauna diversificata. In aceasta zona intalnim organisme pretentioase la calitatea apei. Acesti bioindicatori incadreaza apa raului in categoria I de calitate cu un grad de curatenie de 75%.
Sectiunea amonte Sibiu se caracterizeaza printr-o biocenoza de trecere de la asociatiile de organisme tipice raulurilor bogate de munte la una specifica apelor impurificate organic. Gradul de curatenie al Cibinului in aceasta sectiune este de 60%, apartinand categoriei a II-a de calitate.
In sectiunea aval Sibiu gradul de curatenie scade la 50% datorita colectarii apelor uzate de la sursele de impurificare din municipiu, apa coborand in categoria a III-a de calitate.
Colectand apele insuficient epurate de la statiile de epurare orasenesti Sibiu si Cisnadie, Cibinul intra in sectiunea amonte confluenta Olt cu un grad mediu de curatenie de 51% apartinand categoriei a III-a de calitate. In aceasta sectiune, apa fiind puternic incarcata cu substante organice vom intalni organisme caracteristice acestui mod de viata.

Pe raul Tarnava Mare s-au efectuat expertize in urmatoarele sectiuni de control: amonte Dumbraveni, cu o biocenoza deosebit de bogata, cu un grad mediu de curatenie de 75%. Organismele predominante sunt cele sensibile fata de factorii de mediu. Apa are o incarcare moderata, o apa practic curata, ce apartine categoriei I de calitate, dar datorita densitatii bentosului de pe tot parcursul raului Tarnava Mare din judetul nostru (1679 organisme pe mp) si a incarcaturii bacteriene de 201.334 coli totali pe 100 cmc, apa nu se incadreaza in categoria I de caitate.
Aval de localitatea Dumbraveni calitatea apei raului Tarnava se mentine categoriei I cu un grad de curatenie de 70%, cu o incarcatura bacteriana mai mare (710.000 coli totali pe 100 cmc). Sectiunea aceasta cunoaste usoare schimbari in conditiile de mediu, fapt ce determina si o biocenoza putin diferita.
Desi pana in sectiunea amonte Medias, Tarnava Mare colecteaza apele uzate neepurate ale orasului Dumbraveni precum si alti efluenti proveniti de la crescatoriile de animale particulare din aceasta zona, ea intra totusi in sectiunea amonte Medias, cu un grad mediu de curatenie de 72%, apartinand categoriei I de calitate. Din punct de vedere biologic apa din sectiunea amonte Medias intruneste calitatea necesara alimentarii cu apa potabila conform stasurilor in vigoare . Bacteriologic, nu intruneste aceste calitati.
In aval de municipiul Medias, calitatea apei raului scade datorita efluentilor partial epurati sau neepurati de natura menajera sau industriala, colectati.

5. PROGRAME DE MONITORIZARE A CALITATII APELOR

Monitorizarea calitatii apelor constituie un suport vital pentru orice program de management al apelor. Monitorizarea apelor este definita ca o activitate integrata de evaluare a caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei in relatie cu conditiile de sanatate umana si cele ecologice raportate la o utilizare destinata apei

Sistemul national de monitorizare cuprinde trei tipuri de monitoring:

.  de supravaghere - are rol de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic furnizind informatii pentru validarea procedurii de evaluare a impactului, tendintelor pe termen lung a resurselor de apa

.  operational - se realizeaza numai pe acele tronsoane de riuri, care pe baza sistemului de supraveghere sunt identificate ca zone de risc

.  de investigare - se efectueaza pentru identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate sau in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor

Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata, raspunde la citeva probleme generale referitoare la:

.  Coroborarea masuratorilor de emisie cu cele de imisie;

.  Asiguraarea unor determinari atat in zonele de fond, cit si in cele aflate sub incidentaimpactului antropic

.  Alegerea unor frecvente de monitorizare si a unor densitati spatiale optime ale retelelor

.  Obtinerea datelor de calitate a apei, darsi a celor de cantitate

.  Abordarea sistematica:a fazei apoase, a materiilor in suspensie, a sedimentelor si a biocenozelor

Monitorizarea calitatii raurilor cuprinde doua etape;

.  Retele de monitorizare a calitatii ecologice

.  Retea de monitorizare a calitatii chimice

Ape uzate

Sunt monitorizati efluentii proveniti de la sursele majore de poluare,care sunt evacuati in emisar- frecventa de prelevare 12/ an

Sunt monitorizati efluentii proveniti de la sursele de poluare care sunt colectati de retele de canalizare si ajung in statiile de epuare - frecventa de prelevare 6/an

Apa potabila

Este monitorizata apa tratata in scopul potabilizarii la iesirea din statiile de tratara a localitatilor Agnita, Avrig,Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Medias, Saliste, Sibiu, Talmaciu in mod permanent.

Tronsoanele de rau pe categorii de calitate sunt reprezentate cu culorile stabilite dupa codul de culori specific fiecarei clase de calitate.

Din datele statistice anuale au fost calculati coeficientii generali de poluare pe principalele cursuri de apa din judet.Din analiza acestora se constata ca raurile cu gradul cel mai ridicat de poluare sunt Raul Tarnava Mare si Raul Hartibaciu

Din analiza datelor anuale acumularile monitorizate au fost incadrate in clase de calitate si stadiul de trofie astfel:

Acumularea Gura Raului - clasa a II-a, stadiul mezotrof

Acumularea Sadu II - clasa a-II-a, stadiul mezo- eutrof

Acumularea Scorei - clasa a-III-a, stadiul hipertrof

Acumularea Ighis - clasa a-III-a stadiul mezo- eutrof

Analizand starea de calitate a apelor subterane se evidentiaza zone de contaminare a freaticului cu azutati,substante organice care fac ca acestea sa devina inproprii utilizarii in scop potabil. Exemplificam:localitatile Selimbar, Cristian, Talmaciu, Apoldul de Sus, Miercurea Sibiului,Ruscior, Seica Mare, Altana.

A fost identificata si prezenta in freatic a metalelor grele in localitatile :Tarnavioara, Micasasa, Copsa .Mica.

In urma monitorizarii apei tratate administrata populatiei in scop potabil, prin retele centralizate, s-a constatat ca apa corespunde normativelor in vigoare, pentru localitatile:

Agnita, Avrig, Sibiu si Talmaciu

6. OBIECTIVE DE PROTECTIE

6.1 Obiective de mediu pentru apele de suprafata

.  Reducerea gradului de poluare si protejarea surselor de apa de suprafata destinate potabilizarii

.  Imbunatatirea calitatii apei raului Cibin aval statiune Paltinis, in vederea incadrarii in clasa de calitate

.  Imbunatatirea calitatii apei din acumularea Sadu II

.  Reducerea poluarii apelor de suprafata si protejarea mediului acvatic

.  Modificarea calitatii apei raului Tarnava Mare, amonte si aval Copsa-Mica , in scopul incadrarii in clasa a III-a de calitate

.  Imbunatatirea calitatii raului Cibin, aval statie de epurare Mohu, si aval S.C. Carmolimp S.A. Vestem si incadrarea in clasa a III-a de calitate

.  Modificarea clasei de calitate a raului Tarnava Mare, aval Dumbraveni, si incadrarea in clasa a II-a de calitate

.  Imbunatatirea calitatii apei paraului Avrig, aval Avrig si incadrarea in clasa a II-a de calitate

.  Imbunatatirea calitatii apei paraului Visa, aval Ocna-Sibiului si incadrarea in clasa a III-a de calitate

.  Imbunatatirea calitatii paraului Saliste, aval Saliste si incadrarea in clasa a II-a de calitate

.  Modificarea clasei de calitate a raului Sadu aval Romanofir si incadrarea in clasa a II-a de calitate

.  Imbunatatirea calitatii raului Hartibaciu aval Agnita, si incadrarea in clasa a III-a de calitate

.  Mentinerea raului Marsa in clasa a III-a de calitate

.  Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata in zonele localitatilor riverane

6.2 Obiective de mediu pentru apele subterane

.  Respectarea si aplicarea Planului National de reducere a poluarii cu nitrati a apelor subterane

.  Reducerea poluarii solului cu nitrati proveniti din agrozootehnie

.  Reducerea poluarii solului cu nitrati proveniti din apele menajere ale gospodariilor individuale

.  Reducerea poluarii apelor subterane cu compusi toxici

.  Reducerea poluarii solului cu produse fitosanitare

.  Reducerea poluarii solului cu substante toxice provenite din procese industriale

.  Reducerea poluarii solului de catre depozitele de deseuri

7. MASURI SI PROGRAME DE PROTECTIE

Tratarea apei reprezinta un ansamblu de operatii tehnologice prin care caracteristicile organolectice, fizice, chimice, bacteriologice ale apei brute sunt corectate astfel incat apa obtinuta sa asigure conditiile necesare folosintei de apa. Apa bruta este apa preluata dintr-o sursa inainte de a fi supusa procesului de tratare sau folosire.

Dupa modul de echipare si complexitatea schemei tehnologice, statiile de tratare pot produce:
- apa potabila;
- apa industriala de diferite categorii;
- apa pentru complexe zootehnice;
- apa pentru irigatii.

DEFINIREA  TEHNOLOGIILOR STANDARD  DE  TRATARE pentru transformarea apelor de suprafata de categoriile A1, A2 si A3 in apa potabila.

Categoria A1 Tratare fizica simpla si dezinfectie (de exemplu: filtrare rapida si dezinfectie),

Categoria A2 Tratare normala fizica, chimica si dezinfectie [de exemplu: preclorinare, coagulare,

floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)].

Categoria A3 Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [de exemplu: clorinare intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe carbune activ), dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].

Epurarea apei reprezinta o succesiune de procedee tehnologice prin care sunt retinute, neutralizate si indepartate elementele impurificatoare din apa de canalizare.

Apa uzata este orice apa care a facut obiectul unei folosiri si careia, in procesul de utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice si radioactivitatea.

Epurarea apelor uzate cuprinde doua grupe de operatii succesive:
- retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produsi nenocivi ;
- prelucrarea substantelor rezultate sub diverse forme (namoluri, emulsii, spume, etc.) din rima operatie.

Procedeele de epurare a apelor uzate, denumitre dupa procesele pe care se bazeaza, sunt:
- procedee mecanice - in care procesele de epurare sunt de natura fizica;
- procedee chimice - in care procedeele de epurare sunt de natura fizico-chimica;
procedee biologice - in care procesele de epurare sunt atat de natura fizica cat si biochimica.

Concluzii

Raurile din judetul Sibiu formeaza o retea bogata formata din numeroase rauri, lacuri, ori ape subterane care, in marea lor majoritate, din cauza cantitatilor mari de substante poluante deversate anual, nu reusesc sa indeplineasca cele mai inalte standarde de calitate, unele dintre ele avand risc de imbolnavire, nefiind potabile.

In scopul imbunatatirii calitatii acestora, municipalitatea judetului Sibiu, impreuna cu cateva organizatii ecologice, incearca sa promoveze cateva proiecte destinate populatiei judetului, prin care sa ii instiinteze de pericolul apelor poluate, insa mai important, sa-i determine sa contribuie la reducerea cantitatii de substante poluante deversate in ape. Totodata, se lucreaza si la marirea numarului statiilor de epurare a apelor, nu atat pentru apele de suprafata, cat si pentru cele subterane, in vederea folosirii acestora ca ape potabile.