SOLUTII PENTRU PREDICTIA SI MINIMIZAREA RISCULUI DE ECOSISTEM PE TERITORIUL ROMANIEI PE BAZA METODELOR DE DIAGNOZA A EFECTELOR ACTIVITATII ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI

Dimensiunea cantitativa a analizei ecosistemului

Faza unica 2009

Pentru atingerea scopului considerat, au fost propuse si realizate urmatoarele activitati cu caracter strict stiintific:

Rezultatele obtinute in urma activitatii de cercetare se concretizeaza in urmatoarele aspecte tratate sintetic in continuare.

Dimensiunea cantitativa a predictiei riscului de ecosistem

Riscul de ecosistem reflecta posibilitatea ca degradarea elementelor de mediu sa evolueze de o maniera care-l poate conduce la incapacitatea de a furniza servicii pentru mentinerea biodiversitatii. Procedeele formale utilizate au vizat realizarea listelor de verificare a disponibilitatii datelor si metodologiilor de obtinere a acestora pentru variabilele statistice identificate in etapele anterioare ale cercetarii, pentru fiecare dintre componentele considerate: agricultura - mediu, silvicultura - mediu, industria extractiva - mediu, industria energetica- mediu. In baza acestora, s-au identificat 53 de indicatori statistici (tabelul 1). Pentru analiza acestora s-au aplicat metodele statistice specifice: verificarea calitatii datelor, sistematizarea datelor organizate in timp si in profil teritorial, transformarea datelor in informatii prin utilizarea sistemelor de indicatori specifici seriilor cronologice si teritoriale. Prin aplicarea modelelor econometrice de regresie simpla si multipla, modele cu corectie a erorii, modele VAR (vector autoregraesion) s-au studiat 20 de legaturi statistice intre variabilele identificate. Anterior construirii modelelor econometrice s-a aplicat testul Dickey - Fuller, pentru fiecare variabila, pentru a se verifica daca seriile de date sunt stationare.

Tabelul 1. Variabile statistice utilizate in decsrierea cantitativa a predictiei riscului de ecosistem

Legatura statistica dintre emisiile de metan rezultate din activitatea de crestere a animalelor si efectivele de bovine si ovine: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 87% din variatia emisiilor de metan din agricultura rezultate din cresterea animalelor fiind explicata de variatia septelelor de bovine si ovine.

Legatura statistica dintre emisiile de protoxid de azot din agricultura - sol, consumul de ingrasaminte azotoase, suprafata cultivata cu floarea soarelui si suprafata cultivata cu porumb modelul construit nu este valid si exista o legatura slaba, doar 5% din variatia emisiile de protoxid de azot din agricultura - sol fiind explicata de consumul de ingrasaminte azotoase, suprafata cultivata cu floarea soarelui si suprafata cultivata cu porumb

Legatura statistica dintre emisiile de protoxid de azot din agricultura - fermentarea gunoiului de grajd, efectivele de bovine si ovine: modelul construit este valid si exista legatura statistica, 55,67% din variatia emisiilor de protoxid de azot din agricultura - fermentarea gunoiului de grajd, fiind explicata de variatia septelelor de bovine si ovine.

Legatura statistica dintre emisiile de gaze cu efect de sera din agricultura, productia agricola, populatia ocupata in agricultura si silvicultura, numarul mediu de salariati din agricultura si silvicultura, parcul de tractoare si PIB - agricultura si silvicultura: modelul construit este valid si exista o legatura foarte puternica, 93,78% din variatia emisiilor de gaze cu efect de sera din agricultura fiind explicata de nivelul productiei agricole, populatiei ocupata in agricultura si silvicultura, numarului mediu de salariati din agricultura si silvicultura, parcului de tractoare si PIB - agricultura si silvicultura

Legatura statistica dintre suprafata afectata de eroziune, suprafata cultivata cu porumb, suprafata cultivata cu floarea soarelui si proportia suprafetei cu paduri: modelul construit este valid si exista o legatura statistica, 28% din variatia suprafetei afectata de eroziune fiind explicata de suprafata cultivata cu porumb, suprafata cultivata cu floarea soarelui si proportia suprafetei cu paduri

Legatura statistica dintre proportia solurilor in clasa a V-a de calitate, ingrataminte chimice, pesticide si suprafata cultivata cu leguminoase pentru boabe: modelul construit este valid si exista o legatura statistica, 19% din variatia proportiei solurilor in clasa a V-a de calitate fiind explicata de nivelul ingratamintelor chimice, pesticidelor si suprafetei cultivata cu leguminoase pentru boabe

Legatura statistica dintre suprafata padurilor, productia de lemn rotund, productia de hartie, suprafata parcursa cu taieri, poulatia ocupata in agricultura si silvicultura, numarul mediu de salariati in agricultura si silvicultura, PIB-agricultura si silvicultura: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 53,69% din variatia suprafetei padurilor fiind explicata de nivelul productiei de lemn rotund, productiei de hartie, suprafetei parcursa cu taieri, poulatiei ocupata in agricultura si silvicultura, numarului mediu de salariati in agricultura si silvicultura, PIB-agricultura si silvicultura

Legatura statistica dintre emisiile de gaze cu efect de sera-paduri, productia de lemn rotund, productia de hartie, suprafata parcursa cu taieri, poulatia ocupata in agricultura si silvicultura, numarul mediu de salariati in agricultura si silvicultura, PIB-agricultura si silvicultura: modelul construit este valid si exista o legatura foarte puternica, 84,69% din variatia inregistrata in emisiile de gaze cu efect de sera-paduri fiind explicata de nivelul productiei de lemn rotund, productiei de hartie, suprafetei parcursa cu taieri, poulatiei ocupata in agricultura si silvicultura, numarului mediu de salariati in agricultura si silvicultura, PIB-agricultura si silvicultura

Legatura statistica dintre suprafata afectata de alunecari de teren, lemn recoltat, suprafata impadurita, cifra de afaceri a unitatilor silvice si proportia suprafetei cu paduri: modelul construit nu este valid dar exista o legatura statistica, 28% din variatia suprafetei afectata de eroziune fiind explicata de suprafata cultivata cu porumb, suprafata cultivata cu floarea soarelui si proportia suprafetei cu paduri modelul construit nu este valid.

Legatura statistica dintre emisiile de gaze cu efect de sera din industria extractiva-carbune si productia de energie primara-carbune: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 79,97% din variatia emisiile de gaze cu efect de sera din industria extractiva-carbune este explicata de nivelul productiei de energie primara-carbune

Legatura statistica dintre emisiile de gaze cu efect de sera din industria extractiva-petrol si gaze si productia de energie primara-petrol si gaze: modelul construit este valid si exista o legatura statistica, 46,83% din variatia emisiilor de gaze cu efect de sera din industria extractiva-petrol si gaze fiind explicata de nivelul productiei de energie primara-petrol si gaze

Legatura statistica dintre emisiile de gaze cu efect de sera din industria extractiva, populatia ocupata in industria extractiva, numarul mediu de salariati in industria extractiva si productia industriei extractive: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 97,2% din variatia emisiilor de gaze cu efect de sera din industria extractiva fiind explicata de nivelul populatiei ocupata in industria extractiva, numarului mediu de salariati in industria extractiva si productiei industriei extractive

Legatura statistica dintre emisiile de gaze cu efect de sera din industria energetica, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul este valid si exista o legatura puternica, 87,76% din variatia emisiilor de gaze cu efect de sera din industria energetica fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Legatura statistica dintre emisiile de dioxid de carbon din industria energetica, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 85,77% din variatia emisiilor de dioxid de carbon din industria energetica fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Legatura statistica dintre emisiile de metan din industria energetica, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 94,5% din variatia emisiilor de metan din industria energetica fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Legatura statistica dintre emisiile de protoxid de azot din industria energetica, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 86,08% din variatia emisiilor de protoxid de azot din industria energetica fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Legatura statistica dintre emisiile de dioxid de sulf din industria energetica, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 77,66% din variatia emisiilor de de dioxid de sulf din industria energetica fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Legatura statistica dintre emisiile de oxizi de azot din industria energetica, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit nu este valid.

Legatura statistica dintre ponderea suprafetelor de paduri de rasinoase cu grad de vatamare 2-4, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 67,06 % din variatia ponderilor suprafetelor de paduri de rasinoase cu grad de vatamare 2-4 fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Legatura statistica dintre ponderea suprafetelor de paduri cu grad de vatamare 2-4, productia de energie electrica din termocentrale, productia de energie electrica, populatia ocupata in industria energetica, numarul mediu de salariati in industria energetica si consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale: modelul construit este valid si exista o legatura puternica, 76,82% din variatia ponderilor suprafetelor de paduri cu grad de vatamare 2-4 fiind explicata de nivelul productiei de energie electrica din termocentrale, productiei de energie electrica, populatiei ocupata in industria energetica, numarului mediu de salariati in industria energetica si consumului specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale

Limite ale descrierii dimensiunii cantitative a predictiei riscului de ecosistem pe teritoriul Romaniei

Acestea se refera la faptul ca obiectivele cercetarii nu au prevazut o abordare exhaustiva a problematicii, fiind incluse doar acele componente identificate in etapele anterioare ale demersului stiintific. Alte limitari au fost impuse de: ipotezele modelelor utilizate, lipsa inregistrarilor statistice oficiale pentru fenomene semnificative care cauzeaza riscul de ecosistem pe teritoriul Romaniei si existenta unor serii scurte de date in publicatiile statistice oficiale. Aceste deficiente pot sa duca la rezultate distorsionate. Apreciem ca diferentele sunt, in general, subestimari ale fenomenelor complexe existente. Prin urmare, se poate spune ca analiza    furnizeaza o imagine asupra dimensiunii minime a riscului de ecosistem pe teritoriul Romaniei descrisa din perspectiva efectelor activitatii economice asupra mediului. Desi rezultatele nu reflecta fidel realitatea, acestea pot fi utile in contextul premisei formulate de Brown (2001), conform careia "orice estimare, chiar daca incorecta, este mai utila decat absenta unei informatii cantitative" privind importanta predictiei si minimizarii riscului de ecosistem pe teritoriul Romaniei.

Analiza ratelor de degradare a ecosistemului

Tipologia ratelor de degradare a ecosistemului se dezvolta utilizand modelele econometrice construite. Informatiile oferite de ratele de degradare privesc modul in care se comporta variabila rezultativa la modificarea variabilelor cauza, adica arata sensul si masura in care variabila rezultativa se va modifica. Se identifica: rate de degradare a calitatii aerului, rate de degradare ca calitatii solului si rate de decradare a biodiversitatii.

Ratele de degradare a calitatii aerului variaza atat in ceea ce priveste tipul relatiei dintre variabile (pozitiva sau negativa), cat si in ceea ce priveste intensitatea relatiei (valoarea ratei). Ratele negative variaza intre -231.16 si -0.03 si exprima relatia dintre emisiile de gaze cu efect de sera (total si pe tipuri de gaze) si PIB realizat in agricultura si silvicultura; productia totala de energie electrica si dimensiunea septelului. Ratele negative pot avea diferite explicatii in functie de caracteristicile variabilelor exogene si endogene, descrise in continuare.

Emisiile de gaze cu efect de sera din agricultura si silvicultura scad cu 231.16, respectiv 67.2 Gg echivalent dioxid de carbon la fiecare 1 000 euro crestere a PIB produs de agricultura si silvicultura pentru ca emisiile silviculturii au valori negative, exprimand cantitatea de gaze de sera absorite. Astfel, scaderea emisiilor reprezinta, in fapt, o crestere a cantitatii aborsorbite datorita cresterii capacitatii de absorbtie a padurii, de exemplu, prin plantatii pentru productia de masa lemnoasa. Faptul ca rata este negativa si pentru productia de lemn rotund poate sa reprezinte o conformare in acest sens, desi valoarea ratei este mult mai mica (-9.13), exprimand o contributie specifica sectorului. Emisiile de protoxid de azot din descomunerea gunoiului de grajd scad cu 21.89 Gg echivalent dioxid de carbon la cresterea septelului de bovine cu 100 mii capete pentru ca acest gaz de sera provine si dintr-o alta sursa agricola - ingrasamintele chimice cu azot. Rata negativa pentru emisiile de dioxid de sulf si gaze de sera (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot) in raport cu productia totala de energie eletrica poate indica faptul ca cresterea productiei se datoreaza contributiilor din partea centralelor hidroelectrice, nucleare, la care se adauga    si efectele retehnolgizarii unora din termocentrale, respectiv trecerii la utilizarea gazelor naturale in locul carbunilor. Scaderea emisiilor de gaze de sera din agricultura la cresterea populatiei ocupate in agricultura se poate explica prin reducerea gradului de intensivizare a agriculturii, ca urmare a diminuarii dimensiunii exploatatiilor agricole. Astfel, sistemul de productie traditional, practicat in exploatatiile familiale, foloseste cantitati mici de ingrasaminte chimice (a caror descompunere genereaza gaze de sera), dar este intensiv in munca.

Ratele pozitive sunt cuprinse intre 0.01 si 1 311.56. Valoarea ratelor de degradare pentru emisiile de gaze de sera totale si pe tipuri de gaze exprima in raport cu productia de energie electrica in termocentrale si populatia ocupata in industria enegergetica o ordonare similara, in sensul ca ratele cresc in urmatoarea ordine: protoxid de azot (0.01, respectiv 9.79); metan (0.15, respectiv 214.57); dioxid de carbon (216, respectiv 1 87.19). In acelasi timp, din insumarea ratelor rezulta valoarea obtinuta pentru emisiile totale de gaze de sera (12.61, respectiv 1 311.56).

Ratele de degradare a calitatii solului sunt cuprinse intre -21.05 si 88.34. Dintre valorile estimate pot fi considerate surprinzatoare cele care exprima relatia dintre chimizarea agriculturii si calitatea solului, precum si cele referitoare la suprafata padurilor in raport cu productia de hartie si de lemn rotund. Astfel, atat in cazul consumului de pesticide, cat si a celui de ingrasaminte chimice, rata de degradare are valori negative (-0.25, respectiv -0.04). Pe de alta parte, in raport cu suprafata padurii, rata are valori pozitive pentru productia de hartie si de lemn rotund (88.34, respectiv 17.20).

Rata negativa cu cea mai mare valoare se refera la relatia dintre suprafata ocupata de paduri si numarul mediu de salariati din agricultura si silvicultura. Pe langa ambiguitatea datorata cumularii informatiilor din cele doua sectoare, valoarea negativa a ratei se poate explica prin cresterea numarului de salariati necesari pentru exploatarea masei lemnoase.

A doua rata negativa exprima faptul ca suprafata solurilor de calitatea a V-a va scadea pe masura ce va creste suprafata cultivata cu leguminoase pentru boabe. Contributia acestor culturi la ameliorarea calitatii solurilor prin fixarea azotului atosferic poate reprezenta un suport realist pentru explicarea acestei relatii.

A treia rata negativa exprima relatia dintre suprafata padurilor si PIB realizat de agricultura si silvicultura. Astfel, cresterea PIB cu o mie de euro duce la o scadere cu 4.4 hectare a suprafetei padurilor.

Valorile estimate pentru ratele de degradare ale biodiversitatii sunt cuprinse intre -0.23 si 0.07. Valorile negative (3 din 7) pot fi explicate prin reducerea emisiilor de dioxid de sulf si oxizi de azot pe unitatea de energie produsa, fapt confirmat si de rata pozitiva obtinuta pentru consumul specific de combustibil pentru productia de energie electrica in termocentrale (0.03).

Ratele de degradare au valori mici (sub 0.5) pentru toate combinatiile dintre variabilele endogene si exogene. Acest nivel scazut se poate explica prin faptul ca starea padurilor este influentata de numerosi alti factori, intre care si cei climatici, care au inregistrat abateri importante in ultimii ani, in masura sa influenteze gradul de vatamare al padurilor.

Scenariile privind consecintele asupra ecosistemului sunt descrieri plauzibile despre modul in care vor evolua o serie de caracteristici in viitor. Acestea urmaresc sa vizualizeze viitorul si sa evidentieze incertitudinile care pot deveni critice, fara a fi previziuni, proiectii, predictii sau recomandari. Scenariile abordeaza probleme reale ale dinamicii ecosistemelor, deciziilor politice, evolutiei tehnologice, precum si modul in care vor evolua caracteristicile consumului si productiei. Se identifica patru scenarii.

Scenariul consecintelor minore asupra ecosistemului (ECO-min)

Ipotezele care stau la baza elaborarii scenariului se refera la: cresterea eficientei utilizarii serviciilor de furnizare; crestere moderata a populatiei; comert international liberalizat; societate inovativa (in toate sectoarele); se implementeaza politici de mediu si strategii de protectie a mediului; management orientat catre protejarea ecosistemelor.

Cererea pentru servicii de furnizare va manifesta o tendinta de crestere redusa ca urmare a castigurilor inregistrate in eficienta utilizarii acestor servicii dar aceasta va duce la ingustarea gamei sistemului de productie care devine astfel vulnerabil la schimbarile imprevizibile. Cresterea veniturilor cetatenilor combinata cu cresterea moderata a populatiei, liberalizarea comertului si inovatiile din toate sectoarele, inclusiv productia de alimente sustin cresterea cererii pentru alimente. Preferinta pentru diete bogate in proteine animale este redusa.

Productia de biocombustibili creste, in special datorita politicilor de mediu. Ritmul de crestere va fi unul moderat ca urmare a diminuarii cererii pentru energie.

Accesul polulatiei la sursele de apa creste, cu exceptia zonelor aride si a zonelor rurale sarace. Prelevarile de apa ating un anumit plafon, dupa care se mentin constante pentru zonele dezvoltate, in timp ce in zonele sarace cresc lent. Desi si in aceste zone se fac eforturi pentru respectarea standardelor de epurare, poluarea agricola a apelor determina probleme legate de eutrofizare. Se pune accent pe asigurarea minimului de resurse pentru toata populatia.

Ca urmare a adoptarii unui management orientat catre protejarea ecosistemelor se investeste in ingineria ecosistemelor pentru a se asigura mentinerea serviciilor de regularizare. Aceasta abordare reuseste pentru anumite servicii, in anumite zone, in timp ce in altele simplificarea ecosistemelor duce la cresterea vulnerabilitatii la schimbare si perturbari. Impactul perturbarilor neprevazute solicita noi inovatii tehnologice care, la randul lor, accentueaza vulnerabilitatea.

Se fac eforturi intense de transformare a ecosistemelor prin inginerie pentru a furniza servicii de regularizare a climei. Ramane incert in ce masura poate fi marita capacitatea biosferei de a retine carbon peste nivelul obtinut prin masurile de protejare in din scenariul ECO-maj. Se asteapta o schimbare mica in capacitatea de purificare a apei ca urmare a problemelor ecologice preexistente (concentratii ridicate de substante nutritive in sol) si a cresterii continue a presiunii asupra mediului.

Referitor la protectia zonei litoralului Marii Negre, ecosistemele sunt transformate special pentru a asigura astfel de servicii ceea ce duce la cresteri in asigurarea acestui serviciu. Imbunatatirile ar putea fi anulate uneori de raspunsuri neasteptate din partea ecosistemelor.

Ca urmare a adoptarii unui management orientat catre protejarea ecosistemelor, este posibil sa se ia masuri privind managementul serviciilor suport astfel ca acestea se vor mentine.

Societatea inovativa se concentreaza pe educatie si cunoastere, dar ignora cunoasterea locala si traditionala. Prin urmare, rezultatele acestui scenariu pentru serviciile culturale sunt nedefinite. Cunoasterea trece de la cunostinte traditionale la informatie tehnologica, conducand la pierderea diversitatii culturale.

Scenariul consecintelor moderate asupra ecosistemului (ECO-mod)

Ipotezele care stau la baza elaborarii scenariului se refera la: ritm lent de crestere economica; crestere demografica accentuata; comert regionalizat; management orientat catre protejarea ecosistemelor.

Cererea pentru servicii de furnizare va manifesta o tendinta de crestere temperata. Cresterea lenta a veniturilor cetatenilor insotita insa de o cresterea demografica destul de accentuata determina o crestere a cererii pentru alimente. Alimentele sunt produse local, pe terenuri agricole din ce in ce mai extinse, fara a pune accent pe cresterea randamentelor. Practicarea agriculturii extensive este insuficienta pentru a satisface cererea efectiva de hrana la preturile actuale.

Culturile energetice concureaza cu cele alimentare, astfel ca terenurile pentru biocombustibili sunt mai scumpe. In plus, ritmul lent al cresterii economice face ca cererea de energie sa fie mai redusa. Cu toate acestea, productia de biocombustibil creste pentru a satisface nevoile din ce in ce mai mari ale unei populatii in crestere.

Prelevarile de apa si consumul din gospodarii se stabilizeaza in zonele dezvoltate si vor creste moderat in zonele rurale sarace. Desi consumul pe locuior este mai mic decat pentru ECO-maj si ECO-min, se investeste mai mult efort local in asigurarea populatiei cu volumul minim de apa necesar. Lipsa de apa nu este o problema in zonele dezvoltate, dar se manifesta puternic in cele sarace. Aici, solutiile locale sunt formulate prin managementul integrat al bazinelor hidrografice.

Referitor la serviciile de regularizare, se acorda o atentie sporita managementului local sau regional al ecosistemului. Mentinerea si extinderea serviciilor de regularizare este scopul acestui management si conduce la diminuarea vulnerabilitatii. Inconvenientul apare prin abordarea locala si regionala care nu permite actiuni care sa sustina si serviciile de regularizare la scara globala (schimbari climatice, populatiilor marine).

Problemele globale nu sunt prioritare, dar regularizarea climatului poate fi o consecinta a aplicarii masurilor de protejare a ecosistemelor la nivel local. Schimbarile in furnizarea acestor servicii sunt mici. Diminuarea capacitatii de purificare a apei cauzata de cresterea demografica si practicarea agriculturii extensive este compensata prin abordarea prioritara a capacitatii de purificare a apei in managementul ecosistemului. Este de asteptat o imbunatatire a capacitatii de purificare.

Referitor la protectia zonei litoralului Marii Negre societatea se concentreaza pe configuratii ale ecosistemelor care corespund unor obiective regionale, ceea ce duce la imbunatatirea furnizarii acestui serviciu.

Ca urmare a adoptarii unui management orientat catre protejarea ecosistemelor, este posibil sa se ia masuri privind managementul serviciilor suport astfel ca acestea se vor mentine.

Serviciile culturale furnizate de catre ecosistem inregistreaza o crestere, intrucat societatea considera prioritara conservarea cunostintelor locale si a potentialului de inovare.

Scenariul consecintelor majore asupra ecosistemului (ECO-maj)

Ipotezele care stau la baza elaborarii scenariului se refera la: crestere in bunastarea sociala; crestere economica cu un ritm accelerat; comert international liberalizat; urbanizare; sisteme de productie cu eficienta ridicata; management indiferent la degradarea ecosistemelor.

Cererea pentru servicii de furnizare va manifesta o tendinta de crestere puternica ca urmare a cresterii bunastarii. Cresterea economica cu un ritm accelerat, insotita de liberalizarea comertului si urbanizare sustin cresterea cererii pentru alimente. In acest scenariu, cererea pentru cereale si carne creste cel mai rapid, cerealele fiind utilizate pentru furaje in sectorul zootehnic. Cresterea productiei agricole este posibila prin investitii masive in cercetare si infrastructura, astfel ca extinderea terenurilor agricole nu este necesara. Preturile pot fi mai mici pentru produsele zootehnice si mai mari pentru porumb (datorita utilizarii ca furaj) si grau (produs alimentar direct). Preferinta pentru diete bogate in proteine animale este ridicata.

Productia de biocombustibil creste fata nivelul curent ca urmare a cresterii preturilor combustibililor fosili. Mai mult, aceasta evolutie este determinata de accesul la terenuri favorabile si cresterea cererii pentru energie. Accesul la terenuri favorabile este posibil intrucat concurenta cu productia de hrana este redusa, alimentele fiind produse in sisteme cu eficienta ridicata. Energia din biocombustibili este rentabila pentru ca biocombustibilii se pot obtine pe terenuri relativ ieftine si productive. Extinderea culturilor de biocombustibili duce insa la cresterea suprafetelor de paduri defrisate.

Accesul polulatiei la sursele de apa creste, cu exceptia zonelor aride si a zonelor rurale sarace. Prelevarile de apa ating un anumit plafon, dupa care se mentin constante pentru zonele dezvoltate, in timp ce in zonele sarace cresc substantial. Datorita acestei cresteri, precum si a unui volum sporit al deversarilor de ape uzate neepurate in zonele sarace apar probleme in asigurarea continuitatii in aprovizionare. Astfel de probleme nu conduc insa la efecte generalizate ca epidemii de boli transmisibile prin apa sau foamete datorita lipsei de apa pentru ca prin cresterea nivelului de bunastare are loc si dezvoltarea capacitatii institutionale in asa masura incat autoritatile rezolva discontinuitatile la nivel local si regional.

Existenta unui management indiferent la degradarea ecosistemului nu permite tratarea serviciilor de regularizare ducand la o vulnerabilitate ridicata fata de perturbarea acestora. Pot aparea insa exceptii doar atunci cand legatura dintre serviciile de regularizare si bunastare este directa si usor de perceput.

Protectia climatului se realizeaza prin conservarea padurilor seculare si prin masuri de evitare a emisiilor de carbon din biosfera. In consecinta, contributia ecosistemelor la regularizarea climatului este in crestere. Ramane incert cat de mult poate creste capacitatea de retinere a carbonului si nici pana cand se va putea mentine aceasta capacitate.

Capacitatea de dilutie a majoritatii raurilor creste datorita nivelului mai ridicat al precipitatiilor. Suprafata terenurilor umede scade datorita extinderii zonelor locuite si a terenurilor agricole, dar schimbarea este relativ mica fata de celelalte scenarii. Deversarile de ape uzate cresc, dar exista resurse suficiente pentru remedierea situatiilor in care capacitatea de purificare este depasita. Protectia zonei litoralului Marii Negre ramane neschimbata.

Referitor la serviciile suport ale ecosistemului, abordarea pe termen scurt si solutionarea problemelor imediate nu permite considerarea unor aspecte, vizibile numai pe termen lung. Prin urmare, este posibil ca aceste servicii sa se diminueze treptat.

Furnizarea de catre ecosistem a serviciilor culturale se diminueaza usor. Oamenii vin din ce in ce mai putin in contact cu natura, fiind mai putin familiarizati cu aceasta. Lipsa experientei personale reduce beneficiile serviciilor culturale. Se ajunge la o pierdere a valorilor autohtone si de diversitate culturala.

Scenariul consecintelor catastrofale asupra ecosistemului (ECO-cat)

Ipotezele care stau la baza elaborarii scenariului se refera la: cresterea populatiei; crestere economica diminuata sau scadere economica; masuri protectioniste; investitii reduse in tehnologii; management indiferent la degradarea ecosistemelor.

Cererea pentru servicii de furnizare va manifesta o tendinta de crestere puternica ca urmare a cresterii populatiei. Cresterea productiei de alimente se realizeaza prin extinderea suprafetelor cultivate, proces favorizat si de politicile protectioniste (tarife si cote de import, subventii).

Investitiile in tehnologii agricole sunt reduse astfel ca si productivitatea culturilor este mai mica. In acelasi timp, populatia creste mai rapid decat in celelalte scenarii si odata cu ea si nevoia de hrana. Culturile energetice concureaza cu cele alimentare, astfel ca terenurile pentru biocombustibili sunt mai scumpe. In plus, ritmul redus al cresterii economice face ca cererea de energie sa fie mai redusa. Desi cu un ritm redus, productia de biocombustibil creste pentru a satisface nevoile din ce in ce mai mari ale unei populatii in crestere.

Acesul populatiei la sursele de apa este similar scenariului ECO-mod. Prelevarile de apa si consumul domestic cresc moderat si se stabilizeaza in zonele dezvoltate si sunt moderate-mari in cele sarace. Accesul la resurse de apa corespunzatoare este mai redus decat in celelalte scenarii. Ignorarea implicatiilor lipsei de apa in zonele sarace conduce la nivel local la crize de calitate a apei, cu distrugerea pe scara larga a ecosistemelor acvatice si contaminarea resurselor de apa.

Vulnerabilitatea serviciilor de regularizare creste pe masura ce accesibilitatea lor descreste. Resursele disponibile in zonele dezvoltate permit adaptari care asigura conservarea acestor servicii, dar in zonele sarace, cresterea demografica, ritmul lent al cresterii economice si extinderea saraciei limiteaza puternic astfel de actiuni.

Capacitatea de regularizare a climatului se diminueaza datorita lipsei coordonarii internationale. Capacitatea de purificare a apei descreste datorita extinderii suprafetelor locuite si terenurilor agricole in detrimentul terenurilor umede. In plus, volumul apelor uzate depaseste nivelurile ce s-ar putea atinge prin celelalte scenarii, ducand la incarcarea puternica cu poluanti a apelor de suprafata. Protectia zonei litoralului Marii Negre ramane neschimbata.

Referitor la serviciile suport ale ecosistemului, abordarea pe termen scurt si solutionarea problemelor imediate nu permite considerarea unor aspecte, vizibile numai pe termen lung. Prin urmare, este posibil ca aceste servicii sa se diminueze treptat.

Furnizarea de catre ecosistem a serviciilor culturale se diminueaza usor. Oamenii vin din ce in ce mai putin in contact cu natura, fiind mai putin familiarizati cu aceasta. Lipsa experientei personale reduce beneficiile serviciilor culturale. Se ajunge la o pierdere a valorilor autohtone si de diversitate culturala.

Provocari

In cele patru scenarii, determinantii directi si indirecti care afecteaza ecosistemele nu se vor mentine la nivelul inregistrat in ultimii ani, iar importanta relativa a lor va incepe sa se schimbe. Dinamica populatiei va fi mai putin importanta, in timp ce repartizarea populatiei, schimbarea climatica si circulatia biogeochimica vor avea un impact mai mare asupra ecosistemelor. Veniturile populatiei si produsul intern brut vor creste cu ritmuri diferite, in functie de scenariu. Aceasta se va traduce prin cresterea consumului de resurse si schimbarea structurii consumului. Preluarea terenurilor naturale in agricultura va continua sa fie un determinant important pentru schimbarea biodiversitatii terestre. Incarcarea cu substante nutritive va deveni o problema din ce in ce mai severa, ceea ce va duce la o crestere a fluxului global de azot catre apele litoralului Marii Negre.

Contributia ecosistemelor terestre la regularizarea climatului este incerta. Eliberarea si absorbtia carbonului de catre ecosisteme afecteaza continutul atmosferei in dioxid de carbon si metan, influentand astfel climatul. In prezent, biosfera este un absorbant net de carbon. Este foarte probabil ca viitorul acestui serviciu sa fie afectat de schimbarea utilizarii terenurilor. In acelasi timp, concentratiile ridicate de dioxid de carbon pot contribui la cresterea productivitatii, dar aceasta nu inseamna neaparat o crestere a capacitatii de absorbtie. Cunoasterea incompleta a proceselor de respiratie la nivelul solului genereaza incertitudine privind rolul acestuia in retinerea carbonului.

Bibliografie selectiva

Andrei, T., Bourbonnais, R., (2008), Econometrie, Editura Economica, Bucuresti, 2008.

Boyd, J., Banzhaf, S. (2006), What are ecosystem services. The need for standardized environmental accounting units, Discussion paper, Resources for the future, Washington, DC.

Bran, F., Ioan, I. (2004), Ecologie generala, Editura ASE, Bucuresti.

Carnot, N., Koen, V., Tissot, B. 005), Economic Forecasting, Palgrave MacMillan, New York

Carpenter, S.R., Bennett, E.M., Peterson, G.D. (2006), Scenarios for ecosystem services: an overview, Ecology and Society 11 (1): 29, https://www.ecologyandsociety.org/vol11/iss1/art29/, 10.07.2009.

Contantza, R., d'Arge, R., de Groot, R., Farber, S., Grasso, M., Hannon, B., Limburg, K., Naeem, S., O'Neill, R.V., Paruelo, J., Raskin, R.G., Sutton, P., van den Belt, M. (1997), The value of the world's ecosystem services and natural capital, Nature, 387, 253-260.

Du, X.J., Gao, X.M., Ma, K.P. (2003), Diagnosis of the degree of degradation of an ecosystem. The basis and precondition of ecological restoration, Acta Phytoecologica Sinica, 27 (5) 700-708.

Giarini, O., Stahel, R. W. (1996), Limitele certitudinii, Edimpress-Camro, Bucuresti.

Gradinaru, G. (2008), Tehnici de analiza statistica a beneficiilor de mediu, Editura ASE, Bucuresti.

Heilig, G.K. (1994), The greenhouse gas methane (CH₄): Sources and sinks, the impact of population growth, possible interventions, Population and Environment

MEA (2005), Ecosystems and human well-being, volume 2, Island Press.