Solutii globale la probleme globale

Solutii globale la probleme globale

1. Solutii si alternative in folosirea CFC-urilor

Principala solutie a problemei distrugerii paturii de ozon este oprirea producerii si consumului de CFC. Bineinteles ca pentru aceasta trebuie sa existe alternative.

Lista de alternative ale CFC-urilor

Pentru sistemele de raciere-amestecul de propan/butan care se gaseste in noile modele de frigidere GREENFREEZE produse in Germania.

Pentru solventi-ape neionizate,gheata,curatire semiunda,gaze sub presiune-acestea sunt alternative pentru procesele de spalare a sistemelor electronice folosite pentru productia de computer.

Pentru aerosoli-folosirea aerosolilor in spray-uri a fost oprita in toata lumea,cu exceptia tarilor din Europa Centrala si de Est. Alternative:pulverizatoare mecanice, non-spray-uri,gaze sub presiune si inhalatoare de praf uscat pentru folosinta medicala.

Pentru exicatoare-folosirea amestecurilor de gaze inerte precum azot/argon sau dioxid de carbon/argon ce pot inlocui folosirea halonilor.

Pentru spume si bureti-in acest caz se pune problema daca folosirea spumelor,a izolatiilor si buretilor este necesara de la bun inceput;in cazul in care aceasta este absolute necesara,se pot inlocui cu fibre de sticla,hartie sau carton. Alternative pentru agentii de spumare:dioxid de carbon,monoxid de carbon,apa si pentan.

Alta solutie deja existente este recuperarea si reciclarea sau refolosirea CFC-urilor din frigiderele iesite din uz.

Protocolul de la Montreal

Datorita rapoartelor ingrijoratoare ale oamenilor de stiinta cu privire la marele pericol ce planeaza asupra unei component esentiale ale ecositemului terestru-patura de ozon- s-au facut simtite primele reactii ale statelor lumii. Pasul de le inceput a fost semnarea Conventiei de la Viena in martie1985,ratificata apoi de 20 de state.

Urmatoarea intalnire a avut loc in 1987,cand a fost semnat Protocolul de la Montreal. Acest protocol a intrat in vigoare pe 1 ianuarie 1989,fiind ratificat in timp de 134 de tari. Pentru tarile dezvoltate,protocolul prevede o reducere a consumului de CFC de 50% pana in anul 1999 si oprirea folosirii halonilor pana in 1992. Prevederi speciale au fost facute pentru tarile in curs de dezvoltare,printre care si Romania,care au un nivel mai scazut de folosire a CFC-urilor. Conform articolului 5,aceste tari isi pot creste consumul intern de CFC pe o perioada de ani,nivelul de 0,3 kg/cap de locuitor.

In iunie 1990, Protocolul afost completat de Amendamentul de la Londra,semnat de 86 de tari. In conformitate cu acest amendamnent,consumul de CFC -uri si haloni va fii redus cu 100% pana in anul 2000,o multime de compusi fiind adaugati listei initiale,cu datele respective de oprire a producerii lor.

Protocolul de la Montreal are un caracter particular,unic,prin existent Art. 6 care prevede revizuirea,odata la cel mult patru ani,a masurilor de reglementare adoptate in cadrul lui,in scopul asigurarii unei eficientemaxime a acestora si,in acelasi timp,in stransa corelare cu cele mai noi descoperiri stiintifice.

Exemple de tari cu politici chiar mai respective decat prevederile Protocolului de la Montreal sunt numeroase,dar mai important este sa se puna in evident caile prin care fenomenul de deteriorare a stratului de ozon poate fi mai strict pus sub control. Dintre aceste cai se mentioneaza:

-scheme de reducere voluntara a consumului de CFC sau ODS initiate de guvern,la nivelul ramurilor si subramurilor industrial e sau a marilor firme industriale. Asemenea scheme pot fii intalnite in Mexic,Olanda,Germania etc. De pilda,in Olanda,schema de reducere voluntara,redata pe structura consumului propune o scadere aproape de zero a utilizarii CFC si halonilor pana in anul 1995;

-ecolabelling-ul sau marcarea stabileste performantele ecologice de calitate ale produselor consumatoare de ODS si ale substituentilor ODS; eco-labelling-ul tinde sa se generalizeze in tarile member ale U.E.

-consolidarea activitatii de cercetare-dezvoltare. Polonia,de exemplu,care si-a propus sa devanseze realizarea termenelor preconizate in Protocolul de la Montreal,a infintat Institutul de Chimie Industriala,subordonat Ministerului Industriei si Comertului,care are ca sarcina eleborarea de tehnologii alternative de fabricarea si utilizarea ODS. In SUA,prin actul legislative "The Clean Air Act" consumatorii si furnizorii de CFC/ODS sunt obligati sa apeleze la "cea mai buna tehnologie disponibila in desfasurarea activitatilor productive pentru ca acestea sa fie autorizate a se desfasura.

-interzicerea fabricarii si utilizarii unor CFC lasand la dipozitia cello interesati sa-si adapteze productia. Asemenea dispozitii se intalnesc in Olanda,Uniunea Europeana,Ungaria,SUA,INDIA etc.

-solicitarea de ajutor financiar strain sau mobilizarea unor fonduri financiare proprii in favoarea conversiei industriei catre ODS alternative. Asemenea practici se intalnesc in India,Mexic,Ungaria. Finantarea externa se asigura din Interim Multilateral Fund(fonduri nerambursabile pentru tarile ce au aderat si ratificat protocolul de la Montreal),de Banca Mondiala,UNEP etc.

-punerea sub control a importului de ODS. La aceasta masura eficace a apelat majoritatea tarilor ce au aderat la Protocolul de la Montreal,tarile Comunitatii Europene protejandu-si economia nationala prin controlul importurilor de ODS inca din anul 1988.

Eficacitatea unor asemenea preocupari este elocventa in toate tarile unde reducerea protectiei/consumului de ODS/CFC a format obiectul unor politici sau programe nationale. Exemplul cel mai reprezentativ este oferit de Germania,care prin ordonanta de interzicere a utilizarii CFC si a halonilor va face ca Germania sa devina prima tara din lume care va stopa utilizarea CFC si halonilor in anul 1995.

In ceea ce priveste Romania,prin prevederile Protocolului de la Montreal,ea este inadrata ca tara in curs de dezvoltare si ca atare are un termen de gratie de 10 ani pentru respectarea termenelor preconizate prin protocol. Aceasta pozitie nu este de acceptat din urmatoarele motive:

-industria nationala de fabricare si utilizare a ODS nu este stimulate sa elaboreze sau sa recurga la solutii alternative ramanand o industrie neperformanta;

-piata interna va fi dominate de ODS si produse ce le folosesc provenite din tarile dezvoltat;

-sectorul propriu,national de cercetare-dezvoltare nu va fi "cuplat" la tendinta de elaborare de produse si tehnologii neconventionale;

-accesul tarii la sistemul international de informatii(OZENET) si la sursele de finantare nerambursabile(MLF) nu va fi interzis,dar mult ingreunat din cauza decalajului de preocupari.

Industriile tarilor dezvoltate vor putea oferii produse si tehnologii compatibile cu cerintele protejarii stratului de ozon. Oferta se va face in termeni comerciali,facand inoportune eforturiile proprii,nationale,dirijate in acelesi scop;

-practica unor tari in curs de dezvoltare care si-au elaborate politici nationale similar ca termene cu cele ale tarilor dezvoltate. Exemple:India,Egipt,Mexic,Singapore etc;

-exprimandu-si dorinta de a se asocial cu U.E.,Romania ramane singura tara cu grafic de respectare a prevederilor Protocolului de la Montreal tipic tarilor in curs de dezvoltare. Chiar daca acest fapt este o realitate economica legislatiile economice nu vor ramane neperformante cel puin 10 ani pentru pietele UE;

-procesul de restructurare a insustriei este necesar sa includa si criteriile protectiei stratului de ozon.

Acestea sunt numai cateva argument in favoarea elaborarii unui obiectiv propriu al politicii de protective a stratului de ozon. Un asemenea obiectiv catre care a condus toata argumentatia prezentata mai sus este acela de a concepe un program national de reducere/renuntare la folosirea ODS/CFC similar celui preconizat prin prevederile Protocolului de la Montreal si gasirea de posibilitati de a accelera renuntarea la folosirea unora dintre substantele daunatoare a stratului de ozon.

Analizele evidentiaza o pierdere de timp de cca 3 ani,decalaj care ar trebui sa marcheze politica si planul national. Este evident,de asemenea,ca fiecare an ce trece,fara ca Romania sa ia in serios reducerea cantitatii de ODS,va avea efecte negative,dificil de compensate,asupra economiei. Teoretic,anul 1995 ar fi putut fi folosit pentru elaborarea unei politici nationale de control a calitatii stratului de ozon,astfel aceasta politica sa poata face active programe si masuri incepend cu anul 1996.

Oportunitatile economiei romanesti la obiectivul devansarii termenelor de punere sub control a stratului de ozon sunt urmatoarele:

-industria constructoare de masini,producatoare de bunuri ce contin ODS(agregate frigorifice) are capacitate de fabricatie ce depasesc puterea de absortie a pietei interne,exportul acestora fiind conditionat de Solutia alternativelor la ODS(prioritar la CFC). Interesul unitatilor economice in acest process de adaptare poate fi convergent si sinergic cu interesele institutiilor guvernamentale de a elabora o politica nationala in favoarea competitivitatii produselor industriale romanesti;

-initiative evidente la nivelul agentilor economici devanseaza preocuparile decidentilor guvernamentali in domeniul controlului utilizarii CFC;

-potentialul national de cercetare-dezvoltare are capacitatea de a se implica in elaborarea de solutii alternative la productia/consumul de CFC si de ODS in perspective;

-in strategia aderarii Romaniei la Uniunea Europeana,politica protectiei stratului de ozon ar putea gasi un suport serios care sa includa si preocuparile in acest domeniu din Romania,intre preocuparile tarilor member ale UE;

-experienta tarilor dezvoltate in reducerea/inlocuirea CFC poate fi de folos Romaniei.

Pentru atingerea obiectivului preconizat,caile posibil de urmat ar putea fi:

-controlul importurilor de ODS(interzicerea importarii unor categorii de CFC,taxe vamale ridicate pe importul de ODS);scutirea de taxe vamale pe importul de ODS alternative;

-includerea in strategiile sectoriale de evolutie a industriei si a criteriului protectiei stratului de ozon. Stabilirea unui cadru legal pentru aceste strategii sectoriale si realizarea lor;

-antrenarea FPS/FPP in finantarea masurilor necesare unitatilor economice de a reduce/renunta la utilizarea CFC;

-recurgerea la fonduri financiare nerambursabile de tipul MLF;

-conturarea unui program de cercetare-dezvoltare in favoarea politicii de control a stratului de ozon,program derulat prin Ministerul Cercetarii si Tehnologiei cu fonduri de la bugetul cercetarii si al FPS/FPP;

-includerea in programul de activitate al Consiliului Interministerial de urmarire a Aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si a alinierii treptate a performantelor ecologice ale produselor romanesti ce contin ODS la produsele similar din UE.

In concluzie,obiectivul propus pentru o politica nationala de protective a stratului de ozon,in lumina prevederilor Protocolului de la Montreal,este cel de a elabora un grafic de reducere/sistare a utilizarii/fabricarii CFC si,in general a ODS,cat mai apropiat de graficele in vigoare in tarile dezvoltate,cu precadere cele member ale UE.

Din fericireinsa,exista un decalaj de abordare a protectiei stratului de ozon in Romania si tarile din UE,decalaj ce poate marca competitivitatea produselor romanesti ce contin CFC pe pietele UE. Produsele tarilor membre ale UE,compatibile cu cerintele protectiei stratului de ozon o pot domina piata interna,cu efecte nefavorabile asupra industriei nationale.

Reducerea decalajului sus-mentionat este posibila,valorificandu-se in acest scop experienta tarilor dezvoltate,apeland la fonduri nerambursabilesi mobilizand potentialul national de cercetare-dezvoltare.

Nu fara importanta va fi elaborarea"Programul National de eliminare a substantelor ce epuizeaza stratul de ozon",program realizat de o echipa mixta COWICONSULT-Danemarca si UNIDO.

Ultima intalnire a partilor a avut loc in 1992,cand s-a semnat Amendamentul de la Copenhaga.

De mentionat ca Romania este semnatara tuturor acestor acorduri.

2. Reducerea efectului de sera

Incalzirea globala este un fenomen care nu poate fi oprit pur si simplu,el continuand chiar daca emisiile de gaze ar fi stopate in acest moment. Oricum,o scadere a acestor emisii reprezinta singura solutie universal    valabila pentru oprirea incalzirii globale. Alte efecte ecologice benefice ar aparea in acest caz,cum ar fi reducerea poluarii aerului care provoaca ploi acide,salvarea padurilor tropicale si a stratului de ozon.

Enumeram in continuare cateva metode prin care poate fi redusa emisia de gaze ce produc efectul de sera:

energia-combustibilii folositi pot fi utilizati mai atent si mai efficient. De exemplu,prin utilizarea becurilor cu eficienta energetica crescuta se poate consuma 80% mai putina energie. De asemenea,exista masini de spalat si frigidere eficiente din punct de vedere energetic cu consum minim de energie;

transport-calatoria cu mijloacele de transport in comun sau trenuri determina o folosire mai scazuta de energie si de asemenea,o poluare mai scazuta a aerului. Mersul pe jos au pe bicicleta este cu mult mai sanatos si mai eficient;

padurile tropicale-acesti adevarati"plamani"ai planetei sunt in pericol de distrugere. Oprirea taierii acestor peduri ar avea un efect benefic asupra stoparii incalzirii globale;

CFC-folosirea alternativelor acestor substante chimice sau reciclarea lor reprezinta una din solutii;

Reciclarea-reciclarea sau refolosirea sticlei,hartiei si aluminiului economiseste o mare cantitate de energie. Aruncarea lor nu ajuta bsolut la nimic,avand efecte negative atat prin acumularea de deseuri,cat si prin consumarea unei mari cantitati de energie si materii pentru obtinerea unor produse noi.

3. Diminuarea impactului ploilor acide

Solutia de evitare a formarii ploilor acide o constituie reducerea cantitatilor de SO₂ si NO_X eliberate de atmosfera. Acest lucru poate fi realizat prin"curatarea"emisiilor termocentralelor cu unitati de desulfurizare.

Alta cale de reducere a emisiilor de SO₂ ar fi utilizarea carbunilor cu continut scazut de sulf-exista carbuni cu continut de 0,6% sulf.

Metodele de conservare a energiei-izolarea termica a locuintelor si utilizarea responsabila a energiei-sunt caile de reducere a emisiilor de SO₂. Prin consumul mai redus de curent electric se micsoreaza cantitatea de SO₂ eliberata in atmosfera. Acest lucru se explica prin urmatorul lant:prin arderea carbunilor in termocentrale,se produce energie electrica ajunsa pe diferite cai la consumator. In functie de consumul de current electric,se prouce o cantitate mai mare sau mai mica de energie. Arderea carbunilor produce insa si emisii de SO₂ in atmosfera,deci un consum mai mic de curent electric inseamna o cantitate mica de energie produsa,care determina o cantitate mai redusa de carbine ars,deci mai putin SO₂ in atmosfera.

Folosirea surselor alternative de energie-vant,valuri,Soare-reduce de asemenea poluarea datorata SO₂.

Convertoare catalitice

Dupa cum am mai prezentat,convertorul catalitic este un dispozitiv anexat sistemului de evacuare a motorului auto,ce contine o structura"fagure",ceramica sau metalica. Suprafata fagurelui este invelita cu un strat de platina. Contactul dintre acest strat de platina si gazele toxice evacuate de motor provoaca o reactive chimica in urma careia CO este transformat in CO₂,iar hidrocarburile sunt desfacute in CO₂ si apa. Oxiziide azot se transforma in azot simplu.

Din pacate,convertoarele catalitice pot fi adaptate doar autoturismelor ce folosesc benzina fara plumb,deoarece plumbul impiedica stratul de platina sa reactioneze eficient la trecerea amestecului de gaze. Exista convertoare care opresc emisia de CO si hidrocarburi,si altele,care pe langa aceste gaze,actioneaza si asupra oxizilor de azot. In cazul unei functionary corespunzatoare,aceste convertoare pot reduce emisiile toxice pana la 90%,cu efect foarte mic sau chiar inexistent asupra comportarii autoturismului.

Eficienta combustibilului

Convertoarele catalitice nu reduc emisiile de CO₂,principalul gaz responsabil pentru reducerea efectului de sera. Acest lucru poate fi realizat prin imbunatatirea metodelor defolosire a combustibililor-eficienta combustibililor.

Concluzii

Poluarea atmosferica reprezinta una din primele forme de manifestare a fenomenului de poluare,considerate ca un pericol pentru sanatatea umana.

In tarile in curs de dezvoltare smogul este din ce in ce mai frecvent din cauza autovehiculelor si industriilor locale. In orasele asiatice mai ales,aerul contine doze de praf si de fum,de mai multe ori superioare celor care se intalnesc in aerul zonelor urbane din tarile industrializate. Emisiunile de dioxid de carbon si continutul de plumb al aerului au crescut in ritm rapid. Numeroase studii arata ca cu cat sangele este mai incarcat cu plumb,cu atat coeficientul intelectual al persoanelor este mai sazut si cu dificultati de auz. Dar cea mai mare vatamare a sanatatii este provocata de microparticulele din aer,respctiv cele cu un diametru inferior la10 microni.

Acestea sunt produse de catre gazul de esapament al autovehiculelor,incalzirea cu carbuni si fumurile uzinelor. O puternica legatura s-a stabilit intre cantitatea acestor particule in aer si rata de mortalitate. Banca Mondiala estimeaza ca in China,tara al carei aer este cel mai poluat din lume microparticulele au cauzat in mod direct moartea prematura a 178.000 citadini in 1995 si a provocat 1,7 milioane de cazuri de bronsite cornice. Costul total al acestor pagube in materie de sanatate publica este estimate de Banca Mondiala la 32 miliarde USD,respectiv 5% din PIB-ul Chinei.

Ca o apreciere generala,emisiile de plumb in atmosfera la nivel mondial,in special cele datorate automobilelor,cunosc insa o destul de lenta regresie. Pana in prezent numai SUA si alte cateva tari,precum Japonia,Belgia si Canada,au interzis complet utilizarea benzinei cu plumb. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaza ca acest obiectiv sa fie atins in anul 2000,pana acum procentul benzinei neecologice scazand considerabil in Germania(la 2%),Marea Britanie(la 32%) si Franta(la 39%). China a interzis utilizarea benzinei cu plumb in numeroase orase mari.

Bibliografie

Barnea M.,Ursu P.,Protectia atmosferei impotriva impurificarii cu pulberi si gaze,Ed. Tehnica Bucuresti,1969;

Botnariuc N.,Vadianu A.,Ecologie,Ed. Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1982;

Ciplea L.I.,Ciplea Al.,Poluarea mediului ambient,Ed.Academiei,Bucuresti ,1978;

Negoiu D.,Kriza A.,Poluanti anorganici in aer,Ed.Academiei,Bucuresti,1977;

Ordinul 756/1997,Reglementari privind poluarea mediului;

Popescu Maria,Popescu Miron,Ecologie aplicata multiplicare la academia de politie si la Universitatea tehnica de constructii,Bucuresti,1992;

Florinela Ardelean,Vlad Iordache-ecologie si protejare mediului;

Maria Popescu-chimia poluantilor atmosferici;

M. Sandu,A.Dobre,Al.Manescu-Ingineria mediului;

A.Varduca,A.Moldoveanu-poluarea,prevenire si control;

Gh. Iordache-metode si utilaje pentru prevenirea poluarii mediului.