STABILIREA UNUI PROGRAM DE MONITORING

STABILIREA UNUI PROGRAM DE MONITORING
1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND POLUAREA MEDIULUI

Organismul uman este permanent influentat de o multime de factori externi, care se mai numesc factori de mediu sau factori ecologici. Intre organismul uman si mediul ambiant apare un echilibru mobil.

Factorii de mediu pot fi grupati in:

factorii fizici, ca presiunea atmosferica sau radiatiile ionizante;

factori chimici, reprezentati de diferitele elemente sau substante existente in natura sau sintetizate de om;

factori biologici, in mod deosebit virusurile, bacteriile, ciupercile si alte microorganisme care actioneaza asupra organismului;

factori sociali, rezultati din interrelatiile dintre oameni sau dintre om si mediu.

Influenta factorilor si conditiilor de mediu ambiant asupra sanatatii omului ar putea fi ilustrata schematic conform figurei 1.

Fig.1.1 Influenta factorilor si conditiilor de mediu ambiant asupra sanatatii omului.

Temperatura, umiditatea, miscarea aerului, presiunea atmosferica, radiatiile, zgomotul, vibratiile, etc. sunt factorii fizici care au o influenta energetica (calorica, electromagnetica, acustica, gravitationala s.a.) asupra organismului.

Multi dintre factorii enumerati prezinta o necesitate vitala pentru organism, de exemplu, o anumita temperatura a aerului, presiune atmosferica sau radiatie solara. Insa tot acesti factori pot avea si o influenta nociva. Temperatura aerului, de exemplu, poate provoca o supraincalzire a organismului pana la soc termic, zgomotul excesiv poate leza aparatul vestibular si provoaca surditatea, iar razele ultraviolete - cancerul pielii etc.

Factorii chimici sunt elementele chimice si compusii aerului, apei, solului, alimentelor existente in natura sau a substantelor sintetizate de catre om. Multe elemente chimice si compusii lor sunt necesare pentru activitatea normala a organismului. Dar, in unele cazuri, tot ele pot fi cauza bolilor: de exemplu, carenta de iod in produsele alimentare poate cauza dereglarea functiei glandei teroide si aparitia gusei endemice; insuficienta de oxigen in aer provoaca hipozeia; prezenta substantelor toxice in concentratiile sporite in aerul incaperilor de productie ca oxidul de carbon, clorul etc. poate cauza intoxicatii.

Factorii biologici, cum sunt microorganismele patogene, virusii, helmentii etc., patrunzand in organism prin caile respiratorii, aparatul digestiv, prin piele, pot cauza boli contaginoase bacteriene, micoze, helmintoze, viroze. Unii agenti infectand produsele alimentare, pot provoca intoxicatii alimentare si alte boli.

Omul, aflandu-se in mediul social, este supus si actiunii factorilor sociali (psihogeni sau informative).

Astfel, asupra omului influenteaza atat factorii naturali, cat si cei sociali-relatiile de productie, conditiile de trai, de alimentatie s.a., acestia fiind primordiali, determinand sanatatea societatii.

Cea mai evidenta actiune a factorilor de mediu asupra organismului uman este cea exercitata prin intemediul poluarii.

Prin poluarea mediului se intelege modificarea compozitiei normale a mediului si/ sau prezenta unor componenti straini care prin actiunea lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actionarii asupra omului, produc alterarea starii de sanatate sau creaza disconfort.

Poluarea mediului poate avea loc si in afara interventiei omului, cum este patrunderea pulberii de sol in atmosfera sau distrugerea in masa a unor organisme acvatice (alge) dupa o perioada de dezvoltare (inflorire). Acest tip de poluare, denumit si eutrofizare, formeaza insa o exceptie. Cel mai frecvent, poluarea mediului este consecinta activitatilor fiziologice sau social - economice ale omului.

Efectele poluarii au dus la recunoasterea necesitatii unor masuri de depoluare sau de productie a mediului inconjurator.

2. METODE DE CONTROL A FACTORILOR POLUANTI

Controlul si monitoringul mediului constau in dezvoltarea si mentinerea unor sisteme de supraveghere continua, care sa permita obtinerea informatiei veridice si complexe pentru rezolvarea problemelor legate de starea, utilizarea si protectia mediului si componentelor acestuia pentru diferiti utilizatori de informatie din cadrul societatii civile.

Pentru a indeplini aceste sarcini, Controlul si monitoringul mediului utilizeaza o serie de metode de studiu a relatiei dintre factori de mediu si societate. Aceste metode pot fi grupate astfel:

- metode pentru investigarea factorilor de mediu care sunt imprumutate din mai multe stiinte si care sunt specifice factorilor de mediu cercetati;

- metode experimentale, prin care se urmareste pe animale de laborator actiunea factorului de mediu cercetat, iar rezultatele obtinute sunt transpuse organismului uman;

- metode pentru investigarea organismului uman, cum sunt metodele chimice aplicate in masa, metodele paraclinice sau de evidentiere a unor modificari functionale hematologice, serologice etc.

produse in organism, mai ales in stadii incipiente de boala, si metode epidemiologice sau de investigare populationala;

- metode statistice sau mai exact statistico-matematice, prin care se prelucreaza datele de investigare a mediului, cat si cele pentru investigarea organismului uman, in vederea obtinerii unor rezultate veridice pentru a fi interpretate corect.

Cu ajutorul tuturor acestor metode Controlul si monitoringul mediului exercita o actiune complexa de supraveghere permanenta a starii mediului in vederea asigurarii securitatii ecologice. De aici reiese si scopul de baza al controlului - asigurarea respectarii legislatiei ecologice, a normelor si standardelor in domeniu, a realizarii planurilor si programelor de actiune ale protectiei mediului de catre toate institutiile si organizatiile, activitatea carora are tangenta directa sau indirecta cu mediul inconjurator, agentii economici si persoanele fizice.

In functie de obiectivele incredintate, Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat include in calitate de subsisteme atat compartimentele de baza (aerul, apa, solul, flora, fauna, omul), cat si factorii complementari (radiatia solara si tehnogena, campurile electromagnetice, poluarea sonica, vibratiile, agentii biologici patogeni, substante toxice, ingrasamintele chimice, pesticide).

In plan teritorial, Monitoringul Ecologic se constituie din trei niveluri de supraveghere:

- local (in zona de activitate a intreprinderilor, in localitati, rezervatii);

- regional (in limitele unitatilor administrativ - teritoriale, in perimetrul zonelor economice si naturale);

- national, care cuprinde intreg teritoriul tarii.

Obiectivele propuse prin proiect constau in investigarea factorilor de mediu apa, aer, sol, analizarea rezultatelor obtinute si stabilirea calitatii factorilor de mediu, cu incadrarea in categorii de calitate a acestora.

Stabilirea locatiei de unde se face prelevarea probelor

Judetul Ialomita, veche si traditionala vatra de paine a tarii, campie a soarelui, la inceputul secolului al XX-lea cunoscut prin imaginea ciulinilor Baraganului, este situat la intersectia unor drumuri comerciale importante, ceea ce ii confera caracter de zona de tranzit intre Dobrogea si celelalte judete ale tarii.

Capitala judetului Ialomita este municipiul Slobozia, care este pozitionat in centrul Campiei Romane, la aproape 130 km est de Bucuresti si 150 km vest de Constanta. Orasul este traversat de raul Ialomita, unul dintre cele mai importante rauri din Romania.

Suprafata totala a localitatii este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan si 1.300 ha intravilan.

Relief

Municipiul se inscrie intr-un areal ce face parte din Platforma Valaha, care reprezinta partea coborata a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi si constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importanta dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orasului, venind din Dobrogea.

Relieful localitatii, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a caror altitudine maxima este de 35 m, este constituit pe nisipuri si prezinta ondulari, dune si vaiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV.

Se disting in zona campuri, vai, terase si lunci: Campul Ciulnitei, Terasa Ialomitei, Lunca Ialomitei, Valea Ialomitei. Intinderea aceasta a fost acoperita de ape care, spre sfarsitul Paleoliticului, s-au scurs in Marea Neagra, de aceea solul zonei se constituie din formatiuni aluvionare, cu strat freatic umed si avansat spre suprafata.

Bogatiile subsolului

Este posibil ca in vatra orasului sa nu se fi facut prospectiuni mai serioase ale subsolului, in care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale namolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la Amara, Fundata, Ciulnita si Perieti. Acestea s-ar putea adauga la filoanele zacamintelor de titei si gaze naturale descoperite in diferite puncte ale zonei, dupa anul .

Solurile

Solurile au o fertilitate foarte ridicata, aproximativ 95% din suprafata fondului funciar, avantajata si de relieful de campie, permitand conditii foarte bune pentru agricultura.

Orasul Slobozia se incadreaza din punct de vedere morfologic in partea de sud-est a campiei Baraganului, campie caracterizata prin microreliefuri cu crovuri si depozite lacustre.

Din cercetarea geotehnica a zonei de sud a municipiului Slobozia, efectuata in 1986 printr-un Studiu geotehnic elaborat de ISPIF Bucuresti, au reiesit urmatoarele consideratii privind structura litologica a solului:

¥ la suprafata, un strat de 0,20 - 0,30 m este pamant vegetal sau umplutura (piatra sparta, moloz, caramida, argila, nisip) cu grosimi variabile, de la 0,80 m la 2,80 m, si zonal grosimea de 6,20 m

¥ intre 0,90 - 4,80 m, un strat de pamant argilos - prafos cu caracter loessoid, cafeniu - galbui

Pamantul argilos - prafos prezinta consistenta medie - ridicata, compresibilitate medie - mare si este sensibil la umezire.

¥ un strat relativ gros de nisipuri fine prafoase , galbui - cafenii, cu indesare mijlocie si grosimi cuprinse intre 3,80 - 9,60 m adancime

Hidrogeologie

In partea de sud a orasului Slobozia, apa subterana se intalneste la adancimi cuprinse intre 3,90 - 6,70 m, masurate de la nivelul terenului.

Nivelele apei subterane au variatii in timp, fiind in directa legatura cu factorii naturali, climatologici, sau artificiali, datorati activitatilor antropice din zona. In cazul in care procesul de crestere a nivelului apei va continua, pierderile se vor acumula si vor crea o ridicare sub forma de cupola, cu maxim de extensie in zona cu pierderi mari, fapt ce poate conduce la afectarea fundatiilor constructiilor din acea zona.

Calitatea apei subterane prezinta mineralizare accentuata, data in special de ionii amoniu si azotat, specifici proceselor industriale.

Agresivitatea apei este de tip diferit (carbonica, sulfatica, magneziana, amoniacala) si de intensitate diferita, variind de la slab la puternic agresiva.

Prezenta pe intreaga zona a platformei industriale de sud a orasului Slobozia a materialelor permeabile (nisipuri, nisipuri prafoase argiloase) creeaza conditii favorabile acumularilor de apa, care contribuie la ridicarea nivelului apei subterane.

Punctele de prelevare din teren, frecventa prelevarilor, precizia si acuratetea masuratorilor, indicatorii ce se monitorizeaza, metodele de analiza folosite, precum si interpretarea rezultatelor investigatiilor analitice in raport de reglementarile legislatiei de mediu in vigoare, vor fi prezentate pentru fiecare factor de mediu.

3. CONTROLUL SI MONITORIZAREA CALITATII solului si apei freatice

Poluarea caracteristica activitatilor antropice desfasurate in zona de sud a orasului Slobozia este poluarea cu compusi ai azotului. Alte tipuri de poluare sunt generate de poluarea cu produse petroliere.

Poluantii pot patrunde in sol si apa freatica prin trei cai principale:

- scurgeri de la echipamentele instalatiilor: rezervoare, separatoare, conducte si / sau canalizare industriala datorate neetanseitatilor la imbinari sau spargerii / fisurarii / perforarii etc.;

- deversari accidentale de produs in timpul operarii normale / opririlor accidentale a instalatiilor tehnologice, la rampe de descarcare produse lichide;

- pierderi accidentale de la depozitarea si transportul materiilor prime sau finite vehiculate pe amplasamentele agentilor economici din zona

Principalele cauze care pot conduce la prezenta poluantilor in sol si subsol sunt:

- neetanseitati ale conductelor de transport produse lichide, fapt ce poate fi atestat de prezenta pe sol, sub estacade, a petelor provenind de la produsele vehiculate.

- pierderea de produse din instalatiile tehnologice si rezervoarele de stocare, datorate accidentelor tehnice si mecanice;

- depozitarea peste capacitatea proiectata a deseurilor in depozitul de deseuri.

Din punct de vedere al persistentei, sursele de poluare pot fi:

1. surse persistente, de regula latente si de lunga durata cum sunt:

- scurgerile prin fisurile conductelor de transport produse petroliere;

- pierderi produse petroliere la rampele de incarcare - descarcare a acestor produse;

- neetanseitatile rezervoarelor de depozitare materii prime, produse finite;

- exfiltratiile din canalizarile de ape uzate si din bazinele statiilor de epurare, s.a

2. surse temporare, de scurta durata, dispersate sau concentrate, aparute in caz de accidente tehnice sau avarii mecanice la instalatiile tehnologice, rezervoare.

Originea diferita, in timp si spatiu, a pierderilor de produse petroliere, precum si cauzele multiple care au provocat aceste pierderi au condus, pe langa alte cauze, la complexitatea fenomenului de poluare a apelor subterane din zona analizata.

Stabilirea aportului fiecarei surse de poluare este dificila din urmatoarele considerente:

- interferenta in timp si spatiu a efectelor diferitelor surse de poluare;

- desfasurarea unor procese de transformare, migrare, dizolvare, vaporizare sau degradare biochimica a hidrocarburilor ajunse in mediul subteran.

Stabilirea locatiei de unde se face prelevarea probelor

Punctele de prelevare a probelor de sol din arealul considerat in proiect sunt indicate pe harta.

In vederea aprecierii cantitative a gradului de poluare actual al solului, au fost efectuate investigatii, realizandu-se un numar de 12 prelevari de probe din sol.

La stabilirea punctelor de prelevare a probelor de sol s-a tinut de urmatoarele considerente:

- amplasarea in apropierea unor surse de poluare;

- posibilitatea contributiei mai multor surse la poluarea potentiala a solului.

Caracterizarea generala a solului din zona locatiei

Tipul de sol

Solurile din zona de prelevare a probelor sunt de tip cernoziom tipic slab carbonatic lutos / lutonisipos - cernoziom tipic slab carbonatic lutos / lutos - cernoziom cambic tipic lutos / lutos, apa freatica situandu-se la adancimea de 8 - 10 m.

Aciditatea

pH-ul este 6,6 - 7,5, solurile cu acest pH asigurand o solubilitate si o accesibilitate optima a majoritatii elementelor nutritive din sol, catre plantele cultivate, situatia inregistrata putand fi considerata optima.

Concentratia medie de azot

Concentratia totala medie de azot de 28-37 mg/kg, se incadreaza la clasa de aprovizionare cu azot scazuta, atat pentru culturile de camp cat si pentru culturile intensive, respectiv culturile fertilizate.

Concentratia medie de fosfor mobil

Concentratia totala medie de fosfor mobil de 28 - 33 mg/kg caracterizeaza un nivel mediu al cerintei.

Tehnici de prelevare

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au tinut cont de recomandarile Anexei A.3 din Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184/1997, si anume:

- vegetatia a fost complet indepartata de pe aria de prelevare a probei;

s-a utilizat un instrument de prelevare, ce a asigurat prelevarea unui volum de mostra suficient analizei;

- prelevarea s-a realizat de la doua adancimi diferite, la 0-10 cm si respectiv, la 30-40 cm de suprafata solului.

Prelevarile de probe au fost efectuate in septembrie 2008, utilizand o sonda speciala.

Probele au fost colectate in borcane cu dop rodat, inchise etans. Nu s-au aplicat metode de conservare suplimentare.

Indicatorii monitorizati

Datorita specificului activitatilor desfasurate in zona industriala de sud din Slobozia, in probele de sol prelevate s-au analizat urmatorii indicatori: pH; conductibilitate; umiditate; Shidrocarburi din petrol; cupru, zinc, nichel; molibden; arsen; azot amoniacal si nitric; sulfati

Metode de analiza

Analizele probelor de sol, la indicatorii urmariti s-au realizat folosindu-se urmatoarele metode, prezentate in tabelul de mai jos.

Metode de analiza

Tabelul

Se mentioneaza ca pentru indicatorii pH, conductivitate, umiditate, N-NH₄ si N-NO₃ nu sunt valori normate in Ordinul 756 /1997.

Aprecierea gradului de poluare a solului cu N-NH₄ si N-NO₃, si a pH-ului solului s-a facut tinandu-se seama de clasificarile din "COMPENDIUM AGROCHIMIC" de Velicica si David Davidescu - Editura Academiei Romane Bucuresti, editia 1999

Aparatura de laborator utilizata pentru efectuarea analizelor a constat din: balanta analitica, pH-metru, conductometru, etuva, spectrofotometru IR, spectrofotometru UV-vis, spectrofotometru absorbtie atomica

Prelucrare date - interpretare rezultate

Incadrarea terenului in tipul de folosinta a solului

Valorile de referinta, pentru urme de elemente chimice in sol, sunt date de Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997, anexa, tabelele 2 - 4. In conformitate cu aceasta reglementare, folosinta terenului este clasificata astfel:

- "folosinta sensibila a terenurilor" - reprezentata de utilizarea acestora pentru zone rezidentiale si de agrement, in scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restrictii, precum si suprafetele de terenuri prevazute pentru astfel de utilizari in viitor.

- "folosinta mai putin sensibila a terenurilor" - include toate utilizarile industriale si comerciale existente, precum si suprafetele de terenuri prevazute pentru astfel de utilizari in viitor.

Terenul folosit in scopuri industriale, din zona Slobozia sud este incadrat in categoria de folosinta mai putin sensibila.

Nivelul poluarii functie de concentratiile poluantilor din sol este dat de Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184/1997si este definit astfel:

Poluarea potential semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de alerta Aprevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc nivelul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a masurilor de reducere a concentratiilor de poluanti in emisii / evacuari." Prag de alerta - concentratii de poluati in sol , care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii / evacuari.

Poluarea semnificativa - concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului". Prag de interventie - concentratii de poluanti in sol, la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii / evacuari.

Aprecierea gradului de poluare al solului

Pentru indicatorii: total hidrocarburi din petrol, arsen, cupru, nichel, molibden, zinc, sulfati se prezinta urmatoarele valorile de referinta, conform Ordinului 756 / 1997:

Valorile de referinta pentru indicatorii analizati

Tabelul

Aprecierea gradului de poluare a solului functie de valorile de pH este prezentata in tabelul . .

Domeniul optim de pH este 6 - 6,5.

Reactia solului in raport cu domeniile de pH

Tabelul

Caracterizarea claselor de salinizare a solului dupa conductivitate este prezentata in Tabelul

Gradul de salinizare a solului in functie de conductivitate

Tabelul

Caracterizarea solului in functie de raportul dintre azotul amoniacal si azotul total este prezentata in tabelul . :

Tabelul

Indicatorul umiditate nu are valori normate in normativele mentionate, dar valorile lui pot oferi informatii asupra starii solului din punct de vedere al continutului de apa.

Rezultatele investigatiilor analitice obtinute pentru probele de sol analizate sunt prezentate in tabelele . .

Calitatea solului din interiorul platformei AMONIL

Tabelul

Gradul de poluare a solului la nivelul anului 2008

Compararea valorilor indicatorilor determinati in probele de sol prelevate in septembrie 2008 din zona Slobozia sud se realizeaza cu prevederile urmatoarelor acte normative:

Ordinul nr. 756/1997 - Ordin al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

Lucrarea "COMPENDIUM AGROCHIMIC" de V. Davidescu si D. Davidescu - Editura Academiei Romane - Bucuresti 1999, pentru indicatorii care nu sunt normati in Ordinul 756/1997.

Solul prelevat din zona industriala Slobozia sud se incadreaza in categoria de teren cu folosinta mai putin sensibila.

Nivelul poluarii, functie de concentratiile poluantilor din sol, este dat de Ordinul nr. 756/1997, si este definit prin pragul de alerta si pragul de interventie.

Compararea valorilor indicatorilor determinati in probele de sol prelevate, cu prevederile Ordinul nr. 756/1997, se prezinta in tabelele . .

Determinarea gradului de poluare la nivelul anului 2008

Tipul de folosinta a terenului: mai putin sensibila

Tabelul

Continuare tabel

Continuare tabel

Caracterizarea solului din zona industriala Slobozia sud la nivelul anului 2008

Tabelul

Continuare tabelul

Comparatia rezultatelor cu valorile impuse prin Ordinul nr. 756/ 97conduce la urmatoarele:

CONCLUZII:

Solul din zona Slobozia sud

solul este un sol nisipos, de umplutura, de culoare brun, cu concentratii in compusi azotici sub valorile normale ale solurilor;

continutul de hidrocarburi este sub valoarea normala, cu exceptia unei zone de descarcare si depozitare pacura, unde aceasta valoare este depasita

reactia solului este in general slab alcalina, iar gradul de salinizare variaza de la nesalinizat la usor salin

Caracterizarea generala a solului din zona industriala Slobozia sud este de sol cu nivel de poluare nesemnificativ