Realizarea studiului de punere sub ocrotirea legii a unui obiectiv din natura

REALIZAREA STUDIULUI DE PUNERE SUB OCROTIREA LEGII A UNUI OBIECTIV DIN NATURA

O propunere de punere sub ocrotirea legii a unui obiectiv natural trebuie sa contina cateva elemente fundamentale : argumentarea necesitatii, criteriile care au dus la selectarea lui, suprafata propusa a fi ocrotita, categoria de protectie in functie de datele concrete de teren si impactul ecologic si socio-economic asupra ariei considerate. Toate acestea fac obiectul unui studiu detaliat care trebuie sa aiba urmatorul continut :

1 Date geografice

1. Localizare. Se stabilesc coordonatele geografice, adica longitudinea si latitudinea, punctual pentru obiectivele mici si ale limitelor pentru cele mai mari. Apoi datele administrative: judetul, comuna si asezarile permanente pe teritoriul respectiv si pe cel adiacent. De asemena caile de comunicatie din jur (drumuri, cai ferate etc.).

2. Relieful. Trebuie data o succinta descriere a elementelor de relief (culmi principale, varfuri, platouri, reteaua hidrografica) si elementele marcante geografice si geologice, precum chei, cascade, lacuri, pesteri, martori geologici importanti, puncte fosilifere, forme de eroziune, stanci deosebite, locuri de priveliste remarcabile.

3. Clima. Este descrisa prin toti parametri determinanti: temperaturi (media anuala, mediile lunare, mai ales cele de ianuarie si de iulie), nebulozitate (numar de zile cu cer senin si acoperit), vanturi (directie, intensitate si durata), precipitatii, cantitati in mm/m² pentru precipitatii lichide iar pentru cele solide, perioada cu zapada, persistenta ei, grosimea stratului), numar de zile cu inghet, alte elemete semnificative.

4. Regimul hidrologic. Se da scurgerea medie, debitele medii, minime si maxime (anuale si lunare) ale apelor curgatoare, pericolul de inundatie si viitura.

5. Solurile. Sunt mentionate principalele tipuri de soluri existente in zona, frecventa lor.

Toate subcapitolele enumerate trebuie sa fie insotite de hartile de distributie a fenomenului considerat, in masura in care exista documentatiile necesare.

6. Flora si fauna. Indiferent daca este vorba de a pune sub ocrotire o arie pentru valorile sale abiotice sau apartinand biosferei, este necesara o scurta caracterizare a invelisului vegetal. In primul rand pe marile categorii: padure, pasune, teren cultivat, cu unele detalii privind habitatele (de ex. felul vegetatiei, tipul de padure, tipul de cultura), accentul pe elementele floristice deosebite, cum ar fi endemitele, raritatile, plantele in primejdie, sau asociatii vegetale specifice sau rare.

In ce priveste lumea animala, pentru nevertebrate este greu de a da un diagnostic deoarece sunt putine studiile de detaliu pentru diferitele zone, determinarile sunt greu de facut pentru ansamblul faunei, existand o specializare pentru fiecare grup sistematic, clasa, ordin sau chiar familii, si cu atat mai greu cu cat coboram mai jos in scara sistematica. In ce priveste vertebratele, se pot face inventare pentru pesti, reptile si batracieni, eventual pasari si pentru mamiferele mici, daca exista studii de specialitate, iar pentru mamiferele mari enumerarea este mai facila, fiind bine cunoscute. Si in cazul animalelor trebuie subliniate speciile semnificative (rare, pe cale de disparitie sau endemite).

De subliniat ca pe harta generala a zonei este necesar a se marca felul utilizarii terenului (padure, pasune, faneata, teren agricol, ocupare antropica etc.), eventual cu detalii (de ex. pentru paduri speciile dominante, varsta arborilor etc.).

Pentru obiectivele care au, in mod special, elemente ale biosferei, aceste date trebuie sa fie mult mai detaliate.

6. Populatia Se descriu asezarile permanente din cadrul ariei ce urmeaza sa fie protejata, asezarile temporare (stane, odai, case de vara), numarul locuitorilor, ocupatia lor, functiile economice. La cele din urma procentele de ocupatii dominante, mai ales pentru cele legate de resursele zonei ce urmeaza sa fie protejata (exploatari forestiere, cresterea animalelor, agricultura, minerit).

2 Necesitatea ocrotirii si destinatia obiectivului pus sub ocrotire

Din acest capitol trebuie sa reiasa particularitatile obiectivului ce urmeaza sa fie ocrotit. Pentru cele apartinand biotopului, (elementele nebiotice) enumerarea din Cap. 4 poate fi un ghid dar exista desigur si alte tipuri de formatiuni nementionate.

1.Pentru elementele nebiotice caracterizarea este mai simpla avand in vedere ca ele au o teritorialitate si o permanenta. Pentru ele se prezinta urmatoarele date :

Dimensiunea obiectivului. De ex. la chei, cascade, lacuri, pesteri, forme de eroziune, sunt date : lungimea, latimea, adancimea sau inaltimea, suprafata reala ocupata si cea propusa pentru ca ocrotirea sa fie suficienta. La pesteri, lungimea totala si denivelarea maxima.

Descrierea detaliata a obiectivului : forme specifice (de exemplu la chei, cascade, stanci remarcabile, forme de eroziune), continut stiintific (la zacaminte fosilifere, mineralogice sau petrografice), la pesteri descrierea golului si a continutului (speleogene si speleoteme, umplutura).

Schite de amplasare si harta detaliata (geologica, geomorfologica, hidrologica, dupa caz). Pentru obiectivele geologice coloana sau sectiunea stratigrafica.

Unicitatea sau raritatea obiectivului, valoarea lui in context local, national sau international si pericolele posibile care ar duce la deteriorarea sau disparitia lui.

2. Pentru obiectivele biotice descreierea este mai dificila deoarece sunt necesare numeroase date asa cum au fost prezentate in Cap.6. In principal este vorba de urmatoarele elemente :

Pentru biocenoze si habitate, biotopul respectiv, cu detalierea trasaturilor sale caracteristice.

Continutul biologic, daca nu inventarierea speciilor in totalitate, in orice caz enumerarea celor importante : endemite, rare, periclitate, semnificativ.

Importanta obiectivului, pe plan local, national, international.

Pericolele care ameninta integritatea obiectivului si chiar disparitia lui.Suprafata necesara pentru a fi ocrotita, conform calculelor prezentate in Cap. 7. 3.

3. Pentru ambele tipuri de obiective (nebiotice si biotice) trebuie precizate

Destinatia obiectivului : stiintifica, educativ-didactica, turistica, de recreere, exploatarea resurselor in cadrul conceptului de dezvoltare durabila.

Din precizarea destinatiei rezulta categoria UICN sau internationala de incadrare a obiectivului propus.

3 Date socio-administrative]

Punerea sub ocrotire a unei arii trebuie sa tina seama de diferiti factori socio-economici existenti si de modificarile pe care schimbarea statutului ei le va aduce. In acest sens, sunt necesare precizari privind urmatoarele elemente :

Starea cadastrala a ariei (regimul proprietatii) si evaluarea despagubirilor in cazul unor exproprieri.

Utilizarea actuala a terenului si posibilitatile de mentinere, sau de eliminare a lor, cu consecintele aferente.

In functie de destinatia obiectivului si categoria de incadrare, modificarile impuse in structura socio-economica. De exemplu, eliminarea pasunatului, cositului, sistarea exploatarilor forestiere sau miniere si consecintele sociale asupra populatiei locale.

Sistemul de administrare al ariei si sub a cui jurisdictie intra aria protejata, elemente determinate de categoria prezumata (autoritatea centrala, judeteana, locala, organizatie neguvernamentala (ONG) sau particulara).

In functie de sistemul administrativ stabilit, structura ce urmeaza sa fie creata : sistemul de conducere, de administrare, de control si paza si modificarile impuse (de ex. crearea de brigazi silvice proprii ariei protejate, chiar schimbarea limitelor de judete, in cazul in care ea se intinde pe mai multe, in vederea unei conduceri unitare).

4 Date economice

Punerea sub ocrotire a ariei preconizate prezinta mai multe aspecte economice:

Daca scoaterea de sub exploatarea comerciala a resurselor naturale va aduce prejudicii proprietarilor (fie el statul sau particulari, de diferite forme), ele trebuie evaluate.

Constituirea si gospodarirea Parcului prezinta costuri de investitie, de intretinere, control si paza, care de asemenea trebuie evaluate.

Administrarea ariei protejate poate aduce beneficii, mai ales prin exploatare turistica (taxe, plata serviciilor, vanzari diverse) ce pot fi preconizate in functie de numarul vizitatorilor prezumati.

Daca exista eventuale beneficii pentru populatia locala, din cadrul ariei sau din zonele limitrofe prin oferirea de servicii si comert cu produse alimentare sau manufactura artizanala.

Daca pot fi aduse beneficii prin organizari de manifestari culturale lagate de aria protejata (serbari folclorice, sesiuni stiintifice), care de asemenea pot fi evaluate.

In final, un bilant de cost-beneficiu pune in evidenta pe de o parte costurile materiale, care inseamna eliminarea unor beneficii directe, precum si costurile de investitie si exploatare in regim de protectie, iar pe de alta parte, beneficiile materiale dar mai ales pe cele sociale (de ocrotirea naturii si psiho-umane). Este clar, bilantul nu se va inchide decat printr-o evaluare corecta a celor din urma, greu de apreciat in valori materiale, dar care de fapt justifica intreaga actiune de ocrotire.

5 Evaluarea impactului ecologic

Punerea sub ocrotirea legii a unui teritoriu sau a unui obiectiv de mai mica dimensiune, ridica doua tipuri de probleme ecologice. Primul depinde de destinatia lui. Daca pe langa ocrotire el are ca scop vizitarea, deci turism si recreere, sau exploatarea resurselor, evident in limitele suportabilitatii si ale durabilitatii, se pune probleme impactului pe care activitatea umana directa il poate genera. Daca aria protejata este creata pentru conservare si cercetarea structurilor si obiectelor biotice, problemele care se pun sunt legate de consecintele pe care circumscrierea si apararea continutului le poate avea din punct de vedere ecologic.

1. Evaluarea impactulu dat de lucrarile aferente ariei

Prin crearea ariei sunt necesare lucrari constructive de amenajare ce pot determina modificari importante asupra peisajului, asupra elementelor de biotop si asupra ecosistemelor, care toate trebuie evaluate calitativ, si pe cat posibil, cantitativ.

Impactul generat de ridicarea de constructii

El este proportional cu marimea acestora, concentrarea si numarul lor. In evaluarea impactului este necesara conoasterea acestor parametri.

Materialele de constructie pot fi aduse din afara, dar sunt folosite si cele locale, caz in care se apreciaza locul si cantitatile ce se extrag din natura. Este vorba de materialul lemnos, de nisip si de pietris pentru betoane si mortar si de calcare. Trebuie apreciata si amprenta pe care extragerea materialelor a lasa in peisaj si eventualele consecinte asupra evolutiei geomorfologice a zonei.

Trebuie apreciata distanta constructiilor fata de obiectivele ce se protejeaza pentru a nu le strica ambianta (vezi nefericita amplasare a cabanei Babele in imediata apropiere a acestui remarcabil monument al naturii).

Daca se intentioneaza crearea mai multor centre turistice (cu acomodarile respective) sunt de luat in considerare distantele dintre ele pentru ca cestea sa fie complementare, nu concurentiale, iar impactul sa fie distribuit, nu concentrat.

Impactul generat de realizarea infrastructurii

Acesta este foarte variat ca natura si grad de afectare a naturii. Se pot distinge urmatoarele categorii de lucrari ce trebuie evaluate:

Impactul determinat de crearea de drumuri de acces deoarece acestea duc la distrugerea solului si a vegetatiei in lungul lor si la segmentarea habitatului pentru animalele mici. Pentru evitarea acestui lucru se prevad canale sau tuburi pe sub drum sau podete care sa il suprainalte, lasand liber acces animalelor de pe o parte pe cealalta.

Impactul acumularii deseurilor si a gunoaielor menajere poate fi considerabil. Trebuie analizate urmatoarele variante de gospodarire:

A. Gropi de gunoi bine etanseizate si acoperirea lor periodica, cu dezavantajul ca stau deschise un timp indelungat si pot aduce prejudicii (aer infestat, pericol de epidemii).

B.     Incinerarea care prezinta dezvantajul emiterii de noxe si

al costului combustibilului de intretinere.

C. Evacuarea prin transport sistematic in afara zonei.

Sunt de luat in considerare atat deseurile de la centrele de informare si locuire, cat si cele de la punctele izolate (de belvedere, de picnic, parkinguri).

Alimentarea cu apa necesita captari de izvoare si aductiuni, primele putand prejudicia ecosistemele acvatice din aval din lipsa de apa, dupa cum aductiunile subterane necesita lucrari de pozare a tuburilor si deci interventii in natura, iar cele deschise pot segmenta habitatele.

Evacuarea apelor uzate neputandu-se face direct in natura, sunt necesare racordarea la un sistem de canalizare (care, in general,, lipseste in zonele ariilor protejate) sau amenajarea unor statii de epurare a apei si fose septice.

Energia poate fi obtinuta prin racordarea la un sistem general electric, liniile de inalta tensiune putand aduce prejudicii (camp electric, piedica la zborul pasarilor si al insectelor), sau se poate obtine din surse alternative, cand sunt de luat in considerare impactul negativ asupra peisajului in cazul generatoarelor eoliene, preferabile fiind cele solare. Microhidrocentralele necesita interventii mai mari asupra naturii, putand aduce prejudicii prin crearea retentiilor de apa si scaderea debitului aval de baraj. De asemenea sunt de luat in considerare gropile de imprumut pentru materialele necesare construirii barajului si a cladirilor aferent.

In cazul ulitizarii unor mijloace mecanice pe cablu pentru vizitatori, este de analizat impactul pe care poate sa il aiba asupra peisajului, asupra animalelor salbatice si a naturii in general prin marele numar de vizitatori pe care ii aduce in zona.

2. Evaluarea impactului vizitatorilor

Ori ce prezenta in natura a omului induce pentru aceasta un stress ce poate duce la modificari notabile, negative dar si pozitive. Cele negative pot fi neintentionate, incepand cu insasi prezenta omului ( de ex. alungarea animalelor din locurile obisnuite lor), dar altele sunt intentionate, cum ar fi aruncarea pe poteca a unui ambalaj (de tigari, pungi de plastic, cutii metalice de bauturi etc.), ruperea florilor, a crengilor, strigate si chiuituri, pravaliri de pietre in vale, spalare in ape curgatoare. Cele considerate actiuni pozitive pot fi si ele daunatoare, cum ar fi curatirea parterului padurilor, lipsind astfel solul de un ingrasamant natural necesar, eliminarea arborilor doborati (caz prezentat anterior) etc.

Impactul vizitatorilor asupra naturii depinde de numarul lor, de frecventa de vizitare a unui loc (densitatea), de durata de sedere acolo si de activitatea depusa. Impactul poate fi analizat pe activitati (circulatie, vizitare, campare) sau pe factorii afectati (aer, apa, sol, vegetatie, fauna, rezidenti locali). Vom adopta a doua modalitate, si anume, modificarea factorilor de mediu, naturali si sociali, indusa de vizitatori.

Impactul asupra aerului provine din urmatoarele actiuni:

Circulatia motorizata (automobile, motociclete) care emit gaze poluante;

Focuri in natura, care emit fum si CO₂.

Impactul asupra apei este generat de:

Spalarea cu sapun si detergenti in cursurile de apa;

Deversarea apelor uzate in apele de suprafata;

Aruncarea de deseuri in cursurile de apa sau pe pante spalate de apa meteorica;

Spalarea masinilor, si a altor vehicule.

Impactul asupra solului este cel mai nociv caci el determina, cu timpul, erodarea si indepartarea lui ireversibila sau alterarea calitatilor lui de autoepurare si fertilitate. Procesul survine in locuri preferentiale cum sunt :

In potecile de pamant care, fiind calcate intens, se ajunge la ruperea invelisului vegetal si la formarea de rigole ce evolueaza in ravene, tot mai adanci si mai largi, mai ales pe pentele inclinate. Este motivul pentru care in multe arii protejate potecile sunt asfaltate sau amenajate cu sisteme de scurgere laterala a suvoaielor de apa de ploaie;

Punctele de priveliste, cu mare aglomerare de vizitatori, ar trebui, de asemenea, asfaltate;

In locurile de camping, unde se obisnuieste sa se faca santuri in jurul cortului pentru a nu lasa apa de ploaie sa patrunda. Santurile desfigureaza pe un timp indelungat (ani) terenul. De asemenea, obiceiul de a se face foc direct pe iarba duce la distrugerea invelisului vegetal si a solului;

Solul este acoperit de deseuri menajere in locurile de campare, in punctele de belvedere sau in arealele de picnic, in cantitati proportionale cu numarul vizitatorilor. De asemenea, solul este impregnat cu benzina si ulei de motor in jurul parkingurilor si in alte locuri unde inconstientii schimba uleiul sau repara motorul.

Impactul asupra vegetatiei poate fi involuntar sau intentionat:

Calcarea in picioare a vegetatiei joase si a lastarilor se face pe langa poteci si drumuri, in jurul locurilor de stationare (puncte de belvedere, de picnic, de campare), sau in padure sau poieni fara poteci, unde, in principiu, accesul este interzis;

Culegerea de fructe de padure si ciuperci pune in pericol unele specii daca nu se face fara lezarea radacinilor.

Acelasi lucru pentru culegerea florilor.

Procurarea de lemne de foc din natura, de la culegerea ramurilor si a crengilor cazute si pana la doborarea unor arbori. Aceasta are loc mai ales in jurul locurilor de campare sau de picnic.

Impactul asupra animalelor poate fi multiplu :

Prin simpla prezenta omul goneste animalele, de ex. de la locurile de adapare, de pe potecile lor de circulatie, de la locurile de hrana;

Prin modificarea sistemului de alimentatie, si anume, prin hranire directa, lasarea intentionata de alimente la indemana animalelor sau in locurile de depozitare a gunoaielor;

Prin fragmentarea habitatelor, mai ales a animalelor mici sau modificarea habitatelor datorita unor lucrari de infrastructura;

Introducerea in rezervatie de elemente biotice noi (de ex. microbi pe incaltaminte, odata cu vehiculele sau cu cainii), ce duc la imbolnavirea faunei autohtone, neobisnuita cu astfel de agresori;

Prin zgomotul produs de vizitatori, care deranjeaza nu numia fauna dar si pe alti vizitatori. In rezervatiile din tarile civilizate este interzis strigatul, chiuitul sau muzica la intensitate mare provenind de la casetofoane sau alte instrumente muzicale.

Braconajul este, in mod evident, un perturbator care pericliteaza integritatea stocului de animale si dezechilibreaza ecosistemele. Aceasta priveste atat vanatoarea cat si pescuitul.

Impactul asupra rezidentilor locali este determinat de circulatia turistica, de sederea turistilor in zona, de activitatile pe care acestia le depun.

Circulatia intensa turistica poate duce la o oferta de produse ce ajunge sa deranjeze in diferite feluri : aparitia de tonete sau tarabe in lungul drumurilor de acces, al potecilor sau in jurul locurilor de campare (a se vedea adevaratul "targ" de obiecte artizanale de la Lacul Rosu, in plina zona ocrotita);

Locurile de cazare (motel, camping cu casute sau pentru cort) determina un aflux de localnici cu produse alimentare a caror productie creste (lapte, branza, oua, zarzavaturi, fructe), putand modifica productia traditionala;

Poate sa apara concurenta cu vanzatori veniti din alta parte (de ex. artizanatul, adesea de calitate indoielnica venit din estul Transilvaniei) care au tendinta de a elimina productia locala ( de ex. artizanatul din lemn sau tesaturile din zona Muntilor Apuseni);

Crearea de noi ocupatii, cum ar fi porterii de bagaje, paznici, ghizi sau alte servicii din randul populatiei rezidente;

Dezvoltarea turismului rural, in asezarile din interiorul, sau din imprejurimile ariei protejate, poate schimba in bine stilul de viata si gradul de civilizatie a rezidentilor.

3. Evaluarea impactului determinat de actiunea de protectie

In principiu, s-ar putea crede ca punerea sub ocrotire a unei arii sau a unui obiectiv din natura nu poate avea decat consecinte benefice din punct de vedere ecologic, deoarece prin aceasta au fost eliminate posibilele influente nefaste. In realitate, orice interventie a omului in natura perturba un echilibru dinamic prin care natura face fata, cu puterile ei proprii, anumitor modificari. Am amintit anterior necesitatea unor incendii de padure pentru supravietuirea unor specii de pasari, incendii pe care omul este tentat sa le evite sau sa le suprime, crezand ca este in beneficiul naturii, in realitate facandu-i de fapt un deserviciu. In acest sens, nu este exclus ca punerea sub ocrotire a unei zone in vederea protejarii biodiversitatii si a altor obiecte naturale sa aiba efecte contrare, fapt ce trebuie prognozat. Un studiu de impact ecologic are menirea sa analizeze astfel de posibilitati.

Un prim grup de probleme il ridica interventiile asupra biotopului. De ex. intr-o zona in care au loc inundatii periodice ce au rol de fertilizare a solului si de intretinere a unor biocenoze specifice unui astfel de regim hidric, ,,imbunatatirea" conditiilor prin impiedicarea inundatiilor duce la saracirea biodiversitatii.

Un alt grup de probleme este legat de insularitatea unei arii protejate, si am aratat in Cap.7 cum o izolare perfecta risca sa duca la saracirea biodiversitatii prin eliminarea concurentei interspecifice cu specii imigrante.

Neinterventia omului intr-o arie protejata pe baza principiului ca natura trebuie lasata sa se descurce singura, poate duce la diminuarea calitatii genomului si este cunoscuta grija vanatorilor de a elimina dintr-o rezervatie de vanatoare exemplarele bolnave de cerbi pentru a lasa doar pe cei viabili sa prolifereze. Acelasi lucru se poate intampla cu multe specii de animale, dar si de plante, doar dintr-un ultraprotectionism.

Exemplele de mai sus ne conduc la marea dilema, enuntata inca de la inceputul cartii : unde este limita intre a proteja pasiv, prin neinterventie, si a proteja activ, prin ameliorari aduse in sprijinul mentinerii biodiversitatii Problema are o rezolvare partiala prin crearea Categoriei IV UICN, de arie protejata cu interventii manageriale.