« SURSE POLUANTE » - Evaluarea Riscului de Expunere la Poluanti Interiori intr-o Comunitate Mixta : Rromi si Romani

 

 

« SURSE POLUANTE »

Introducere

Calitatea aerului din interiorul spatiilor inchise a devenit un subiect de preocupare in ultimii 20 de ani. Aceasta preocupare a fost declansata de rapoartele ocupantilor diverselor medii interioare care s-au plans de o varietate de simptome,cum ar fi iritatia sau uscarea mucoaselor,ochi iritati, dureri de cap sau oboseala. Deoarece in unele cazuri aceste simptome puteau fi asociate cu anumite concentratii a unor poluanti specifici in aerul interior,cum ar fi formaldehida,atentia a fost indreptata spre conditiile climatice si compusi chimici interiori.

Reactiile chimice care apar in interior,au mixturi complexe care nu sunt complet intelese. Microorganismele din interior,ca fungile si bacteriile sunt capabile sa produca metaboliti,proteine si structuri polizaharide care sunt foarte toxice,inflamatorii,sau iritante. Doza acestor microorganisme necesara pentru a creea efecte clinice semnificative este necunoscuta.

Raspunsurile nu sunt usor de gasit cand este vorba de efecte asupra sanatatii intr-o comunitate heterogena,in asociatie cu conditiile unor locuinte specifice.

Tabel 1    Grupuri principale de poluanti interiori

Surse de poluanti interiori si rata lor de emisie

Pe langa rata de ventilatie si cea de poluare a aerului exterior,calitatea aerului interior este afectat de multi factori,pentru care determinarea concentratiilor poluantilor interiori generati si reducerea lor este critica.

Tabelul 2 reda o lista detaliata a surselor si poluantilor asociati acestora.     Diverse categorii de produse si exemple de produse sunt identificate ca surse majore inclusiv surse de consum si comerciale,surse din cladiri,surse personale si surse exterioare.Sunt date si exemple de contaminanti care au fost identificati in diversele categori de produse.

Pot fi modelate diferite tipuri de combinatii de surse,dar ar putea devenii prea complexe. De asemenea o sursa poate da aiba tipuri diferite de emisii depinzand de conditiile de masurare.

TABEL 2.

Surse de contaminanti interiori

Avand in vedere ca un studiu cre sa evidentize toti acesti poluanti si concentratiile lor ,efectele care le au asupra sanatatii umane si bolile asociate cu acestia ar costa mult prea mult timp pentru analize si documentare,eu voi analiza doar cativa poluanti principali,anorganici , care rezulta din sursele de incalzire- sobe cu combustibli solizi,lichizi sau gaz(NO2,SO2,CO,CO2)

Pe langa acesti compusi voi analiza si formaldehida,a carei sursa principala este mobilierul care nu lipseste din nici o locuinta.

Trebuie sa luam in calcul si faptul ca acesti poluanti vor fi analizati si in aerul interior din locuintele rromilor,asadar presupunem ca,concentratiile lor vor fi mult mai ridicate decat in locuintele romanilor,datorita conditiilor sordide in care traiesc rromii si lipsei de educatie.Se poate estima totusi ca formaldehida ,va avea concentratii mai mici datorita conditiilor modeste.

Metodologii de investigatie

3.1. Dioxid de carbon CO2

Concentratiile procentuale de CO2,de obicei pot fi detectate cu metode folosite in igiena industriala. Aerul este pompat intr-o butelie si ulterior va fi analizat cu ajutorul gaz-cromatografiei(GC) si determinat cu un detector de conductivitate termica sau alte tehnici. Tuburi colorimetrice cu citire directa,spectrofotometrie infrarosie non-dispersiva(NDIR) si detectori fotoacustici-IR sunt metode excelente pentru determinarea exacta a CO2 ; aceste instrumente sunt folositoare pentru monitorizarea continua si inregistrarea concentratiei de CO2 din aerul interior.

3.2. Monoxid de carbon    CO

Detectia CO, de obicei necesita folosirea unui analizator NDIR. Radiatia infra-rosie trece prin cellule oprice paralele,una cu proba de aer si cealalta cu aer purificat pentru etalonare: diferenta de absorbanta este relatata cu concentratia de CO. Absorbtia masurata se limiteaza la una sau mai multe caracteristici a lungimii de unda a spectrului IR a CO.

Exista multe instrumente disponibile comercial,bazate be diferite principii care sunt de incredere si eficiente,pot efectua masuratori continue a concentratiei CO, iar multe dintre ele sunt practice si usoare ,pentru monitorizarea personala.

3.3. Dioxid de azot NO2

Aparatul pentru sampling de NO2 consta intr-un tub de 7 cm lungime si 10 cm diametru interior, la baza caruia se afla un filtru impregnat cu trietanolamina,care actioneaza ca si adsorbant. Dupa ce a fost expus aerului contaminat,nitritul format este eluat cu apa si determinat fotometric.

Instrumente cu determinare directa se pot baza pe : absorbtie chimica umeda si analize colorimetrice ; reactii de chemoluminescentta cu O3 ; senzori electrochimici ; difuzie si electrochimie(NO2 difuzeaza intr-o celula electrochimica)

3.4. Dioxid de sulf SO2

In vasul de absorbtie se introduc 10 cm³ solutie absorbanta in cazul probelor de scurta durata sau 18 cm3 solutie absorbanta in cazul probelor medii zilnice. Se da drumul la dispozitivul de aspirare a aerului si se recolteaza proba.

Luarea probelor se face cu un debit de 0,51 dm³/min pentru probele medii zilnice (24 h) si cu 12 dm³/min pentru probele de scurta durata (30 min).

Probele astfel luate sint stabile 24 h. In cazul cind analiza acestora nu se poate face in 24 h de la luare, probele se pastreaza la temperatura de max. 5°C, timp de max. 7 zile. Dioxidul de sulf formeaza cu ionul tetraclor mercur (HgCl₄)^2-, un complex diclor-sulfito-mercur (II) care in prezenta formaldehidei, reactioneaza cu pararosanilina, si formeaza un compus colorat (acid pararosanilin metil sulfonic), a carui absorbanta se masoara la 548nm.

3.5. Formaldehida (HCHO)

Exista multe tehnici de analiza a formaldehidei,inclusiv metode personale si stationare si metode active sau pasive. Cea mai importanta sursa de HCHO in aerul interior o reprezinta produsele care contini rasini formaldehide-ureice. Aceste rasini sunt in principal folosite in produse de tamplarie ca si izolatoare sau lacuri. Concentratia formaldehidei rezultata din aceste produse in aerul interior,depinde si de conditiile de ventilatie,aer conditionat sau aerisire,de temperatura interioara si exterioara si de umiditatea aerului. Rata de emisie a HCHO din aceste produse creste odata cu temperatura,umiditatea. In acelasi timp prezinta si variatii diurne si sezonale,poate varia cu 50% in timpul zilei,chiar mai mult in sezonul de vara sau iarna.

Pentru analiza formaldehidei pot si utilizate mai multe metode :

a)Metoda DNPH HPLC (cromatografie lichida de inalta performanta utilizand 2,4-dinitrofenilhidrazina): aceasta metoda este destul de des folosita pentru analiza aerului interior , datorita exactitatii,specificitatii acesteia si posibilitatii de a analiza si alte aldehide sau cetone.

b)Metoda prin barbotare MBTH (3-metil-2-benzotiazolidona hidrazona clorhidrat) : aerul este barbotat intr-un flacon cu MBTH de sticla prevazut cu capac,dupa care se adauga o solutie de acid clorsulfamic pentru a forma un derivat care va fi masurat in spectrofotometru la 628nm.

c)Metoda clorimetrica automata : aceasta metoda foloseste un analizator colorimetric continuu pentru gaze si se bazeaza selectivitatea pararosanilinei pentru HCHO,in care HCHO va fi absorbita in solutie de tetracloromercurat de sodiu (II) care contine o concentratie fixa de SO2. Acid alb de pararosanilina va fi adaugat pentru a forma o culoare purpurie,iar concentratia HCHO va fi proportionala cu intensitatea culurii.

4. Profil toxicologic

4.1. Dioxid de carbon , Gaz incolor,inodor.Poate actiona ca si asfixiant sau intensificator respiratoric.In locuintele care nu prezinta surse de CO2, concentratia poate fi de 0.07-0.20%.In locuinte cu alte surse de incalzire au fost detectate si concentratii de peste 0.3-0.5%. La concentratii de peste 1.5% respiratia se intensifica si devine din ce in ce mai dificila.Concentratiile peste 3% pot provoca migrene,ameteala si greata. Peste 6-8% survine incetinirea sistemului central si moartea in cele din urma.

Cel mai mic nivel la care au fost observate efecte asupra omului sau animale este 1%.La porcusorii de guinea au fost observate schimbari structurate ale plamanilor si calcifierea rinichilor. La om au fost observate schimbari de pH ale sangelui si dizabilitati de locomotie.

4.2. Monoxid de carbon , gaz incolor,inodor,insipid. Rezulta ca produs al arderilor incomplete a materialelor care contin carbon. In sange se combina cu hemoglobina si formeaza carboxihemoglobina. In locuinte concentratia de CO se situeaza la o medie de 2.04 ppm cu o deviatie standard de 4.06ppm.

Hemoglobina are o afinitate de 200 de ori mai mare pentru CO decat pentru O2.Transportul de oxigen catre tesuturi va fi redus dramatic,depinzand de concentratia de CO. In interiorul sistemului uman,CO are timp de injumatatire de 5 ore.Nivelul mediu al COHb la nefumatori este de 1.2-1.5%, iar la fumatori de 3-4% si la fumatori de trabuc sau pipa poate ajunge la 10%.

CO poate avea efecte daunatoare asupra inimii si plamanilor si asupra SNC. La nivile de 10%COHb efectele majore vor fi asupra sistemului cardiovascular si asupra comportamentului neurotic. La un nivel de 2.5% efectele apar asupra persoanelor cu angina pectorala. Sub aceasta concentratie nu au fost observate efecte adverse concluzive.

4.3. Dioxid de azot , brun-rosiatic,solubil in apa cu miros intepator. Este un produs de combustie,la temperaturi inalte, din combinatia N2 si O2 din aer. Este un agent oxidant,iritant pentru mucoase si cauzeaza o mare varietate de efecte asupra sanatatii.

Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2 valori limit, de prag

marja de toleranta pentru timpi de mediere de 1 ora si respectiv 1an.

Fata de valoarea limita prevzuta in Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru un

timp de mediere de 1 an (VL=40 Eg/m3 + marja de toleranta_ la 1 ian. 2006 de 13,34

Eg/m3), concentratia medie in anul 2006 a fost de 13 Eg/m3, valoarea maxima zilnica

determinata fiind de 40 Eg/m3.

NO2 este un iritant al plamanilor care provoaca alteratii biochimice si histologice,demonstrate in laborator pentru expunere acuta si cronica. In experimente cu animale de laborator, schimbari biochimice apar la expunere la o concentratie de 0.2 ppm timp de 30 de minute.Studiile epidemiologice arata ca,copiii expusi la gaze de combustie,au o rata mai mare de simtome respiratorii decat alti copii.

4.4. Dioxid de sulf, Gaz incolor,cu un miros puternic intepator,care poate fi detectat de la 0.5ppm.este usor solubil in apa.S-a observat o scadere in media zilnica a concentratiei SO2, care este acum in jur la 200-500 µg/m³. Peak-ul maxim intr-o perioade de 1 ora poate creste la 1000-2000 µg/m³ sau mai mult,in special cand este vorba de conditii meteorologice nefavorabile.

Singura cale de expunere la SO2 este prin inhalare.In acest context vor fi luate in considerare doar efecre asupra sistemului respirator. Din tractul respirator SO2 va ajunge in sange si va fi eliminat pe cale urinara dupa ce va fi transformat de catre ficat in sulfurati. Efectele asociate cu expunerea de scurta durata sunt cele asupra tractului respirator. Raspunsul la expunerea la SO2 este variat de la individ la individ,in special daca este vorba si de persoane astmatice.Expunerea de lunga durata la concentratii mai mici poate duce la bronsita cronica,in special pentru fumatori. Pentru expunere acuta la concentratie mare de SO2 s-au observat efecte spasmobronhice.

4.5. Formaldehida, este cea mai simpla si mai comuna aldehida care se gaseste in mediu. Poate fi considerata cela mai important poluant interior datorita frecventei cu care o gasim in spatiile rezidentiale si a potentialului sau foarte iritant. La temperatura camerei se comporta ca un gaz incolor cu miros intepator. La temperaturi peste 150°C se descompune in CO si metanol,desi in in lipsa unui catalizator,descompunerea are loc foarte lent sub temperatura de 300°C.In conditii atmosferice HCHO este usor fotooxidabila la CO2 in prezenta luminei solare.

Rata de expunere la formaldehida este de de 10% in mediul ambiental,la o concentratie de 0.01-0.02 mg/m³, in locuinta de 65% la concentratii de 0.04-0.15 mg/m³, in mediul ocupational 25% la concentratii de 0.04-0.16 mg/m³.

Simptomele care apar dupa o expunere de scurt timp sunt : ochi iritati,gatul si faringele iritate,lacrimare,stranut,tuse,greata si dispnee.Simptomele sunt intotdeauna mai puternice in primele minute sau ore de expunere. Copiii snt mai sensibili decat adultii.Expunerea la vapori de HCHO poate produce si iritatii dermatologice si ale tractului respirator.Nu exista un prag pentru efectele iritante ale HCHO inhalate ; majoritatea subiectilor expusi prezinte efecte asupra faringelui la o concentretie de 0.12-3.7 mg/m³. Intre 12 -25 mg/m³ efectele sunt severe, respiratia este    greoaie. Nu poate fi exclusa nici posibilitatea ca HCHO sa fie un potential carcinogen uman.

La acesti poluanti pe care i-am descris,se mai adauga si restul care au fost identificati in tabelul 2, si atunci ne punem intrebarea daca principala noastra preocupare ar trebuii sa fie aerul exterior in care petrecem doar 10% din tmpul nostru zilnic sau aerul interior unde petrecem restul timpului,fie ca la locul de munca sau in locuintele proprii ?

Deoarece efectele asupra sanatatii sunt corelate cu expunerea in timp,este evident ca aerul interior necesita mult mai multa atentie decat a primit pana acum..

Bine inteles ca nici un loc nu mai este sigur, 'totul este toxic,doar doza face diferenta'(Paracelsius)

BIBLIOGRAFIE :

Indoor Air Polution - The handbook of environmental chemistry

P.Pluschke , Editura: Springer

Indoor Air Quality - A comprehensive reference book

M.Maroni,T.Lindval , Editura: Elsevier

Indoor Air Quality Handbook

John D.Spengler, Jonathan M. Samet, John F. McCarthy, Edit: Mcgraw-Hill

Indoor Air Quality Control Techniques

W.J. Fisk, R.K. Spencer,F.J. Offermann, University of California Berkeley, Park Ridge,New Jersey, U.S.A 1987

Indoor Air Quality Sempling Metodologies

Kathleen Hess- Kosa, Lewis Publishers

U.S. Department of Health and Human Services- Public health services- Agency for Toxic Substances and Disease Registry

www.atsdr.org