Strategia Nationala pentru Gestionarea Siturilor Contaminate in Romania

Strategia Nationala pentru Gestionarea Siturilor Contaminate in Romania

1. Introducere

1.1. Contextul european si national in care preocuparile pentru protectia solului, utilizarea durabila a acestuia, conservarea si acolo unde este adecvat refacerea capacitatii acestuia de a indeplinii cat mai multe dintre functiile sale, este intr-o evolutie ascendenta semnificativa.

In cadrul acestui domeniu larg si complex, protectia solului la procesele de contaminare are abordari distincte.

In interiorul acestora, Romania a inceput sa-si creeze propria competenta si experienta, ceea ce a condus la inceperea solutionarii corespunzatoare a situatiilor existente.

1.2. Siturile contaminate reprezinta o realitate a Romaniei de care incepe sa se tina seama.

Pericolul potential pentru om si mediu este primul motiv.

Un al doilea motiv il reprezinta numarul mare de terenuri contaminate unde functiunile si utilizarile acestora se altereaza, se restrang sau chiar se pierd.

Activitatile economice ale Romaniei au produs in timp o multitudine de tipologii de contaminari ale mediului geologic: contaminari cu titei si produse petroliere, substante chimice periculoase, substante organice, pesticide, substante radioactive, s.a. Ele au afectat solul cu rol pedologic, formatiunile geologice si acviferele, de la suparafata terestra, din apropierea suprafetei sau chiar la adancimile mai mari pana la care a ajuns activitatea umana.

Activitatile economice recente sau actuale produc in continuare, accidental, contaminari ale mediului geologic.

1.3. Romania acorda atentie reutilizarii terenurilor contaminate, cerintelor de securitate ecologica si siguranta de mediu pentru protectia populatiei si mediului.

Se are in vedere atat promovarea gestionarii siturilor contaminate, a tuturor activitatilor directe sau conexe acesteia cat si respectarea cerintelor legislative si a reglementarilor din domeniu.

Astfel, Guvernul prin institutiile specializate va urmari ca toate activitatile de gestionare a siturilor contaminate sa fie strict reglementate si controlate si sa se desfasoare la cele mai bune standarde tehnico-stiintifice si de securitate ecologica si siguranta de mediu.

1.4. Domeniul gestionarii siturilor contaminate in Romania este la inceput de dezvoltare, bazele acestuia fiind puse abia dupa anul 2005.

Cu toate acestea, se doreste includerea Romaniei cat mai rapid posibil, in topul tarilor europene care gestioneaza siturile contaminate la standarde recunoscute de comunitatea internationala. De aceea, sunt necesare programe de actiune la nivel national si sectorial pentru a se asigura coerenta si perspectiva indeplinirii cerintelor nationale si europene pentru investigarea si cunoasterea siturilor contaminate, evaluarea riscului provocat de acestea, promovarea de solutii de refacere a mediilor geologice afectate.

Instrumentul principal utilizat pentru planificarea realizarii acestor deziderate il constituie Strategia Nationala pentru Gestionarea Siturilor Contaminate.

Strategia, elaborata la nivelul anului 2010, prezinta obiective clare, modalitati de atingere a acestora si resursele necesare pe termen scurt, mediu si lung. In acelasi timp, se anticipeaza si masurile pentru atingerea si mentinerea unui nivel ridicat de securitate ecologica si siguranta de mediu, la nivelul intervalelor de timp estimate. Ea evidentiaza totodata situatia si nevoile Romaniei, activitatile si masurile cu impact national care s-au implementat si se preconizeaza a fi promovate, pentru asigurarea competentei si eficientei precum si pentru eliminarea de la inceput a cauzelor care pot influenta negativ realizarea obiectivelor politicii Romaniei in acest domeniu.

In acest ultim context, unul dintre criteriile prin care se va putea analiza capacitatea tarii de a derula proiecte in domeniul gestionarii siturilor contaminate, il va constitui claritatea si continutul strategiilor guvernamentale in domeniul protectiei mediului geologic, programele de transpunere sistematica si ritmica a acestora, precum si existenta unui cadru legislativ adecvat si a unei infrastructuri puternice, competente si eficiente pentru reglementarea, autorizarea, managementul si controlul unor astfel de activitati.

1.5. Strategia Naționala pentru Gestionarea Siturilor Contaminate abordeaza problematica contaminarilor in spatiul tridimensional definit de conceptul de mediu geologic: solul cu rol pedologic, formatiunile geologice si apele subterane.

Gestionarea elementelor situate pe suprafata terestra, care reprezinta in cele mai multe situatii sursele initiale de poluare, nu face obiectul prezentei strategii.

Influenta negativa a activitatilor umane in mediul geologic se face simtita de la suprafata pana la adancimile la care se desfasoara astfel de activitati.

Totusi, prezenta strategie abordeaza in aceasta etapa, numai contaminarile mediului geologic care includ solul cu rol pedologic, formatiunile geologice care formeaza roca de baza a solului, alte formatiuni geologice situate intre acestea si primul strat acvifer, inclusiv primul strat acvifer freatic, indiferent de grosimea acestui pachet de formatiuni geologice.

1.6. La elaborarea prezentei strategii au fost luate in considerare doua categorii de experiente:

- prima, este experienta europeana de gestionare a siturilor contaminate, cu o diversitate de concepte si abordari mare, generate de experientele nationale diferite ale statelor. Acumularile tehnico-stiintifice si de management mai semnificative sau mai mici, mai vechi sau mai moderne, au fost dependente de resursele financiare alocate pentru gestionarea siturilor contaminate si de complexitatea problemelor solutionate.

Din aceasta experienta au fost preluate concepte, idei, cunostinte care au fost adaptate la conditiile specifice nationale.

- a doua este experienta romaneasca. Aceasta este valoroasa in ceea ce priveste investigarea, evaluarea si cunoasterea mediului geologic, a resurselor naturale geologice. Adaptarea acestei experiente pentru cunoasterea siturilor contaminate, a calitatii si starii mediului geologic contaminat, este usor de realizat pentru oricare dintre categoriile principale de investigari geologice, pedologice, hidrogeologice, geochimice, geofizice utilizate.

Este insa incompleta pentru ca Romania nu are deocamdata o experienta proprie pentru activitati de refacere a mediului geologic, care sa poata fie extinsa.

Valorificarea ambelor categorii de experiente a condus la conturarea gandirii, ideilor, conceptelor si activitatilor desfasurate precum si a celor dezvoltate si planificate in prezenta strategie, in concordanta cu conditiile specifice cunoscute ale contaminarilor in Romania si cu nevoile nationale.

1.7. Aplicarea conceptului de marketing de mediu, "nevoia de a cunoaste nevoia si nevoia de a rezolva nevoia" la analiza conditiilor de utilizare a experintelor europene si romanesti a condus la enuntarea conceptului romanesc de gestionare a siturilor contaminate care constituie baza si esenta strategiei elaborate: "sa cunoastem totul despre fiecare sit contaminat si sa cheltuim numai unde este nevoie si cat este nevoie pentru eliminarea pericolelor".

1.8. In contextul conceptului enuntat, la intrebarea "de ce avem nevoie de o strategie pentru gestionarea siturilor contaminate?" pot fi mentionate urmatoarele motive:

- nu cunoastem inca numarul siturilor contaminate din Romania;

- exista numeroase situri cu contaminari istorice potentiale necunoscute;

- toate siturile cunoscute in prezent, potential contaminate si contaminate, nu sunt investigate si cunoscute complet;

- pentru niciunul dintre siturile contaminate nu exista evaluari de risc care sa arate pericolul care il prezinta pentru populatie si mediu;

- tipologia contaminarilor istorice produse este foarte mare;

- diversitatea si conditiile locale ale mediului geologic contaminat este de asemenea foarte mare;

- pentru solutionarea problemelor siturilor contaminate sunt necesare importante resurse financiare pe o perioada lunga de timp;

- cheltuirea resurselor financiare pentru gestionarea siturilor contaminate trebuie sa se faca rational, eficient, fara risipa, justificat;

- trebuie sa redam terenurile contaminate pentru folosinte si utilizari nerestrictive;

- trebuie sa eliminam pericolele potentiale sau directe pe care siturile contaminate le au asupra populatiei si mediului.

1.9. Abordarea strategica elaborata raspunde nevoii de a avea inca din etapa de inceput, o planificarea si dezvoltare sistematica a tuturor actiunilor destinate categoriilor de persoane, structuri organizatorice implicate si factori decidenti, in realizarea activitatilor de gestionare a siturilor contaminate.

Constructia strategiei a avut in vedere activitati destinate sa asigure o crestere continua a eficientei socio-economice a redarii siturilor contaminate in conditii de utilizari nerestrictive si pentru determinarea detinatorilor de situri contaminate de a promova, dupa caz, etapele de cunoastere complexa si completa a siturilor contaminate si de refacere a acestora.

Conditia succesului si a eficientei strategiei este de a avea o planificare facuta cu atentie si responsabilitate a elementelor strategice componente si de a le implementa cu hotarare.

De aceea imaginea pe care o ofera strategia tuturor factorilor implicati in gestionarea siturilor contaminate - autoritati si beneficiari - s-a dorit sa fie clara pentru toti.

De aceea, strategia desemneaza o tinta complexa, identifica si stabileste reperele generale si ofera cadrul pentru gandirea si conturarea de activitati eficiente.

Succesiunea capitolelor elaborate parcurge urmatoarele tematici:

- experienta europeana;

- concepte, principii si abordari romanesti;

- practici promovate in Romania;

- elemente si tinte strategice.

1.10. Plecand de la aceste consideratii si deziderate, documentul elaborat prezinta Strategia Nationala pentru Gestionarea Siturilor Contaminate in Romania, pe termen scurt, mediu si lung, avand ca baza nevoile nationale in contextul preocuparilor asemanatoare ale statelor europene si finalizarea programelor si planurilor de actiune pentru atingerea obiectivelor rezultate din nevoile nationale si recomandari europene, in termenele stabilite.

Pentru Romania, abordarea gestionarii siturilor contaminate, inceperea si dezvoltarea acestui sector de activitate se prezinta ca o preocupare importanta in ansamblul masurilor adoptate de stat pentru dezvoltarea tarii.

2. Gestionarea siturilor contaminate in Uniunea Europeana

Fiecare dintre statele membre ale UE au solutionari individuale si distincte in gestionarea siturilor contaminate, in concordanta cu propriile concepte si abordari, sisteme legislative si structuri administrative responsabile.

Reglementarile legislative existente acopera principalele tipologii si problematici generale:

- reglementari pentru ape sau deseuri, care contin si prevederi referitoare la sol;

- prevederi in legile mediului, referitoare la sol, situri contaminate;

- reglementari pentru stabilirea de valori indicatoare pentru sol, praguri, valori limita, valori de evaluare pentru concentratii de elemente, valori de ecotoxicitate sau risc, tinte de remediere, s.a.;

- reglementari pentru evaluarea riscurilor generate de poluarea solurilor;

- reglementari pentru asigurarea finantarilor;

- reglementari sau prevederi pentru colectarea de informatii, criterii de evaluare, inventar al siturilor contaminate, ecologizarea siturilor contaminate, refacerea zonelor industriale abandonate s.a.;

- abordari directe, concrete, complete, prin acte de reglementare distincte, a contaminarilor solului.

Tipologia actelor de reglementare este variata: acte federale, legi, decrete, hotarari guvernamentale, ghiduri tehnice, ordine, instructiuni, circulare, standarde.

O varietate semnificativa exista si in ceea ce priveste structurile organizatorice care gestioneaza problematicile siturilor contaminate, care au responsabilitati legislative, de implementare, de control, de management al resurselor financiare sau al proiectelor: ministere ale mediului, autoritati ale administratiei regionale (prefecturi) sau locale, agentii de mediu sau ape, nationale sau regionale, administratori ai siturilor, agentii specializate pentru situri contaminate.

Nevoile de schimb de experienta, de informatii si de promovare a abordarilor unitare tehnico-stiintifice au condus la initierea si realizarea unor proiecte incepand cu anul 1996, in cadrul unora dintre programele europene. Dintre acestea s-au remarcat CARACAS (Concerted Action on Risk Assessment for Contaminated Sites), NICOLE (Network for Industrially Contaminated Land in Europe), ISO Technical Committee 190 (SC7: Soil Quality, Soil and Site Assessment), CLARINET (Contaminated Land Rehabilitation Network for Environmental Technologies), CABERNET (Concerted action on Brownfield and Economic Regeneration Network).

Platforma europeana care asigura schimbul de informatii si experienta este reprezentata de "COMMON FORUM", structura informala si de dezbatere a reprezentantilor guvernelor sau agentiilor statelor membre UE, cu rol de dezvoltare a strategiilor de management si tratament pentru terenuri si ape subterane in siturile contaminate.

Romania este un membru activ al acestui grup incepand cu anul 2007.

Cu o urmarire si participare a COMMON FORUM sunt in curs de derulare cateva proiecte: NICOLE, CABERNET, SNOWMANN.

3. Directivele europene cu aplicabilitate la contaminari in sol, subsol, ape subterane

Cateva dintre directivele europene elaborate pana in prezent au referiri la problematicile solului, subsolului sau apelor subterane:

Directiva Consiliului 96/61/CE din 27 septembrie 1996, privind prevenirea si controlul integrat la poluarii, mentioneaza solul alaturi de aer si de apa ca tinta masurilor de prevenire sau reducere a emisiilor de poluanti. Directiva recunoaste ca nu exista o legislatie comunitara compatibila in ceea ce priveste prevenirea si reducerea la maxim a emisiilor in sol.

Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2006/188/CE, privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, din 27 decembrie 2006, stabileste masurile specifice necesare pentru prevenirea si controlul poluarii apelor subterane in vederea atingerii obiectivelor de protectie a apelor, prevazute in Directiva cadru a apei.

Directiva nr. 2004/35/CE privind raspunderea de mediu referitoare la prevenirea si refacerea prejudiciului adus mediului, stabileste cadrul de reglementare al raspunderii de mediu bazata pe principiul "poluatorul plateste" in scopul prevenirii si repararii prejudiciului asupra mediului. Directiva precizeaza ca prejudiciul asupra solului, semnifica orice contaminare a solului care reprezinta un risc semnificativ pentru sanatatea umana, care este afectata negativ ca rezultat al introducerii directe sau indirecte a unor substante, preparate, organisme sau microorganisme in sol sau in subsol.

Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole, are ca principale obiective reducerea poluarii generate de nitrati din surse agricole si prevenirea oricarei noi poluari de acest tip.

4. Politica Uniunii Europene privind siturile contaminate

Politica Uniunii Europene privind gestionarea siturilor contaminate este in curs de definitivare.

Ea va fi o componenta a directivei de stabilire a unui cadru pentru protectia solului, aflata in curs de dezbatere si negociere.

Elementele de politica continute in capitolul III al proiectului de directiva dedicat contaminarii solului se bazeaza pe o abordare sistematica a problemei contaminarii solurilor, pe definirea si aplicarea unei politici generale care sa contina obligatii pentru Statele Membre:

- de a identifica siturile care au legatura cu activitati cu potential de contaminare a solului;

- de identificarea a siturilor contaminate ;

- de elaborare a rapoartelor privind starea solului;

- de reabilitare a siturilor contaminate.

Solul este definit ca stratul superior al scoartei terestre situat intre roca de baza si suprafata, compus din particule minerale, materie organica, apa, aer si organisme vii.

Proiectul de directiva exclude apele subterane, asa cum sunt definite in Directiva 2006/118/CE si Directiva 2000/60/CE, dar garanteaza ca apele subterane sunt considerate ca un posibil receptor al contaminarii solului in contextul identificarii si reabilitarii siturilor contaminate.

5. Potentialul de situri contaminate al Romaniei

O parte dintre activitatile economice, indeosebi cele industriale si agricole, sunt responsabile de contaminarile solului si subsolului.

Cele doua perioade distincte de dezvoltare ale Romaniei, cea anterioara anului 1989 si cea de dupa acest an, necesita analize separate pentru evaluarea potentialului de situri contaminate.

5.1. Elementele de dezvoltare ale economiei statale

Structura economica a Romaniei reflectata prin datele statistice la nivelul anului 1990, ultimul an care a pastrat nemodificate elementele de dezvoltare ale perioadei anterioare, arata ca:

in domeniul agriculturii, terenurile arabile au ocupat o suprafata de 9454,4 mii ha, reprezentand 39,6% din suprafata agricola a Romaniei.

Utilizarea ingrasamintelor chimice azotoase, fosfatice si potasice s-a realizat in principal pe suprafetele arabile si mai putin pe pasuni, fanete, vii, livezi, paduri. Evolutia in timp a cantitatilor utilizate a fost crescatoare, de la 5,9 mii tone in anul 1950 la un maxim de 1295,3 mii tone in anul 1986, ajungand la 1103,1 mii tone in anul 1990.

Din cantitatea consumata in anul 1990, in unitati ale departamentului agriculturii de stat s-au utilizat 298,6 mii tone iar in unitati agricole cooperatiste 618,6 mii tone.

Suprafetele cultivate la nivelul anului 1990 au reprezentat un total de 9 402 113 ha dintre care 1 914 459 ha la unitati agricole de stat, 4 820 760 ha la unitatile agricole cooperatiste si 2 666 894 ha la gospodarii ale populatiei.

Cresterea animalelor a fost o importanta sursa potentiala de poluare datorita gestionarii defectuoase a dejectiilor animale, deseurilor, animalelor moarte sau procesate in abatoare.

S-au inregistrat la nivelul inceputului de an 1991, un numar de 5380,7 mii capete bovine, 12003,4 mii capete porcine, 14061,9 mii capete ovine, 1004,8 mii capete caprine, 670 mii capete cabaline si 121378,6 mii capete pasari. Toate acestea au fost grupate in unitati agricole de stat, unitati agricole cooperatiste si gospodarii ale populatiei. La bovine, ponderea a detinut-o populatia, urmata de unitati cooperatiste; la porcine ponderea a detinut-o sectorul de stat, urmat de populatie; la ovine si caprine si cabaline ponderea a detinut-o populatia, urmata de sectorul cooperatist; la pasari ponderea a detinut-o sectorul de stat, urmat de populatie.

In domeniul industriei, la nivelul anului 1990 au existat 2241 de intreprinderi dintre care 1683 in industria de stat (1612 unitati in industria de subordonare republicana si 71 de unitati in industria de subordonare locala) si 558 in industria cooperatista.

Industria de subordonare republicana a avut urmatoarea structura ( numar de unitati) pe ramuri de activitati:

Distributia numarului intreprinderilor, a industriei republicane si a celei cooperatiste, pe judete a fost:

Analize asupra principalelor produse industriale corelat cu productiile industriale pe ramuri si judete, pot oferi informatii suplimentare asupra tipologiei si potentialului de surse de contaminari.

Industria cooperatista a avut un numar de 576 cooperative si 17276 unitati de servire a populatiei. Dintre acestea exemplificam un numar de 324 spalatorii, curatatorii si vopsitorii chimice si 335 unitati de intretinere si reparatii auto-moto.

In domeniul transporturilor:

- lungimea liniilor de cale ferata in exploatare era de 11348 km din care 3680 km electrificati;

- lungimea drumurilor publice era de 72816 km din care 14683 km autostrazi si drumuri nationale si 58133 km drumuri judetene si comunale;

evolutia investitiilor in perioada 1950-1990, arata ca in mod constant, ramura industriei a beneficiat de cele mai mari sume, urmata de agricultura, gospodarie comunala (in special locuinte) si transporturi.

Investitiile in industrie au avut o crestere pana in anul 1986, urmata de o plafonare si o usoara scadere pana in anul 1989 si apoi o scadere accentuata la nivelul anului 1990.

Datele prezentate sugereaza un potential ridicat de posibile contaminari ale solului si subsolului, care pot fi incadrate in totalitate, in categoria contaminarilor istorice.

Schimbarile produse in Romania in privinta proprietatii, in privinta modificarilor obiectivelor de activitate prin restructurarea activitațiilor economice, reprezinta pe de o parte reperul necesar si logic privind stabilirea limitei de timp intre contaminarile istorice si cele recente, la care se adauga, pe de alta parte, momentul implementarii de reglementari de mediu, care de multe ori au vizat si calitatea solului si subsolului.

5.2. Elementele de dezvoltare ale economiei de piata.

La un interval de timp de aproape 20 de ani de la schimbarile socio-economice aparute in Romania, situatia activitatilor economice, potentiale surse de poluare, la nivelul anului 2007 este urmatoarea:

in domeniul agriculturii si silviculturii

- suprafata totala a fondului funciar este de 23 839,1 mii ha, dintre care terenurile arabile ocupa 9423,3 mii ha reprezentand 64,1% din totalul suprafeței agricole (arabil+pasuni+fanete+vii si livezi). In categoria terenurilor arabile, 9 053,3 mii ha reprezinta proprietate privata (proprietate privata a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a persoanelor juridice si a persoanelor fizice).

Exploatatiile agricole (unitati) care au utilizat suprafete agricole si/sau au detinut efective de animale au fost la nivelul anului 2007 in numar de:

exploatatii agricole, total: 3 931 350

din care:

- exploatatii agricole individuale: 3 913 651

- unitati cu personalitate juridica: 17 699, din care:

- societati/asociatii agricole: 1 475

- societati comerciale: 5 147

- unitati ale administratiei publice: 4 177

- unitati cooperatiste: 71

- alte tipuri: 6 829.

Dintre exploatatiile agricole, sunt diferentiate dupa tipul activitatilor:

exploatatii agricole cu suprafata agricola utilizata si efective de animale: 3 254 242

exploatatii agricole numai cu suprafata agricola utilizata: 597 548

exploatatii agricole numai cu efective de animale: 79 560,

- dintre acestea din urma 79 244 reprezinta exploatatii agricole individuale si 316 reprezinta unitati cu personalitate juridica.

Utilizarea ingrasamintelor chimice s-a situat la nivelurile:

- total substanta activa: 387 mii tone, din care 379 mii tone la proprietate majoritar privata. Dintre acestea, ingrasamintele azotoase au reprezentat 265 mii tone, cele fosfatice 103 mii tone si cele potasice 19 mii tone.

Intre datele statistice existente, este posibil de analizat in categoria fondului funciar, dupa modul de folosinta, indicatorul "alte suprafete", care cuprinde teren neproductiv, constructii, drumuri si cai ferate, dand astfel o imagine asupra dimensiunii suprafetelor ocupate de dezvoltarea umana. Toate aceste suprafete ocupa la nivel national 1 538 987 ha.

In domeniul activitatii intreprinderilor, la nivelul anului 2007 au existat un numar de 957 524 operatori economico-sociali activi in economia nationala, impartiti in urmatoarele categorii:

Intreprinderile active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, sunt:

Din totalul de intreprinderi, un numar de 110 sunt regii autonome, 8 398 sunt societati pe actiuni, 485 471 sunt societati cu raspundere limitata, 3 960 sunt alte tipuri de societati comerciale necooperatiste si 1 918 sunt societati cooperatiste.

Din totalul de intreprinderi, pe forme de proprietate, 668 sunt cu capital majoritar de stat si 499 189 au capital majoritar privat. Un numar de 21 032 intreprinderi au capital integral strain.

Gruparea intreprinderilor din industrie, constructii, comert si alte servicii pe activitati ale economiei nationale, la nivel de diviziune CAEN, in anul 2007 este:

La datele prezentate se adauga un numar de 58 institutii ale administratiei centrale, 4204 institutiii ale administatiei locale (dintre care 3 182 primariile si consilii locale) si 9 346 institutii de securitate sociala.

In domenul transporturilor:

- lungimea liniilor de cale ferata in exploatare era de 10 777km. din care 3 974 km. electrificati.

- lungimea drumurilor publice era de 80 839 km., din care 16 188 km. drumuri nationale, inclusiv autostrazi si drumuri europene si 64 775 km. drumuri judetene si comunale.

Structura actuala socio-economica, arata atat mentinerea potentialului ridicat de posibile contminari istorice, dintre o parte au putut deveni contaminari orfane si abandonate, iar celelalte s-au multiplicat/divizat prin procesele de privatizare, vanzari, impartire de active, cat si existenta potentialului de contaminari recente si actuale.

6. Concepte si principii romanesti in domeniul gestionarii siturilor contaminate

6.1. Concepte

Solul si subsolul fac parte din ansamblul de conditii si elemente naturale care definesc "mediul" in conformitate cu art.1 alin.(2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Printr-o formulare mai completa, art. 2 al aceleasi ordonante de urgenta defineste "mediul geologic" ca ansamblul structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol, ape subterane, formatiuni geologice.

Modificari ale calitatii si starii naturale a mediului geologic ca efect al contaminarilor produse de activitatile umane, se intalnesc de la suprafata pana la adancimile la care se desfasoara astfel de activitati.

Totusi, in etapa actuala de inceput a gestionarii siturilor contaminate, preocuparile si eforturile tehnico-economice de cunoastere si refacere a mediului geologic se vor indrepta numai asupra spatiilor tridimensionale contaminate formate din solul cu rol pedologic, formatiunile geologice de sub acestea si primul strat acvifer, indiferent de adancimea la care se situeaza acesta din urma.

Complexitatea problematicilor si necesitatea intelegerii si abordarilor uniforme a termenilor cu care se lucreaza si se va lucra pe termen lung, au condus la definirea acestora, in diferite etape si acte de reglementare.

O succesiune a conceptelor esentiale care marcheaza viziunea romaneasca asupra siturilor contaminate arata ca:

Termenul de "poluare" este definit de OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, completata si revizuita, ca "introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime".

"Poluantul" este definit ca "orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori, ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care introdusa in mediu modifica echilibrul constituentilor acestuia și al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale''.

Plecand de la aceste definitii, putem sa enuntam in spiritul prezentei strategii o serie de termeni pentru explicitarea generica a contaminarilor. Astfel:

contaminare - ansamblul de procese actionand asupra caracteristicilor fizico-chimice si biologice, prin care conditiile de stare naturala a unui factor de mediu au fost modificate ca urmare a unor evenimente/actiuni antropice sau naturale de poluare;

contaminare controlata - modificarea conditiilor de stare naturala a unui factor de mediu prin actiuni antropice, urmate de revenirea la conditiile cat mai apropiate de stare naturala initiala;

contaminare necontrolata - contaminarea produsa ca urmare a unor poluari antropice sau naturale, provocate, intamplatoare, accidentale, urmata de nerevenirea la starea naturala initiala;

contaminare nesemnificativa - contaminare necontrolata, cu modificari ai parametrilor fizico-chimici si biologici care prin natura, distributia spatiala si durata de timp nu altereaza caracteristicile functionale ale factorului de mediu;

contaminare semnificativa - contaminarea necontrolata, cu modificari ai parametrilor fizico-chimici si biologici care prin natura, dezvoltarea spatiala si durata de existenta, modifica in sens negativ caracteristicile functionale ale factorului de mediu si genereaza risc potential asupra populatiei si mediului;

contaminare potentiala - contaminarea presupusa pe baza analizei datelor de suprafata, fara confirmari de orice fel de categorie ale investigatiilor mediului geologic;

contaminare semnificativa confirmata - contaminarea semnificativa a mediului geologic investigata prin mijloacele si etapele prevazute de HG nr. 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului;

contaminare semnificativa potentiala - contaminarea semnificativa a mediului geologic investigata nesistematic sau incomplet prin diverse mijloace si etape, inainte sau dupa intrarea in operativitate a HG 1408/2007;

mediu geologic contaminat - mediul geologic care a suferit schimbari ale caracteristicilor fizice, chimice sau biologice ale starii naturale, produse de poluare;

contaminant - poluant cantonat/existent in mediul geologic, intr-o unitate determinata de timp.

OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, completata si revizuita defineste termenul de " arie/sit'' ca " zona definita geografic exact delimitata''.

Plecand de la aceasta definitie enuntam astfel:

- sit contaminat - zona definita geografic, exact delimitata, avand mediul geologic contaminat;

- sit potential contaminat - zona definita geografic, exact delimitata, avand o contaminare semnificativa potentiala a mediului geologic;

- sit contaminat semnificativ - zona definita geografic, exact delimitata, cu contaminare semnificativa confirmata.

Factorul timp este un element important in analizele care se efectueaza asupra siturilor contaminate precum si in managementul acestora. Enuntam astfel:

- contaminarea actuala - contaminare existenta, produsa in urma unor poluari, cu vechime nu mai mare de 1 an;

- contaminare recenta - contaminare existenta, produsa in urma unor poluari care a avut loc dupa anul 1997 si a carei vechime nu este mai mare de 20 de ani;

- contaminare istorica - contaminare existenta produsa in urma unor poluari care a avut loc inainte de anul 1997, sau care a reprezentat o contaminare recenta care a depasit vechimea de 20 de ani.

Anul 1997 este considerat ca reper pentru contaminarile istorice si cele recente intrucat a reprezentat momentul de aparitie si aplicare a legislatie care incepe sa reglementeze aspectele de mediu in procesul de privatizare, prin HG 457/1997 si Ordinul nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilantului de mediu, completand astfel Normele metodologice privind procedurile de privatizare si conditiile de organizare si desfasurare a vanzarilor de actiuni, parti sociale si active, emise in aplicarea Legii nr. 58/1991 - Legea privatizarii societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Termenul de 20 de ani peste care o contaminare recenta devine istorica este estimat pe baza aprecierii evolutiei fenomenelor geologice, geofizice, geochimice, prin care in acest interval de timp se defineste, se formeaza si se stabilizeaza conditiile de formare a surselor secundare de contaminanti, intr-un spatiu geologic tridimensional, determinat.

Hotararea Guvernului nr. 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului a definit o serie de concepte.

Conceptul generic care include ansamblul tuturor categoriilor de activitati care produc in principal efecte de decontaminare si aducere a sitului in conditii nerestrictive de utilizare este acela de "refacere a mediului geologic".

Conceptul include 3 categorii principale de lucrari, separate prin complexitatea lor si prin actiunea directa, diferentiata asupra mediului geologic pe care sunt aplicate.

Cea mai simpla actiune este "curatirea". Actiunile de curatire au in vedere indepartarea partiala sau totala a contaminantilor si a materialelor geologice contaminate, fara tratare.

O a doua categorie, cu o complexitate de actiune si eficacitate diferita de prima, este "remedierea". O diversitate mare de tehnologii de remediere "in situ" si "ex situ" au ca tinta micsorarea concentratiilor contaminatilor sub valorile pragurilor de alerta sau sub valorile tintelor stabilite.

"Reconstructia geologica" este a treia categorie de lucrari, care are in vedere aducerea unui sit decontaminat cat mai aproape de starea naturala initiala, dupa actiuni de curatare sau remediere.

Ea vizeaza atat aspectele de refacere a ecosistemelor terestre cat si a biodiversitatii de suprafata sau acvifera, cu o finalizare a refacerii functiilor naturale pe care le-a avut initial situl respectiv.

Ordinul nr. 184/1997 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, defineste riscul ca fiind probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp specificata. Evaluarea riscului este definita ca analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu.

Evaluarea de risc in abordarea moderna, reprezinta o analiza bazata pe existenta conceptului sursa-cale-receptor, care implica evaluarea datelor si caracterizarea riscurilor pentru toate categoriile de receptori, in principal omul si elementele de mediu.

Analiza cronologica a tututror caracteristicilor fenomenelor care se produc la o contaminare a mediului geologic conduce la identificarea si diferentierea a trei categorii de risc care necesita evaluari distincte de risc:

-Evaluarea de risc initial, pentru parcursul substantei poluante de la sursa de suprafata la receptorul din mediul geologic.

-Evaluarea de risc geologic, pentru parcursul substantei contaminante in interiorul mediului geologic.

-Evaluare de risc final, pentru parcursul substantei contaminante din interiorul mediului geologic la receptorii situati pe suprafata terestra.

In analiza informatiilor si activitatilor care se produc pentru cunoasterea unui sit contaminat se utilizeaza termenul de "model conceptual al sitului".

Acesta este definit ca un produs evolutiv de interpretare, in concordanta cu etapele de cunoastere asupra sitului, reprezentand rezultatul de sinteza, corelatie si interpretare complexa a tuturor categoriilor de informatii si date de cunoastere asupra sitului. Are ca baza si pondere principala elementele de cunoastere a mediului geologic. Evolutia poate fi de la interpretari geologice simple pana la modele tridimensionale complexe, incluzand in etapele finale de elaborare si utilizare, elementele de folosinta a terenurilor si cele de risc.

Conceptul de "gestionare a siturilor contaminate", are o semnificatie de integrare a tuturor elementelor conceptuale si principiilor enuntate in strategie, in cadrul multitudinii de activitati de cercetare, investigare, cunoastere, proiectare, management al autoritatilor statului activitati ale detinatorilor de situri contaminate si a prestatorilor de servicii, consultanta sau implicare a publicului, necesare si desfasurate pe intreaga durata de viata a unui sit contaminat, de la identificarea acestuia pana la redarea lui in folosinta nerestrictiva.

6.2. Principii

Principiile si elementele strategice care stau in baza protectiei mediului isi au aplicabilitatea si in domeniul gestionarii siturilor contaminate.

Mentionam astfel:

a)     integrarea cerintelor de mediu privind identificarea, investigarea, evaluarea si refacerea siturilor contaminate, in politicile sectoarelor de activitate care detin situri contaminate;

b)     precautie in luarea deciziei pentru autoritatile competente de mediu, in ceea ce priveste promovarea etapelor de investigare si evaluare si a proiectelor de refacere a mediului geologic;

c)     actiuni preventive pentru cunoasterea siturilor contaminate si evitarea pericolelor generate de acestea;

d)     retinerea poluantilor la sursa, prin adoptarea de masuri care sa limiteze migrarea contaminantilor in mediul geologic si extinderea contaminarilor; se adauga la aceasta eliminarea surselor formate in mediul geologic;

e)     "poluatorul plateste", acopera toate costurile actiunilor de gestionare a siturilor contaminate, dar si a prejudiciilor produse de contaminari;

f)      conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural include si ecosistemele terestre;

g)     utilizarea durabila a resurselor naturale se refera si la resursele naturale geologice, la protectia si conservarea acestora, inclusiv pentru cele cantonate in mediul geologic contaminat;

h)     informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie, sunt asigurate pentru problematicile ridicate de siturile contaminate;

i)      colaborarea internationala in domeniul siturilor contaminate a avut o dezvoltare continua pe parcursul desfasurarii unor activitati specifice dupa anul 2005 si va avea in continuare o diversificare si o evolutie ascendenta.

Principiile si elementele specifice care stau la baza strategiei de gestionare a siturilor contaminate sunt:

a)     de a solutiona cat mai multe dintre cazurile de contaminari ale mediului geologic, de care sa beneficieze cat mai multe comunitati umane, intr-un interval cat mai mic de timp, la costuri rezonabile care sa insemne ca cheltuim numai cat este nevoie, numai unde este nevoie, și numai pentru ce este nevoie, ca sa eliminam pericolele pentru om si mediu si sa redam terenurile contaminate utilizarilor nerestrictive obisnuite;

b)     gestionarea siturilor contaminate reprezinta in acelasi timp o activitate componenta a pietei de mediu; dezvoltarea unei asemenea activitati complexe, profesionale, inseamna si conduce la solutionarea problemelor puse de siturile contaminate;

c)     gestionarea siturilor contaminate, cuprinzand dupa caz etapele de cunoastere si refacere, este o activitate multidisciplinara, extrem de profesionala, care se desfasoara sub suprafata terestra, in mediul geologic, necunoscut, inaccesibil direct si intangibil simturilor umane; de aceea, ea nu poate fi lasata pe seama unor persoane fara pregatire profesionala de specialitate in domeniul general al geologiei si al pedologiei.

d)     pe piata gestionarii siturilor contaminate un rol important il va avea pozitia, opinia, reactia (democratia) benefeciarilor. Acestia vor avea propriile optiuni. Vor avea nevoie de specialisti profesionisti, care sa recomande cum sa reactioneze, cum sa decida cum sa colaboreze.

e)     tinta finala a gestionarii siturilor contaminate este complexa.

Pe de o parte este necesar sa cunoastem toate siturile contaminate din Romania, sa cunoastem toate contaminarile solului, formatiunilor geologice si apelor subterane precum si riscurile pe care acestea le provoaca, potential sau efectiv, asupra sanatatii umane si mediului.

Pe de alta parte este obligatoriu sa rezolvam, sa eliminam, sa neutralizam tot ce este periculos pentru om si mediu.

In al treilea rand, vom cheltui rezonabil, justificat si eficient pentru atingerea celor doua deziderate anterioare.

f)      prezenta strategie si dezvoltarea ei ulterioara asigura atingerea tintelor propuse;

g)     strategia elaborata reprezinta elementul central al coordonarii, conducerii, organizarii, tuturor actiunilor componente a conceptului general de gestionare a siturilor contaminate, inclusiv a componentelor de comunicare.

Nu se poate devia de la prezenta strategie dar dupa caz se poate decide schimbarea acesteia. Tot dupa caz, se pot analiza si evalua variante de actiune.

h)     strategia contine si prezinta o viziune corecta, moderna, europeana, dar specifica Romaniei asupra problematicilor siturilor contaminate. Ea este pentru prima data elaborata in Romania si nu modifica viziuni si concepte anterioare, care nu au existat.

i)      conceptele de marketing de mediu vor avea o aplicabilitate in urmarirea implementarii startegiei si vor conduce la rezultate aplicabile la randul lor, in actiunile strategice.

j)      strategia va conduce la aparitia unui brand romanesc in domeniul gestionarii contaminarilor, bazat pe elemente de imagine a autoritatilor, utilizatorilor, colaborarilor, serviciilor, folosintelor, rezultatelor, eficientei.

Valoarea experientei romanesti, completa si complexa, va fi determinata de diferentele fata de abordari similare din alte tari, care se confrunta cu probleme asemanatoare.

k)     strategia ofera continu, in baza criteriilor de prioritizare stabilite, detinatorilor/beneficiarilor de situri contaminate, motive de participare la actiunile de solutionare a problematicilor siturilor contaminate.

l)      abordarea strategica a gestionarii siturilor contaminate se va baza pe criteriile de prioritizare stabilite, dar si pe abordarile regionale care ofera elemente particulare, personale, locale, puternice, de sustinere a eforturilor tehnico-financiare.

m)   eforturile financiare accesibile vor fi concentrate asupra siturilor identificate prin inventarul national. Acesta va avea o completare si imbunatatire permanenta a continutului si a informatiilor din banca de date, care va ajuta la identificarea siturilor cele mai periculoase, dar si cele mai profitabile, pentru dezvoltari umane;

n)     strategia asigura, motiveaza si sprijina, dezvoltarea comportamentului tuturor factorilor implicati in gestionarea siturilor contaminate;

o)     este necesara intelegerea strategiei, tintele finale, obiectivele strategice, in toate structurile implicate in gestionarea siturilor contaminate;

p)     implementarea cu succes a strategiei necesita atragerea celor mai buni profesionisti din domeniile implicate in gestionarea siturilor contaminate, dar si crearea de structuri organizatorice lucrative care ofera locuri de munca;

q)     rezultatele bune in realizarea obiectivelor strategice vor fi incurajate si apreciate, iar rezultatele mediocre si slabe care denota lipsa de competenta si profesionalism vor fi marginalizate si eliminate;

r)      solutionarea problematicilor mediului geologic al siturilor contaminate, prin toate etapele cunoscute si precizate in actele de reglementare nu reprezinta activitati si lucrari deosebite. Nu este nimic extraordinar, misterios, in cunoasterea si solutionarea contaminarilor mediului geologic.

Strategia creaza insa "o presiune" a abordarilor extrem de competente si profesionale a tuturor categoriile de activitati, la care trebuie sa se adauge si pasiunea profesionala.

7. Cadrul legislativ existent pentru domeniul siturilor contaminate

Prevederile legislative generale continute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, contine referiri la problematicile mediului geologic si al siturilor contaminate, la problematica solului, subsolului si a ecosistemelor terestre.

Cadrul legislativ cu referiri directe, complete si complexe la problematica contaminarilor cuprinde doua hotarari ale Guvernului:

Hotararea Guvernului nr. 1408 /2007, privind modalitati de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, si

Hotararea Guvernului nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate.

Cadrul legislativ, cu referiri directe la contaminarea apelor subterane este alcatuit din:

Hotararea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, si

Ordinul ministrului mediului nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania

Referiri indirecte la problematica contaminarilor se regasesc in:

Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si refacerea prejudiciului asupra mediului

Reglementari legislative cu referiri la problematica contaminarilor elaborate de alte autoritati centrale, altele decat cele de mediu, sunt:

Ordinul presedintelui Agentiei Naționale pentru Resurse Minerale nr. 175/2009 pentru aprobarea instructiunilor tehnice privind avizarea operatiunilor petroliere de conservare, abandonare si respectiv de ridicare a abandonarii/conservarii sondelor de petrol

8. Infrastructura existenta pentru gestionarea siturilor contaminate

Constituirea infrastructurii necesare gestionarii siturilor contaminate a inceput in anul 2006, prin organizarea in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a unui colectiv pentru protectia solului si subsolului care a avut printre obiective si refacerea zonelor afectate de contaminari ale mediului geologic.

Structurile subordonate ministerului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, inclusiv agentiile regionale si locale, precum si Garda Nationala de Mediu si-au creat la randul lor colective specializate pentru protectia solului si subsolului.

Totusi, in prezent, atat colectivele organizate cat si personalul specializat existent, nu au capacitatea si capabilitatea de a asigura coordonarea si derularea gestionarii siturilor contaminate, la nivel national, regional sau teritorial.

Alte autoritati centrale sau locale ale administratiei de stat nu au organizate structuri sau colective specializate, dedicate protectiei solului si subsolului.

9. Impactul prezentei siturilor contaminate

asupra colectivitatilor umane si mediului

Siturile contaminate produc asupra colectivitatilor umane si mediului un impact complex, cu efecte regionale, zonale sau locale, cu intensitati si tipologii diferite, manifestat pe perioade diferite de timp, in concordanta cu dimensiunea siturilor si caracteristicile substantelor contaminante.

Impactul asupra colectivitatilor umane se manifesta prin:

generarea de efecte negative directe asupra sanatatii omului prin producerea de imbolnaviri, alterarea calitatii vietii, scaderea sperantei de viata;

generarea de efecte negative directe asupra biodiversitatii folosite de om si prin aceasta crearea de riscuri potentiale si efecte indirecte negative asupra omului;

generarea de efecte negative directe asupra calitatii elementelor de mediu, sol, apa, aer, folosite de om si prin aceasta, crearea de riscuri potentiale si efecte negative indirecte asupra sanatatii si calitatii vietii omului;

restrictii de utilizare a terenurilor si apelor subterane sau de suprafata, contaminate.

Impactul asupra mediului se manifesta la randul lui prin:

schimbarea in sens negativ a calitatii starii naturale a solului, subsolului, apelor subterane si aerului si prin aceasta aparitia de restrictii de utilizare a acestora;

aparitia in mediul geologic a unor surse de substante periculoase supuse fenomenelor de transport, migrare subterana sau migrare spre suprafata terestra, cu potential ulterior de afectare a calitatii elementelor de suprafata si de extindere in subsol;

alterarea, reducerea sau chiar disparitia functiunilor solului, apelor subterane, apelor de suprafata.

Efectele negative produse se pot mentine dupa caz pe perioade lungi de timp, care pot depasi zeci sau chiar 100 de ani, in concordanta cu existenta unor surse active de substante periculoase, cantonate in mediul geologic.

10. Riscuri asociate prezentei siturilor contaminate

Prezenta siturilor contaminate poate fi generatoare de riscuri potentiale sau directe asupra calitatii vietii omului si a calitatii tuturor elementelor de mediu.

Dintre acestea este important a fi mentionate cel putin urmatoarele categorii:

aparitia de boli cu grade diferite de pericol pentru colectivitatile umane, uneori cu consecinte de aparitie a situatiilor de cronicizare, de alterare a calitatii vietii si de reducere a sperantei de viata;

producerea de accidente pentru om, prin acces neingradit sau nepermis in zone contaminate periculoase, cu efecte negative asupra sanatatii, posibil ajungand pana la decese;

aparitia de imbolnaviri pentru biodiversitatea din ariile contaminate (pesti, animale domestice sau salbatice, paduri, culturi agricole sau pomicole) s.a., cu efecte diferite, mergand pana la decesele vietuitoarelor sau disparitia populatiilor vegetale din ecosistemele de suprafata, dar si din ecosistemele terestre;

acumularea de contaminati in animale sau specii vegetale, care prin utilizari directe de catre oameni pot crea conditii favorabile transferului contaminantilor in acestia, cu consecinte negative asupra starii lor de sanatate;

degradarea, restrangerea sau chiar pierderea temporara sau definitiva a calitatii starii naturale si a functiilor factorilor de mediu sol, apa si chiar aer, pe suprafete variabile;

restrangeri de utilizare a terenurilor contaminate, diminuarea sau interzicerea utilizarii solului cu rol pedologic, restrictionarea sau interzicerea utilizarii apei subterane sau de suprafata pentru alimentarea cu apa potabila sau industriala, restrictionarea utilizarii terenurilor pentru dezvoltari rezidentiale sau naturale, interzicerea utilizarii de produse vegetale, categorii de recolte, s.a.;

posibilitatea producerii contaminarii elementelor de dezvoltare umana situate la suprafata: cladiri, amenajari rezidentiale, amenajari recreative, amenajari industriale, degradarea acestora, s.a.;

posibilitatea transportului/migrarii surselor de contaminare cantonate in sol, subsol, apa subterana,extinderea mediului geologic contaminat.

11. Aspecte economice asociate gestionarii siturilor contaminate

Desfasurarea activitatilor conform conceptului definit pentru gestionarea siturilor contaminate necesita fonduri financiare semnificative pentru o perioada lunga de timp.

Din punct de vedere al necesitatii repartizarii fondurilor, pe durata de viata a siturilor contaminate, acestea trebuie sa fie:

a)     fonduri financiare necesare creerii si mentinerii activitatii infrastructurii pentru gestionarea siturilor contaminate;

b)     fonduri financiare necesare identificarii si investigarii siturilor contaminate;

c)     fonduri financiare necesare monitorizarii pe termen lung a siturilor contaminate care nu suporta proiecte de refacere a mediului;

d)     fonduri financiare necesare promovarii si derularii proiectelor de refacere a mediului;

e)     fonduri financiare necesare monitorizarii siturilor decontaminate in etapa post proiect.

Redarea siturilor decontaminate in folosinta nerestrictiva poate conduce insa si la dobandirea de fonduri financiare.

Din punct de vedere al categoriilor de surse financiare, sunt identificate doua surse principlale de fonduri, care au posibilitatea de actiune pe termen lung. Acestea sunt:

surse bugetare, participarea statului la gestionarea siturilor contaminate, indeosebi a siturilor contaminate istoric, si

surse private, participarea privata a poluatorilor, a detinatorilor de terenuri contaminate, a investitorilor sau dezvoltatorilor din zona afacerilor, la gestionarea in ansamblu a siturilor contaminate, sau numai la unele etape ale acesteia.

Aceste surse private pot imbraca o varietate mare de forme, mergand de la fonduri proprii la atrageri de diferite fonduri de investitii, credite sau investitii bancare, s.a., din tara sau strainatate.

Pe termen limitat, pentru Romania, o sursa importanta pentru gestionarea siturilor contaminate o reprezinta fondurile structurale europene, fondurile disponibile pentru proiecte in cadrul Axei 2 a POS Mediu.

Deloc de neglijat, mentionam si posibilitatea existenta de atragere prin actiuni de cooperare internationala a unor fonduri guvernamentale ale altor state, pentru schimb de experienta, transfer de know-how, formare de specialisti, proiecte demonstrative, proiecte pilot, s.a..

Asigurarea fondurilor financiare necesare gestionarii siturilor contaminate se prefigureaza ca o componenta esentiala a actualei strategii, care va conditiona viteza de implementare a masurilor si rapiditatea sau incetinirea de atingere a obiectivelor stabilite.

In ansamblul aspectelor economice asociate gestionarii siturilor contaminate, se au in vedere si analiza, detalierea si aplicarea sistematica si permanenta a principiilor economice enuntate la capitolul 6.

Un aspect important al strategiei, pe intreaga perioada de gestionare a siturilor contaminate, il reprezinta analizele periodice pentru identificarea si promovarea de elemente de atractivitate si facilitati, pentru atragerea de surse de finantare.

12. Informarea si participarea publicului

Un factor important care va influenta dezbaterile privind evolutia viitoare a gestionarii siturilor contaminate este participarea opiniei publice, implicarea acesteia in dezbaterile proiectelor locale, toleranta si intelegerea acesteia asupra deciziilor administrative,de management sau chiar politice, care vor trebui luate si dreptul populatiei de a participa la luarea deciziilor.

Opinia publica si perceptia pericolului siturilor contaminate de catre populatia direct expusa sau interesata, sunt esentiale pentru viitorul dezvoltarii activitatilor de gestionare a siturilor contaminate.

Este esential ca publicul sa aiba acces la informatii reale, complete, profesionale si sa poata participa la un proces decizional transparent.

Legislatia romaneasca asigura aceste deziderente, iar activitati si obiective specifice ale strategiei, referitoare la comunicarea, informarea si participarea publicului, vor avea in vedere adaptarea problematicilor tehnice la aceste cerinte si modalitati de imbunatatire a accesului la informatii.

13. Identificarea siturilor contaminate

Romania va identifica pe teritoriul national zonele contaminate, zonele potential contaminate si zonele cu risc la contaminare, in scopul investigarii si evaluarii poluarii solului si subsolului, al evaluarii riscurilor potentiale sau certe asupra omului si mediului, pentru stabilirea prejudiciilor aduse acestora si pentru stabilirea responsabilitatilor pentru refacerea mediului geologic afectat.

Identificarea si inventarierea siturilor contaminate, reprezinta o activitate inceputa in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului și subsolului.

Ghidul tehnic privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului detaliaza si stabileste procedura specifica de realizare a Inventarului National al Siturilor Contaminate.

Identificarea preliminara a siturilor contaminate reprezinta etapa initiala de realizare a inventarului national care este coordonata si derulata de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului prin institutiile din subordinea acesteia.

Agentiile pentru Protectia Mediului judetene, realizeaza inventarul siturilor contaminate la nivel local, judetean, pe baza chestionarelor prevazute in Hotararea Guvernului nr. 1408/2007, cat si a informatiilor detinute.

Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului realizeaza inventarul siturilor contaminate la nivel regional, prin sintetizarea si verificarea datelor primite de la agentiile de mediu judetene subordonate, cat si prin utilizarea chestionarelor prevazute de HG. nr. 1408/2007, conform competentelor proprii de reglementare de mediu, dar si in baza informatiilor detinute.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a creat si administreaza o baza de date a siturilor contaminate, care cuprinde datele nationale conform unui model de fisa de caracterizare a sitului contaminat, pentru fiecare judet si municipiul Bucuresti.

Pe parcursul realizarii inventarului, de la nivelul regional la cel central, informatiile colectate, sintetizate si verificate vor fi departajate conform tipologiei contaminarii in categorii:

- contaminare controlata;

- contaminare nesemnificativa;

- contaminare semnificativa potentiala;

- contaminare semnificativa confirmata.

In conformitate cu atributiile si competentele detinute, ANPM verifica datele primite de la ARPM-uri si realizeaza propuneri de liste cu:

- situri contaminate istoric cu detinator;

- situri contaminate istoric orfane;

- situri contaminate istoric abandonate;

- situri contaminate recent si actual.

Propunerile de liste sunt transmise Autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, care valideaza continutul datelor primite si promoveaza un Ordin comun al conducatorilor autoritatilor publice centrale pentru protectia mediului, finante, economie si agricultura, pentru aprobarea a doua liste:

- lista siturilor contaminate istoric, orfane si abandonate,

- lista siturilor contaminate actual.

Procesul de realizare al Inventarului National al Siturilor Contaminate este continu, cu imbunatatiri si completari anuale ale propunerilor inaintate de catre ANPM si reactualizare a listelor aprobate de catre autoritatile centrale desemnate, la intervale de maxim 3 ani.

Prin mecanismele stabilite, Romania asigura coordonarea intocmirii si actualizarii bazei de date la nivel national a terenurilor contaminate si intocmirea unui registru national al terenurilor contaminate, la care se vor adauga terenurile potential contaminate si zonele cu risc la contaminari.

Identificarea si inregistrarea sistematica a siturilor contaminate, potential contaminate si a zonelor cu risc la contaminari, presupun culegerea si prelucrarea doar a informatiilor existente.

Mecanismele de culegere a informatiilor existente vor fi imbunatatite, perfectionate si eficientizate, pentru aspectele de strategie de colectare, concept de continut al chestionarelor, strategie privind structura si administrarea datelor, inclusiv date de cadastru al siturilor contaminate.

Datele colectate vor fi supuse unei evaluari repetate, etapizate, care sa raspunda la cateva intrebari:

- sunt necesare masuri urgente pentru indepartarea pericolului?

- sunt necesare investigatii suplimentare pentru clasificarea situatiilor siturilor contaminate?

- cat de ridicat, de amplu, este pericolul existent si cat de necesara este inlaturarea acestuia?

- amplasamentul sitului poate fi eliberat de suspiciunea de sit contaminat?

Raspunsurile la aceste intrebari, fundamenteaza deciziile care vor fi luate de catre autoritatile competente de mediu:

- daca pe perioada colectarii datelor pentru realizarea inventarului sunt depistate situatii de pericol care impun o refacere urgenta a mediului geologic, acestea trebuie dispuse in functie de circumstantele existente.

- de regula, din datele culese se pot deduce conceptele potrivite pentru investigatiile ulterioare si pentru etapele acestora.

- prin compararea evaluarilor tuturor siturilor incluse in listele initiale sau finale rezulta constatari si interpretari care servesc la stabilirea caracterului urgent al masurilor si implicit la stabilirea prioritatilor pentru investigarea ulterioara a siturilor contaminate.

- in unele cazuri, in aceasta etapa, prin verificarile si validarile repetate ale datelor poate fi ridicata suspiciunea de sit contaminat asupra unor anumite amplasamente.

Pe de alta parte, datele de inventar national al siturilor contaminate contin si informatii privind situatia juridica si economica a siturilor. Acestea servesc autoritatilor competente de mediu pentru clarificarea posibilitatilor de finantare ale masurilor ce trebuie intreprinse ulterior.

Conform prevederilor HG nr. 1408/2007, Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, coordoneaza activitatile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic in zonele afectate , pentru siturile contaminate istoric, orfane, abandonate;

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului coordoneaza activitatile similare de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic pentru siturile contaminate actual, dar și pentru cele cu contaminari recente.

Importanta identificarii si realizarii unui inventar national al siturilor contaminate, potential contaminate si a zonelor de risc la contaminare, impun reanalizarea variantelor de lucru adoptate in prezent, prin elaborarea unor proceduri directoare/strategii subsecvente, care pe langa aspectele mentionate de imbunatatire a realizarii inventarelor, sa contina si elemente detaliate ale primelor evaluari comparative formarea listei de prioritati pentru investigatiile si evaluarile ulterioare si cunoașterea statului juridico-economic al amplasamentelor, atat pentru siturile contaminate, cat si pentru cele potential contaminate si pentru zonele cu risc la contaminare, ultimele doua categorii nefiind abordate sistematic de catre autoritatile de mediu, pana la momentul elaborarii strategiei.

Inventarele nationale ale siturilor contaminate, ale siturilor potential contaminate si ale zonelor cu risc la contaminari, precum si registrul national al terenurilor contaminate, sunt facute publice si sunt actualizate cel putin odata la 3 ani.

Romania va fi pregatita sa informeze Comisia Europeana asupra uneia sau mai multora din situatiile urmatoare, a riscului de aparitie sau de extindere/dezvoltare a acestora in viitorul previzibil, la nivele relevante de informare din punct de vedere al cunoasterii si supravegherii functiilor mediului geologic:

identificarea, evaluarea, distributia, gradul de afectare al teritoriului national si riscul aparitiei sau extinderii proceselor de acest tip, prin inventare nationale;

evaluarea nivelelor de risc in vedere identificarii si stabilirii de zone prioritare;

stabilirea de criterii nationale de pozitionare/delimitare a zonelor cu contaminari si contaminari potentiale;

identificarea si stabilirea zonelor prioritare de pe teritoriul national, la nivelul administrativ si la scara topografica adecvata, in scopul realizarii eficiente a activitatilor de investigare si evaluare a contaminarilor.

14. Investigarea si evaluarea siturilor contaminate

Conceptul romanesc abordeaza si fixeaza existenta contaminarilor in spatiul tridimensional al mediului geologic format din solul cu rol pedologic, formatiunile geologice si apele subterane, de la suprafata terestra pana la adancimile la care au ajuns si se desfasoara activitati umane cum ar fi exploatari miniere, exploatari petroliere sau de gaze, exploatari de ape subterane, lucrari industriale de realizare de tuneluri, depozite subterane, conducte, lucrari de cercetare a mediului geologic, s.a.

Prezenta strategie abordeaza prezenta contaminarilor mediului geologic de la suprafata terestra in adancime, in solul cu rol pedologic, in formatiunile geologice care formeaza roca de baza a solului, in alte posibile formatiuni geologice situate intre roca de baza a solului si primul strat acvifer freatic, in primul strat acvifer freatic, indiferent de grosimea acestui pachet de formatiuni geologice.

Acesta abordare este in deplina concordanta si raspunde in totalitate complexitatii conditiilor geologice ale teritoriului national romanesc.

Investigarea si evaluarea terenurilor contaminate si potential contaminate si monitorizarea si supravegherea zonelor cu risc la contaminare au in vedere ca:

- investigarea spatiala a mediului geologic contaminat se realizeaza prin metodele specifice geologice si pedologice;

- metodele aplicate se stabilesc in functie de caracteristicile geologice ale formatiunilor contaminate, de natura contaminantului si de distributia acestuia in plan orizontal si in plan vertical;

- investigarea si evaluarea se realizeaza in toate elementele sistemului care formeaza zona de interes pentru contaminari asa cum este ea definita, de la solul cu rol pedologic, pana la, inclusiv, stratul acvifer freatic;

- metodele adecvate care sa raspunda cerintele anterioare, constituie un set minimal obligatoriu de metode care cuprind: investigarea pedologica, investigarea geologica, investigarea hidrologica, investigarea geochimica si investigarea geofizica;

- evaluarea intensitatii poluarii se efectueaza in comparatie cu fondurile geochimice naturale stabilite la nivel national in functie de zone si formatiuni geologice existente, la scari topografice considerate adecvate, precum si in comparatie cu standarde si/sau reglementari nationale sau comunitare, de ecotoxicitate, risc, calitate, utilizare, s.a..

Investigarea si evaluarea contaminarii mediului geologic asa cum a fost definita anterior, pentru orice amplasament contaminat, potential contaminat si zone adiacente acesteia, parcurge urmatoarele etape:

a)     o analiza si interpretare a datelor existente, referitoare la activitatile desfasurate pana la momentul realizarii investigatiei;

b)     o investigare si evaluare preliminara;

c)     o investigare si evaluare detaliata.

La incheierea oricareia dintre etapele de investigare prevazute se realizeaza documentatii tehnice - rapoarte geologice de investigare si evaluare a contaminarii, conform normelor si cerintelor nationale, care sunt evaluate si analizate etapizat de catre autoritatile nationale pentru protectia mediului, competente, responsabile, desemnate.

Acestea vor asigura:

a)     elaborarea si implementarea programelor de inventariere, investigatii si evaluari, monitorizare si supraveghere;

b)     elaborarea de ghiduri tehnice si reglementari specifice;

c)     impunerea etapizata si progresiva a programelor de investigatie si evaluare, a deciziilor de continuare sau stopare a activitatilor, pe baza analizelor cost-beneficiu social si a aplicarii conceptului de "atenuare naturala";

d)     asigurarea finantarilor necesare, conform principiului "poluatorul plateste", pentru activitatile desfasurate;

e)     promovarea, acolo unde este nevoie si cat este nevoie, de programe si proiecte de refacere a mediului geologic afectat de contaminari, avand ca baza rezutatele evaluarii de risc pentru sanatatea umana si mediu.

Hotararea Guvernului nr. 1408/2007 precizeaza intr-un capitol separat, prevederile referitoare la investigarea si evaluarea siturilor contaminate.

Ghidul tehnic privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, detaliaza prevederile Hotararii Guvernului nr. 1408/2007.

In conformitate cu acesta:

autoritatea competenta pentru protectia mediului trebuie sa dispuna de cunostinte necesare pentru a putea decide investitiile etapizate, stoparea acestora si daca si in ce scop se impun masuri de aparare impotriva pericolelor;

proiectarea, atribuirea si realizarea investigatiilor trebuie sa tina cont de cele mai bune practici in domeniu, de asigurarea cerintelor de calitate si competenta profesionala, atat nationale cat si europene;

autoritatea competenta pentru protectia mediului, trebuie sa clarifice si sa stabileasca aspectele referitoare la finantarea masurilor decise, pe baza statutului juridic si economic al amplasamentelor, cat si pentru incredintarea obligatiilor;

realizarea etapizata a investigatiilor, cu posibilitatea de a le stopa in concordanta cu rezultatele obtinute, asigura optimizarea acestora, atat in ceea ce priveste cunoasterea, cit si sub aspect economic. Acest lucru conduce la economisirea costurilor si la o activitate tehnica orientata spre indeplinirea obiectivelor.

Din punct de vedere practic, o etapa de analiza si interpretare a datelor existente referitoare la activitatile desfasuratate pana la momentul realizarii investigatiei, are un rol ajutator in pregatirea etapelor ulterioare de investigare, prin colectarea tuturor datelor disponibile, vechi sau actuale, referitoare la identificarea si caracterizarea surselor de poluare de suprafata, la identificarea substantelor poluante, la identificarea cauzelor care au produs poluari, la aprecierea varstei contaminarilor si a cunoasterii responsabilitatilor.

Investigarea si evaluarea preliminara serveste in primul rand la confirmarea sau nu, a suspiciunii ca situl investigat este contaminat. In acelasi timp rezultatele acestei etape ofera bazele pentru investigarea detaliata.

Ca rezultat al investigarii preliminare, autoritatea pentru protectia mediului responsabila, trebuie sa decida:

daca sunt necesare masuri urgente pentru inlaturarea pericolului, in cazul in care au fost identificate asemenea situatii pentru care se impun actiuni rapide in functie de circumstantele existente;

care sunt investigatiile detaliate necesare pentru clarificarea definitiva a situatiei si obtinerea unui pachet informational complet si complex asupra sitului;

daca amplasamentul poate fi eliberat de suspiciunea de sit contaminat.

Investigarea si evaluarea detaliata aduc toate informatiile necesare cunoasterii complexe si complete a amplasamentului, raspunde intrebarilor care sunt pericolele cauzate de situl contaminat si daca sunt necesare masuri urgente de refacere, ofera informatiile necesare evaluarii de risc.

In completarea ghidului tehnic privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, cu rol principal de recomandari tehnice, metodologice si de management, pasul urmator trebuie sa il reprezinte elaborarea unor documente de strategii subsecvente privind procedura etapizata a investigarii si evaluarii siturilor contaminate potential contaminate si a zonelor cu risc la contaminare, care sa contina cerinte si linii directoare de abordare si decizie pentru autoritatile competente pentru protectia mediului.

Astfel de documente, vor preciza pasii de lucru care vor fi implementati:

clarificarea si stabilirea modalitatilor de finantare a activitatilor de investigare;

stabilirea obiectivelor investigarii, a strategiei/programelor de investigare si a dimensiunii acestora;

selectarea specialistilor necesari pentru investigare si evaluare;

selectarea si repartizarea specialistilor pentru analiza informatiilor si recomandarea deciziilor;

cerinte privind executarea investigatiilor;

cerinte privind evaluarea rezultatelor;

evaluarea juridica a rezultatelor.

Etapa de investigare si evaluare se finalizeaza cu stabilirea de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, a cerintei dupa caz, de realizare a evaluarii de risc, a principalelor cerinte si obiective aferente procesului de refacere a mediului geologic, a stabilirii responsabilitatii pentru procesul de refacere, si cum va decurge finantarea masurilor care vor trebui implementate.

Pe de alta parte, autoritatea poate decide stoparea oricarui proiect de refacere si promovarea de masuri de monitorizare/supraveghere, a evolutiei sitului.

15. Evaluarea de risc pentru siturile contaminate

Evaluarea de risc pentru siturile contaminate reprezinta etapa finala de cunoastere completa a unui sit contaminat.

Elemente de evaluare de risc, incomplete, preliminare, se regasesc in rapoartele etapelor de investigare si evaluare, ca si o componenta de interpretare a informatiilor in fiecare din respectivele etape.

Etapa de investigare si evaluare detaliata ofera toate informatiile necesare elaborarii unei evaluari de risc.

Elaborarea acesteia se realizeaza la solicitarea autoritatii competente pentru protecția mediului, in baza rezultatelor investigarii si evaluarii detaliate.

Evaluarea de risc reprezinta o analiza bazata pe existenta, cunoasterea si intelegerea conceptului sursa-cale-receptor, care implica evaluarea datelor, identificarea pericolelor, evaluarea expunerii, evaluarea efectelor si caracterizarea riscurilor pentru toate categoriile de receptori, in principal omul si secundar elementele de mediu.

Particularitatea de aplicare a oricarei metodologii/procedee de evaluare a riscului la problematica siturilor contaminate, implica enuntarea si respectarea unor caracteristici specifice.

Analiza cronologica a tuturor caracteristicilor fenomenelor care se produc la o poluare/contaminare a mediului geologic, conduce la identificarea si diferentierea a trei categorii de risc, care necesita la randul lor fiecare dintre ele evaluari distincte.

Prima este evaluarea de risc initial, pentru parcursul substantei poluante de la sursa de suprafata la receptorul din mediul geologic.

Aceasta categorie este neimportanta, nesemnificativa, are un rol ajutator sau poate fi ignorata, intrucat strategia de gestionare a siturilor contaminate nu abordeaza elementele de poluare de suprafata care fac obiectul unor reglementari diferite.

A doua, este evaluarea de risc geologic pentru parcursul substantei contaminante in mediul geologic, de la receptorii initiali din subsol, care devin la randul lor surse cantonate in subsol, spre alti receptori, componenti ai solului si subsolului in spatiul tridimensional in care se manifesta fenomenele de transport si migrare a substantelor contaminante.

A treia categorie este evaluarea de risc final, pentru parcursul substantei poluante din interiorul mediului geologic la receptori situati pe suprafata terestra.

Ordinul nr. 184/1997 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului contine prevederi privind procedura de elaborare a evaluarii de risc.

Principiile si procedura de realizare a evaluarii de risc adaptata la problematica siturilor contaminate, vor fi elaborate intr-un document de strategie subsecventa privind elaborarea si utilizarea rezultatelor evaluarii de risc.

Evaluarea de risc, completeaza documentatiile tehnice elaborate in cadrul etapei de investigare si evaluare, cu documentul tehnic cel mai important, care confirma sau infirma si cuantifica pericolele existente asupra omului si mediului, generate de situl contaminat si care fundamenteaza decizia autoritatii competente pentru protectia mediului de a promova sau a nu promova, masuri de refacere a mediului geologic afectat de contaminare.

16. Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate

Autoritatile nationale pentru protectia mediului, compentente, responsabile, desemnate, stabilesc necesitatea programelor de refacere a mediului geologic, prin curatire, remediere si/sau reconstructie ecologica sau de minimizare a riscurilor existente, pentru terenurile contaminate si aproba prioritatile, programele si proiectele elaborate in acest sens precum si sursele financiare necesare.

Masurile promovate au ca tinte si obiective refacerea calitatii naturale a mediului geologic afectat, restabilirea functiilor acestuia, eliminarea sau reducerea riscurilor reale sau potentiale pentru sanatatea umana si mediu si se realizeaza la nivelele administrative si scarile topografice/geografice considerate ca fiind adecvate. Procesele de refacere a materialelor geologice si a ecosistemelor terestre afectate de contaminari, constau in aducerea acestora cat mai aproape de starea naturala initiala, in eliminarea surselor de contaminare de pe amplasament, in izolarea si decontaminarea ariilor afectate, in limitarea si eliminarea posibilitatilor de raspandire a substantelor contaminate, si in atingerea valorilor tinta admise pentru concentratiile de contaminanti.

Cerintele mentionate se realizeaza conform categoriei de folosinta actuala sau viitoare a terenurilor respective.

Astfel de masuri, programe sau proiecte pot fi elaborate pe baza experientei si legislatiei comunitare, nationale sau a acordurilor internationale. La promovarea acestora vor fi luate in considerare impactul economic si social precum si eficienta tehnica, economica și sociala a acestora.

In activitatile practice se utilizeaza metodologii de refacere a terenurilor contaminate aprobate, recomandate prin ghiduri tehnice nationale proprii, ghiduri tehnice utilizate in oricare dintre celelalte state comunitare, sau recomandari tehnice comunitare. Se realizeaza dupa caz, monitorizarea siturilor decontaminate, pe termen lung, dupa incheierea proiectelor de refacere.

Autoritatile pentru protectia mediului, competente, responsabile, desemnate, iau masuri de restrictionare a utilizarii terenurilor contaminate, de realizare de bariere fizice si de avertizare dupa caz, pentru aplicarea unui regim de restrictie temporara precum si de realizare a unui sistem national cadastral pentru terenuri contaminate.

Romania va colabora conform prevederilor comunitare si a acordurilor internationale si bilaterale pentru gestionarea si managementul proiectelor de refacere a terenurilor cu contaminari transfrontaliere si a terenurilor statelor afectate de aceleasi contaminari si aceleasi surse de poluare.

In conformitate cu strategia prezenta:

vor fi stabilite calendare de punere in aplicare a proiectelor si programelor elaborate pentru refacerea terenurilor contaminate;

se va aplica principiul poluatorul plateste pentru asigurarea responsabilitatilor de alocare sau atragere a resurselor financiare necesare costurilor de refacere a mediului geologic si a ecosistemelor terestre;

vor fi promovate instrumente financiare specific pentru incurajarea si sustinerea activitatilor de decontaminare.

Masurile, programele, proiectele sau orice actiuni de refacere a terenurilor contaminate vor fi facute publice si vor fi reevaluate si/sau actualizate cel putin odata la 10 ani.

Hotararea privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, nr. 1403/2007 a Guvernului Romaniei, stabileste cadrul legal pentru desfasurarea activitatlor de curatire, remediere si/sau reconstructie ecologica a zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate.

Ghidul tehnic privind aplicarea metodologiilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, detaliaza sub forma de recomandari problematicile tehnice directe sau conexe si stabileste atributiile si competentele autoritatilor pentru protectia mediului.

Odata luata decizia de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, de a se realiza refacerea mediului geologic contaminat, se impune pregatirea si planificarea completa a acestei activitati.

Planificarea

Planificarea unei astfel de activitati se refera la pregatirea reglementarilor adecvate pentru:

organizare si finantare

executia tehnica

supravegherea si controlul procesului de refacere.

Conditiile acestor reglementari trebuie armonizate si stabilite intre autoritatea pentru protectia mediului implicata in procesul de refacere si operatorul economic, proprietarul, detinatorul de teren sau organizatia administrativa publica responsabila.

Masurile de refacere a siturilor contaminate aferente amplasamentelor de dimensiuni mari, care presupun o durata de mai multi ani, necesita o structura organizatorica transparenta in care rolul fiecaror factori decizionali (autoritati competente, responsabile cu procesul de refacere, finantatori si executanti tehnici) sa fie clar definit.

In cadrul pregatirii procesului de refacere, autoritatea competenta pentru protecția mediului trebuie sa fie pregatita sa raspunda la o serie de intrebari si sa fie pregatita sa ia o serie de decizii:

planificarea economica si organizatorica a procesului de refacere:

o      cum are loc finantarea, cine este responsabil pentru finantare;

o      finantarea este legata sau nu de conditii care influenteaza planificarea procesului de refacere;

o      prin cine se realizeaza stabilirea/delegarea sarcinilor;

o      ce autoritati si factori de decizie trebuie implicati (responsabili de mediu, ai amplasamentului, finantatori);

o      cum si prin cine se realizeaza controlul economic si administrativ al implementarii corecte a masurilor;

o      dimensiunea si structura proiectului impun reguli referitoare la organizarea si desfasurarea acestuia care presupun cooperarea tuturor structurilor implicate;

o      trebuie stabilite prevederile interne de continut ale planificarii procesului de refacere: obiective, durata, costurile, s.a.;

o      trebuie create conditiile pentru delegarea planificarii: desfasurarea planificarii trebuie controlata; rezultatele intermediare trebuie analizate de catre structurile/actorii, implicate/implicati in proiect;

o      dupa acordul structurilor/actorilor, implicate/implicati in proiect, trebuie stabilita varianta de refacere care va fi indeplinita.

actul de reglementare de refacere si/sau finantare

refacerea care va fi realizata trebuie reglementata, cu tinte si efecte obligatorii printr-un act de reglementare (acord, autorizatie, s.a.);

in acest sens, trebuie luate in considerare reglementari pentru organizarea si desfasurarea proiectului, precum si pentru controlul desfasurarii proiectului pe toata durata de viata a acestuia dar si post proiect.

Nivelul de cunoastere atins in aceasta problematica in Romania, precum si dezvoltarea necesara prognozata impun elaborarea si promovarea unui document director de procedura privind planificarea procesului de refacere, care sa contina instrumente pentru optimizarea procesului de refacere, necesare autoritatilor implicate.

Ca si o consecinta si alaturi de acesta, pentru intregirea unui pachet de instrumente de actiune care sa permita numai abordari profesionale, eficiente, ale masurilor de refacere, se are in vedere:

un document de strategie subsecventa, privind atributiile autoritatilor in planificarea organizatorica si economica a procesului de refacere;

un document de strategie subsecventa, privind atributiile autoritatilor in desfasurarea si evaluarea economica a analizelor procesului de refacere;

un document de strategie subsecventa, privind cerintele legate de protectia muncii si protectia vecinatatilor, pe durata realizarii masurilor de refacere;

un document strategic subsecvent, privind atributiile autoritatilor privind planificarea tehnica a procesului de refacere;

un document director privind tipul si modelul de continut al actului de reglementare pentru procesul de refacere si finantare, pentru cazuri diverse.

Desfasurarea procesului de refacere

Delegarea si stabilirea atributiilor pentru autoritatile implicate in refacere are loc prin responsabilii numiti de autoritati sau in cazul finantarii din mijloace financiare publice sau mixte, prin titularul de proiect numit de autoritatea responsabila competenta. In cazul folosirii mijloacelor financiare publice trebuie respectate normele nationale si europene.

Desfasurarea procesului de refacere are loc conform conditiilor prevazute in actul de reglementare pentru refacere.

In situatia desfasurarii normale a procesului de refacere, sarcinile autoritatii se rezuma la obligatii de supraveghere si control. Pe de alta parte autoritatile competente trebuie sa indeplineasca si obligatii referitoare la informarea celor expusi riscului.

Autoritatile competente trebuie insa sa fie pregatite sa faca fata unor probleme ce pot apare in desfasurarea proiectului de refacere. Prevederile specificate in actul de reglementare ajuta la recunoasterea timpurie si rezolvarea acestora.

Daca problemele nu sunt prevazute si argumentate in actul de reglementare rezolvarea acestora cade in sarcina responsabililor proiectului. In cazul efectelor prevazute in actul de reglementare, trebuie consultata si autoritatea responsabila.

Daca problemele apar ca urmare a stabilirii eronate sau incomplete a unui aspect esential sau in timpul desfasurarii procesului de refacere apare o modificare a situatiei de fapt, cunoscute, autoritatea competenta responsabila va clarifica situatia.

Modalitatile prin care autoritatile competente, responsabile pot rezolva problemele care apar in desfasurarea unui proiect vor fi cuprinse intr-un document de strategie subsecventa privind modalitați de rezolvare a problemelor care apar in desfasurarea unui proiect de refacere a mediului geologic, de catre autoritatile competente responsabile.

Finalizarea procesului de refacere

Dupa finalizarea proiectului de refacere trebuie prezentat un raport care documenteaza desfasurarea si rezultatul refacerii. Raportul trebuie prezentat in conformitate cu prevederile cuprinse in actul de reglementare de catre responsabilii, respectiv titularii proiectului.

Din analiza raportului, autoritatea competenta responsabila va stabilii finalizarea cu succes a refacerii, va confirma aceasta responsabililor, respectiv titularilor de proiect și va face notificari in cadastrul siturilor contaminate, in banca de date, in registrul siturilor contaminate.

In cazul in care refacerea nu s-a desfasurat cu success vor fi formulate cerinte de imbunatatire ulterioara care trebuie implementate.

De aceea, se are in vedere elaborarea unui document de strategie subsecventa, privind modalitatile de rezolvare a problemelor care apar la finalizarea proiectului, din punct de vedere al autoritatilor competente responsabile.

17. Monitorizarea siturilor contaminate

Masurile de monitorizare a unui sit contaminat se pot stabili si se pot realiza pe intreaga durata de viata a unui sit contaminat de la inventarierea acestuia pana la redarea lui in circuitul nerestrictiv de utilizare, scoaterea lui din cadastrul siturilor contaminate, din baza de date si din registrul siturilor contaminate.

In etapele de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, monitorizarea poate fi privita ca o componenta a oricarei etape de investigare si evaluare, o componenta selectiva de cunoastere periodica a evolutiei in timp a siturilor contaminate a caror remediere se realizeaza prin atenuare naturala sau care din diferite motive sunt puse in izolare, cu masuri de interdictie a accesului, sau necesita o supraveghere a autoritatilor responsabile, sau sunt in desfasurare programe de investigare si evaluare.

Autoritatile competente responsabile stabilesc conditiile tehnice, perioadele de timp de monitorizare si conditiile de competente profesionale pentru efectuarea acestor activitati, in conditiile identice cu cele pentru efectuarea investigatiilor detaliate.

In etapa de realizare a unui proces de refacere a mediului geologic afectat, daca riscurile nu au fost inlaturate in totalitate (nu s-a realizat eliminarea totala a contaminarii) autoritatea competenta responsabila poate impune in continuare masuri de protectie si limitare a accesului si masuri de supraveghere.

Prin masuri de supraveghere/ monitorizare, este asigurata cunoasterea evolutiei in timp a riscurilor ramase care nu mai reprezinta un pericol actual, al momentului, pentru receptorii protejati, dar pe termen lung pot crea aparitia unor probleme.

Masurile in acest sens trebuie stabilite si conditionate de catre autoritatea competenta responsabila pentru protectia mediului.

Ghidurile tehnice elaborate pentru aplicarea HG 1408/2007 si HG 1403/2007, contin recomandari detaliate privind realizarea programelor de monitorizare.

Daca datorita riscurilor existente pe un sit contaminat care nu a fost si nu va fi supus unui proces de refacere sau daca riscurile nu au fost inlaturate in totalitate printr-un proces de refacere, un teren poate fi folosit doar limitat, restrictiv, autoritatea competenta responsabila pentru protectia mediului, trebuie sa stabileasca alaturi de programul de monitorizare si tipul, dimensiunea si durata restrictiilor care se impun si sa faca notificarile necesare in cadastrul siturilor contaminate.

Aspecte esentiale, practice, referitoare la necesitatea, planificarea, organizarea si implementarea masurilor de supraveghere/monitorizare si restrictiile de utilizare a unui sit contaminat/partial decontaminat, care trebuie avute in vedere de catre autoritatea competenta responsabila pentru protectia mediului, vor fi cuprinse intr-un document de strategie subsecventa avand la baza si exemple de cazuri reprezentative. Documentul va avea in vedere si aspecte specifice pentru situri potential contaminate si zone cu risc la contaminari.

18. Stocarea informatiilor privind siturile contaminate

Stocarea informatiilor privind siturile contaminate se realizeaza in baza prevederilor HG. 1408/2007 care prevede organizarea bazei de date pentru gestionarea siturilor contaminate, coordonata de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si administrata de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, prin institutiile din subordine.

Baza de date pentru gestionarea siturilor contaminate cuprinde toate informatiile naționale existente referitoare la siturile in curs de identificare, analiza, completare de informatii s.a., (urmarind procedura de includere in inventarul national al siturilor contaminate), pe care autoritatile competente responsabile pentru protectia mediului le detin si le colecteaza, cat si informatiile privind siturile contaminate incluse in inventarul national realizat.

Pentru fiecare sit inclus in baza de date se intocmeste o fisa de caracterizare a sitului, care cuprinde urmatoarele module de date:

identificarea si inventarierea sitului;

investigarea si evaluarea sitului;

evaluarea de risc;

refacerea mediului geologic;

monitorizarea sitului;

folosinta sitului;

reglementari de mediu pe sit;

introducerea sitului in circuitul de utilizare nerestrictiv.

Detalierea continutului modulelor, elaborarea unui regulament pentru functionarea bazei si accesul la date se realizeaza de catre administratorul bazei.

Accesul publicului este asigurat pentru datele siturilor contaminate incluse in inventarul national aprobat.

Functionarea si utilizarea bazei de date va necesita un process continuu de analiza si imbunatatire a performantelor, accesului, utilizatorilor.

Baza de date va fi extinsa si pentru siturile potential contaminate cat si pentru zonele cu risc la contaminare.

Aceste doua dezidente conduc la necesitatea elaborarii unui document tehnic director privind organizarea, functionarea si asigurarea utilizarii optime a bazei de date pentru siturile potential contaminate, situri contaminate si zone cu risc la contaminare.

19. Elemente de fundamentare ale strategiei

Strategia Nationala pentru Gestionarea Siturilor Contaminate in Romania are la baza atat rezultatele evaluarilor experientei, capacitatilor si potentialului romanesc, efectuate de catre Ministrul Mediului si Padurilor in corelatie cu nevoile nationale, cat si recomandarile, conceptele si prevederile aflate inca in forma de negociere in proiectul directivei europene pentru protectia solului, la care se adauga preluarea din experientele nationale ale unora dintre statele europene avansate in domeniu, Germania, Franta, Olanda, Belgia, cat si din experienta pusa la dispozitie de structura europeana COMMON FORUM.

Abordarea strategica se bazeaza pe cinci piloni de cunoastere si de posibilitate de a actiona:

conceptele si principiile romanesti enuntate;

realizarile in domeniu, acumulate pana in prezent;

experienta externa pe care o putem prelua in continuare;

potentialul pe care il detinem, tehnico-stiintific, organizatoric, administrativ, uman;

nevoile romanesti, potentialul pietei de activitati in domeniu.

In contextul enuntat, pot fi mentionate cateva elemente de detaliu ai pilonilor identificati:

cunostintele si potentialul tehnico-stiintific existent in Romania;

existenta unui personal specializat care poate fi atras in domeniu si care acopera atat nevoile specializate pentru investigare cat si cele multidisciplinare pentru refacere;

capacitatea existenta de a crea infrastructura necesara domeniului, ca o componenta a infrastructurii de mediu in formare si consolidare;

constientizarea si cunoasterea nevoilor Romaniei, pregatirea si implementarea cunoasterii si a rezolvarii lor;

capacitatea de a implementa si asigura un management performant al administratiei si proiectelor;

concepte si principii moderne, corecte, eficiente, performante, , adaptate la realizarile si nevoile Romaniei, componente posibile ale celor mai bune practici in domeniu;

experienta tehnica romaneasca, complexa, multidisciplinara,usor adaptabila la domeniu;

colaborarea internationala in domeniu, unde suntem membrii activi si unde s-a manifestat deja interesul de a prelua din experienta romaneasca;

Romania prezinta un interes evident, manifestat deja, pentru piata lucrarilor in domeniu;

urmarim intotdeauna eficienta economica a lucrarilor alaturi de eliminarea pericolelor;

Romania asigura un efort financiar considerabil pana in anul 2035 prin punerea la dispozitie a sumei de 50 mil. euro/an pentru refaceri de situri petroliere.

Dezvoltarea strategica are la randul ei ca tinte principale organizarea, formarea unor noi piloni de actiune si cunoastere, in jurul carora se vor aduna, se vor concepe, se vor organiza si derula obiectivele, programele, proiectele, masurile, activitatile. Acestia sunt:

realizarea de reglementari suplimentare care sa creeze un cadru legislativ capabil sa asigure demararea oricaror activitati;

pregatirea unui personal de specialitate atat in structurile administrative competente, cat si in cele ale beneficiarilor, consultantilor, prestatorilor de servicii, publicului interesat;

crearea unor structuri performante ale administratiei de mediu, competente, responsabile, desemnate;

atragerea de fonduri financiare si crearea de conditii financiare atractive, pentru derularea de actiuni;

mentinerea activa a pietei de lucrari, consultanta, servicii, de specialitate.

Credibilitatea autoritatilor nationale abilitate sa reglementeze, autorizeze si sa controleze desfasurarea in siguranta a activitatilor de gestionare a siturilor contaminate se va putea evalua pornind de la cateva criterii de acceptare:

competente si grad de independenta in exercitatea atributiilor legale;

completitudinea cadrului legislativ;

activitatea institutionala in raport cu unitatile controlate;

nivelul resurselor financiare si umane asigurate.

Considerentele enuntate definesc succint elementele de baza avute in vedere la elaborarea unei strategii coerente in domeniul gestionarii siturilor contaminate in Romania, la nivelul impus de implementarea unor standarde inalte, conform celor mai bune practici in domeniu.

20. Resurse financiare necesare

Finantarea unora dintre activitatile de gestionare a siturilor contaminate, incluzand investigarea si evaluarea precum si refacerea, sunt prevazute in HG. nr. 1408/2007 si HG. nr. 1403/2007.

De regula, costurile trebuie suportate de catre proprietarul terenului/detinator/agent economic, conform principiului "poluatorul plateste". In anumite cazuri este prevazuta finantarea din surse bugetare sau alte surse legale.

In toate cazurile, datorita dimensiunii proceselor de investigare, evaluare si refacere si a importantei acestora pentru bugetele private sau publice, trebuie asigurata folosirea economica (analiza cost-beneficiu social) optima a mijloacelor financiare.

In cazul utilizarii mijloacelor bugetare, aceasta sarcina revine autoritatilor competente responsabile .

Daca costurile trebuie suportate de catre titularul de activitate sau proprietarul terenului, autoritatea competenta responsabila poate cere finantatorului indeplinirea doar a acelor masuri care respecta principiul economiei si care sunt necesare pentru indeplinirea obiectivelor.

Acest aspect trebuie de asemenea analizat si stabilit de catre autoritatea responsabila competenta.

Consideratiile mentionate impun prevederea de intocmire a unui document de strategie subsecventa privind principiile analizei economice a masurilor de investigare evaluare si refacere.

Sunt realizate deja o serie de masuri la nivel national privind diversificarea si alocarea de catre stat, de surse financiare necesare activitatilor de gestionare a siturilor contaminate.

Cea mai importanta masura este aceea prin care Romania, constientizand pericolele produse de contaminarile petroliere, pune la dispozitie anual in perioada 2005-2035, suma de 50 milioane euro pentru refacerea de terenuri contaminate si abandonari de sonde, conform Legii nr. 555/2004 privind masurile de privatizare a S.C. Petrom S.A..

Prevederile tehnice conform contractului de privatizare a S.C. Petrom S.A. au in vedere atat eliminarea surselor de poluare de suprafata cat si decontaminarile solului si subsolului.

Ministerul Mediului si Padurilor, anticipand nevoia de fonduri financiare pentru gestionarea siturilor contaminate a prevazut introducerea unor categorii de finantari eligibile pentru astfel de activitati in:

→ Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 70/28 iunie 2007 privind modificarea Ordonantei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea si finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor, care prevede:

inchiderea si ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera - iazuri de decantare si halde;

program pilot pentru reabilitarea zonelor foarte poluate Zlatna si Copsa Mica;

reabilitarea zonelor poluate istoric.

→ Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu, care prevede:

reducerea impactului asupra atmosferei, apei, solului: lucrari de ameliorare/reabilitare a solurilor poluate cu titei si produse petroliere si lucrari de depoluare a apelor subterane si cele de suprafata, inclusiv a celor lacustre;

reimpadurirea terenurilor degradate situate in zonele deficitare in paduri, stabilite in conditiile legii: ameliorare prin impaduriri a terenurilor degradate in urma fenomenelor de eroziune in suprafata, a terenurilor nisipoase, a terenurilor cu exces de umiditate, a terenurilor saraturate, puternic acide, poluate cu substante chimice.

Prevederile anticipate mentionate, insuficient detaliate si dezvoltate, necesita o reanalizare si regandire in corelatia cu strategia, care va trebui realizata printr-un document director privind accesarea si administrarea de fonduri bugetare pentru investigarea, evaluarea si refacerea solului si subsolului contaminat.

Apreciem ca absolut necesar si un document director similar privind accesarea si administrarea de fonduri bugetare pentru eliminarea de surse de poluare de suprafata.

Pe termen scurt, alte surse finaciare pot fi accesate din programele de promovare ale UE. Aici sunt incluse pe langa programele de promovare a proceselor de refacere a siturilor contaminate si programe pentru dezvolatrea terenurilor, modernizarea urbanistica, reutilizarea terenurilor cu slaba valoare/utilizare, dezvoltarea economiei si infrastructurii, cercetare stiintifica, s.a..

Pe langa cunoasterea unitara a tuturor acestor programe este necesar a fi stabilite si principiile esentiale pentru obtinerea si administrarea acestor fonduri.

De aceea se prevede elaborarea unui document director pentru accesarea si adminstrarea fondurilor UE,destinat atat publicului interesat, cat si autoritatilor competente responsabile, cu elemente de prioritizare, de selectie a proiectelor si de analize de optiuni.

In competenta si responsabilitatea directa a Ministerului Mediului si Padurilor se deruleaza Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), care contine Axa prioritara 2 corespunzatoare sectorului de management al deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric.

Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2007-2013/2015-implementare, se ridica la peste 5.6 miliarde euro, din care sectorul de gestionare a deseurilor/reabilitare a terenurilor poluate istoric are prevazut un total de 1,17 miliarde euro, din care grant UE de 0,93 miliarde euro.

Domeniul major de interventie, reabilitarea siturilor contaminate istoric, preconizeaza pentru finantare cateva proiecte pilot de incheiere/reabilitare a siturilor contaminate istoric, cu impact ecologic semnificativ.

Alocarea financiara orientata pentru aceste proiecte pilot este de 35 milioane euro.

Programul Operational Regional 2007-2013 contine domeniul major de interventie III 3.2. Reabilitarea siturilor industriale, care prevede ca tema prioritara "Reabilitarea siturilor industriale si a terenurilor contaminate".

Marimea alocarilor financiare prevazute este de cica 230 milioane euro.

Alocarile financiare prevazute in aceasta etapa de inceput a gestionarii siturilor contaminate nu acopera nevoile de finantare anticipate, presupuse.

Nu sunt disponibile la momentul elaborarii strategiei informatii privind inventarul siturilor contaminate, al siturilor potential contaminate si al zonelor cu risc la contaminari, informatii de piata privind costuri unitare/similare ale investigarii, evaluarii si refacerii, care sa permita evaluarea costurilor necesare Romaniei pentru gestionarea siturilor contaminate, prioritizarea pericolelor produse de siturile contaminate si a costurilor aferente aplicarii acestui criteriu, costuri necesare realizarii infrastructurii de gestionare a siturilor contaminate, o pognozare a costurilor anuale si a perioadei de prognoza.

Asigurarea resurselor financiare necesare, este componenta esentiala indeplinirii obiectivelor strategiei.

De asemenea, in conditiile de inceput a activitatilor de gestionare a siturilor contaminate, cu atat mai mult este necesara elaborarea unui document strategic subsecvent privind nevoile /costurile de finantare a activitatiilor de gestionare a siturilor contaminate pentru Romania, pentru o perioada de 30 ani.

Cu toate ca fiecare dintre sursele de finantare mentionate au stabilite propriile criterii de atribuire,diversitatea acestora, elaborarea lor in cateva structuri nu intotdeauna familiarizate in aceasta etapa de inceput a gestionarii siturilor contaminate cu specificitatile domeniului, impun intocmirea unui document director privind atribuirea de contracte publice pentru activitati de gestionare a siturilor contaminate, pentru implementarea unitara si legala a normelor juridice nationale si europene, specifice documentului si achizitiilor publice.

21. Obiective strategice

Organizarea și implementarea unui sistem de administrare a siturilor contaminate, in condițiile unui numar mare al suprafețelor care vor trebui decontaminate și refacute, a efectelor diferite ale acestora asupra oamenilor și mediului, a diferitelor condiții organizatorice și financiare precum și a costurilor estimative care vor fi previzionate, necesita un management eficient, incepand cu primele activitați desfașurate.

Atat activitațile tehnice cat și utilizarea mijloacelor financiare, trebuie sa se realizeze intr-un mod ușor de ințeles, dupa principii unitare.

Dupa cum s-a mai menționat identificarea și cunoașterea pericolelor pentru om și mediu, eliminarea sau neutralizarea/limitarea acestora, precum și reutilizarea suprafețelor contaminate, au reprezentat și reprezinta in continuare obiectivele primordiale.

Avand in vedere mijloacele limitate prognozate pentru viitor și perioadele de timp in care vor trebui realizate rezolvarile situațiilor identificate, este necesara dezvoltarea de instrumente optime, care sa faciliteze indeplinirea acestor cerințe.

In procesul de refacere a siturilor contaminate un rol important il vor avea autoritațile implicate, cu sarcini și responsabilitați diverse, care s-au dorit sa fie anticipate.

S-a avut de asemenea in vedere ideea ca multe aspecte referitoare la o structura romaneasca de administrare a siturilor contaminate in curs de formare, necesita instrumente suplimentare specifice, care se regasesc in strategia elaborata.

Din aceste motive, s-au enunțat obiectivele strategice directoare pe termen scurt, mediu și lung pentru administrarea siturilor contaminate.

Pe termen mediu și lung obiectivele sunt:

gestionarea siturilor contaminate in condiții de maxima securitate ecologica și siguranța de mediu pentru populație și mediu;

desfașurarea acțiunilor de refacere a mediului și a gestionarii materialelor geologice contaminate in condiții de protecție fizica avansata și eficiența;

crearea capabilitaților de a genera, a impune, a utiliza și de a menține managementul activitaților de administrare a siturilor contaminate;

impunerea deschiderii și trasparenței in desfașurarea activitaților de gestionare a siturilor contaminate precum și in procesele de reglementare, autorizare și control a acestora;

crearea condițiilor de excelența in reglementarea și managementul activitaților de administrare a siturilor contaminate;

coordonarea la nivel național a gestionarii siturilor contaminate;

atribuții și responsabilitați regionale și județene in gestionarea siturilor contaminate;

elaborarea de strategii subsecvente sectoriale, documente directoriale de proceduri, programe, recomandari și cerințe tehnice privind gestionarea siturilor cu contaminari actuale, contaminari recente și contaminari istorice;

revizuirea periodica și sistematica a cadrului legislativ și de reglementari;

imbunatațirea permanenta a tehnologiilor și metodologiilor de investigare și evaluare, evaluare de risc și refacere a mediului geologic, in conformitate cu cele mai bune practici care apar;

asigurarea unei infrastructuri prin crearea unei structuri organizatorice cu personal numeric și calificat adecvat, menținerea și instruirea sistematica a acestuia, formarea de specialiști;

introducerea și impunerea unui sistem de management a calitații care sa includa și evaluarea periodica a acestuia, identificarea și rezolvarea deficiențelor, luarea de masuri corective;

analizarea periodica a experiențelor naționale și europene de gestionare a siturilor contaminate pentru imbunatațirea eficienței tehnico-economice;

promovarea culturii tehnice de gestionare a siturilor contaminate in randul populației și specialiștilor din alte categorii tehnice;

acceptarea și menținerea angajamentelor de a respecta politica generala de gestionare a siturilor contaminate și asigurarea necesarului de resurse pentru implementare;

impunerea principiilor de management a siturilor contaminate in structurile organizatorice și administrative implicate, impreuna cu evaluarea continua a modului de indeplinire a sarcinilor, obiectivelor, valorificarea rezultatelor;

imbunatațirea continua a capacitaților naționale de intervenție iin caz de urgența precum și pregatirea sistematica a personalului implicat in astfel de situații;

crearea și menținerea unor dotari cu echipamente corespunzatoare de cunoaștere a contaminarilor mediului geologic, pentru asigurarea unui raspuns la situații de urgența și a unui control eficient;

informarea permanenta și corecta a populației, autoritaților și mass-media asupra problemelor specifice și pericolelor generate de siturile contaminate in vederea imbunatațirii nivelului de cunoaștere și conștientizare a riscurilor;

crearea si menținerea unor relații de colaborare cu organizațiile profesionale și organizații ale societații civile interesate in problematica siturilor contaminate;

dezvoltarea relațiilor de cooperare in structuri și organizații europene și internaționale in domeniu;

participarea activa la elaborarea politicilor europene in domeniul sol,subsol;

atragerea experienței europene și internaționale pentru imbunatațtirea performanțelor și activitaților naționale de gestionare a siturilor contaminate;

incurajarea participarilor romanești pentru exportul experienței tehnico-științifice-organizatorice și a forței de munca la orice acțiuni in strainatate de cercetare, consultanța sau prestari servicii in domeniu.

Pe termen scurt obiectivele sunt urmatoarele:

realizarea infrastructurii romanești necesare administrarii siturilor contaminate;

imbunatațirea competențelor și performanțelor structurilor administrative cu responsabilitați in administrarea siturilor contaminate:

imbunatațirea colectarii datelor;

imbunatațirea structurii și administrarii bazei de date;

completarea periodica, anuala, a inventarului național;

definirea de criterii de prioritizare la selectarea siturilor contaminate, pentru investigații, evaluare și refacere;

inceperea realizarii cadastrului siturilor contaminate;

definirea obiectivelor investigațiilor și evaluarilor;

definirea cerințelor pentru executarea de investigații și evaluari;

imbunatațirea procedurii etapizate a investigarii și evaluarii;

definirea cerințelor pentru acceptarea rezultatelor investigațiilor și evaluarilor;

definirea cerințelor pentru realizarea și utilizarea evaluarilor de risc;

planificarea și optimizarea proiectelor de refacere;

definirea atribuțiilor in planificarea organizatorica, tehnica și financiara a proiectelor de refacere;

atribuții in realizarea și evaluarea analizelor de eficiența a rezultatelor refacerii;

cerințe privind protecția muncii și protecția vecinataților in cursul desfașurarii proiectelor de refacere;

modalitați de rezolvare a diferendelor sau a problemelor care pot aparea in desfașurarea proiectelor de refacere;

planificare și implementare de masuri necesare și potrivite pentru supraveghere sau restricții de utilizare a siturilor contaminate;

modalitați de monitorizare a siturilor contaminate inainte, in timpul sau dupa realizarea proiectelor de refacere;

pregatirea specialiștilor din structurile administrative, competente, responsabile in domeniul sol, subsol, in particular in subdomeniul siturilor contaminate;

definirea principiilor, indicatorilor și criteriilor analizei economice, a masurilor de investigare și a proiectelor de refacere;

accesarea și administrarea de fonduri financiare;

elaborarea de standard de calitate pentru mediul geologic, pe baza fondurilor geochimice naturale, a elementelor de ecotoxicitate și a riscurilor pentru om și mediu;

definirea normelor juridice necesare acțiunilor de investigare și evaluare, evaluare de risc și refacere a siturilor contaminate;

reuniunea tuturor actelor normative aplicabile pentru siturile contaminate in culegeri de texte comentate și adaugite;

definirea de modele de contracte de investigare, de refacere, de finanțare;

definirea de elemente specifice de investigare și refacere pentru contracte din fonduri publice;

stabilirea regulilor de deschidere și transparența in desfașurarea activitaților de reglementare, autorizare și control pe siturile contaminate, in relațiile cu beneficiarii și cu populația.

imbunatațirea legislației și reglementarilor in domeniu: HG nr. 1408/2007, HG nr. 1403/2007, Ordin nr. 756/1997 ș.a., precum și elaborarea de noi acte legislative necesare;

intensificarea pregatirii de specialiști pentru investigare și evaluare dar și pentru activitați multidisciplinare de refacere;

elaborarea de documente strategice subsecvente și documente directoare de proceduri pentru componentele strategice identificate care necesita astfel de dezvoltari;

elaborarea de strategii și programe de gestionare sectoriale pentru siturile contaminate istoric, siturile cu contaminari istorice radioactive, siturile cu contaminari istorice petroliere, siturile cu contaminari istorice chimice, siturile cu contaminari istorice miniere;

evaluarea și previzionarea nevoilor de finanțare a activitaților de gestionare a siturilor contaminate, pe baza inventarelor de situri realizate și a costurilor estimate pentru Romania;

asigurarea realizarii studiilor tehnico-științifice-economice necesare fundamentarii documentelor strategice subsecvente și a documentelor directoare, a actelor noi de reglementare, a ghidurilor și standardelor, a masurilor stabilite in strategie și a activitaților curente de gestionare a siturilor contaminate asigurarea realizarii Atlasului Geochimic al Romaniei;

activarea surselor bugetare deja identificate și cunoscute, identificarea de surse bugetare noi prin implicarea autoritaților centrale sectoriale, care au in sfera de competența situri contaminate, potențial contaminate sau zone cu risc la contaminare, imbunatațirea accesarii fondurilor europene;

promovarea inventarului național al siturilor contaminate și inceperea derularii de proiecte de investigare și evaluare/refacere, pentru situri contamiante istoric.

22. Planul de acțiune

Obiectivele strategice stabilite pe termen mediu și lung, se vor aborda etapizat in fiecare dintre revizuirile periodice ale planului de acțiune sau ale strategiei, care vor avea loc.

Obiectivele strategice stabilite pe termen scurt se regasesc in urmatorul plan de acțiune, impreuna cu responsabilitațile și termenele alocate:

Realizarea infrastructurii necesare administrarii siturilor contaminate

- realizarea de compartimente specializate, distincte, adecvate ca numar și structura tehnica de personal, cu capabilitați de a administra problematicile siturilor contaminate, organizatorice, tehnice, financiare, de management, in structurile organizatorice ale ministerului, agențiilor naționala, regionale și județene pentru protecția mediului, ale garzii de mediu;

Raspunde: MMP, ANPM, GNM.

Termen: 31 decembrie 2011.

Imbunatațirea competențelor și performanțelor structurilor administrative desemnate cu competențe și responsabilitați in administrarea siturilor contaminate.

- realizarea celor 25 de obiective secundare enunțate:

imbunatațirea colectarii datelor;

imbunatațirea structurii și administrarii bazei de date;

completarea periodica, anuala, a inventarului național;

definirea de criterii de prioritizare la selectarea siturilor contaminate, pentru investigații, evaluare și refacere;

inceperea realizarii cadastrului siturilor contaminate;

definirea obiectivelor investigațiilor și evaluarilor;

definirea cerințelor pentru executarea de investigații și evaluari;

imbunatațirea procedurii etapizate a investigarii și evaluarii;

definirea cerințelor pentru acceptarea rezultatelor investigațiilor și evaluarilor;

definirea cerințelor pentru realizarea și utilizarea evaluarilor de risc;

planificarea și optimizarea proiectelor de refacere;

definirea atribuțiilor in planificarea organizatorica, tehnica și financiara a proiectelor de refacere;

atribuții in realizarea și evaluarea analizelor de eficiența a rezultatelor refacerii;

cerințe privind protecția muncii și protecția vecinataților in cursul desfașurarii proiectelor de refacere;

modalitați de rezolvare a diferendelor sau a problemelor care pot aparea in desfașurarea proiectelor de refacere;

planificare și implementare de masuri necesare și potrivite pentru supraveghere sau restricții de utilizare a siturilor contaminate;

modalitați de monitorizare a siturilor contaminate inainte, in timpul sau dupa realizarea proiectelor de refacere;

pregatirea specialiștilor din structurile administrative, competente, responsabile in domeniul sol, subsol, in particular in subdomeniul siturilor contaminate;

definirea principiilor, indicatorilor și criteriilor analizei economice, a masurilor de investigare și a proiectelor de refacere;

accesarea și administrarea de fonduri financiare;

elaborarea de standard de calitate pentru mediul geologic, pe baza fondurilor geochimice naturale, a elementelor de ecotoxicitate și a riscurilor pentru om și mediu;

definirea normelor juridice necesare acțiunilor de investigare și evaluare, evaluare de risc și refacere a siturilor contaminate;

reuniunea tuturor actelor normative aplicabile pentru siturile contaminate in culegeri de texte comentate și adaugite;

definirea de modele de contracte de investigare, de refacere, de finanțare;

definirea de elemente specifice de investigare și refacere pentru contracte din fonduri publice;

Raspunde: MMP, ANPM.

Termen: 31 decembrie 2015.

Imbunatațirea legislației și reglementarilor in domeniu precum și elaborarea de noi acte legislative necesare.

Se au in vedere cel puțin:

- ordine de ministru pentru aprobarea ghidurilor tehnice pentru Hotararea Guvernului nr. 1408/2007, privind modalitati de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului și Hotararea Guvernului nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate;

- completari ale Hotararea Guvernului nr. 1408/2007 și Hotararea Guvernului nr. 1403/2007;

- reglementare pentru evaluare de risc;

- hotarare a Guvernului pentru contaminarea radioactiva;

- lege pentru reglementarea utilizarii funcțiilor pamantului (sol și subsol) și responsabilitați care decurg din aceasta;

- reglementare pentru un nou standard de calitate a mediului geologic bazat pe fonduri geochimice, ecotoxicitate, risc;

- ordin de ministru pentru aprobarea inventarului național al siturilor contaminate;

- lege pentru utilizarea, protecția și conservarea solului.

Raspunde: MMP.

Termen: 31 decembrie 2012.

Elaborarea de documente strategice subsecvente și documente directoare de proceduri, pentru componentele strategice identificate care necesita astfel de dezvoltari:

Se au in vedere:

documente directoare de procedura pentru:

colectare de date, conținut al chestionarelor, structura și administrarea datelor, cadastrul, pentru siturile contaminate, siturile potențial contaminate, zonele cu risc la contaminare;

evaluari comparative, criterii de prioritizari pentru formarea listei de prioritați pentru investigații și evaluari ulterioare, stabilirea statutului juridico-economic al amplasamentelor pentru siturile contaminate, siturile potențial contaminate și pentru zonele cu risc la contaminare

document de strategie subsecventa privind procedura etapizata a investigarii și evaluarii siturilor contaminte, a siturilor potențial contaminate și a zonelor cu risc la contaminare, care sa conțina cerințe și linii directoare de abordare și decizie pentru autoritațile competente, responsabile de mediu:

clarificarea și stabilirea modalitaților de finanțare a activitaților de investigare;

stabilirea obiectivelor investigarii, a strategiei programelor de investigare, a dimensiunii acestora;

selectarea specialiștilor necesari pentru investigare și evaluare;

selectarea și repartizarea specialiștilor pentru analiza informațiilor și recomandarea deciziilor;

cerințe pentru executarea investigațiilor;

cerințe privind evaluarea rezultatelor;

evaluarea juridica a rezultatelor.

document de strategie subsecventa, privind principiile și procedura de realizare a evaluarii de risc, adaptata la problematica siturilor contaminate și pentru utilizarea rezultatelor;

document director de procedura, privind planificarea procesului de refacere, care sa conțina instrumente pentru optimizarea procesului de refacere, necesar autoritaților competente responsabile;

document de strategie subsecventa, privind atribuțiile autoritaților in planificarea organizatorica și economica a procesului de refacere;

document de strategie subsecventa privind atribuțiile autoritaților in desfașurarea și evaluarea economica a analizelor procesului de refacere;

document de strategie subsecventa, privind cerințele legate de protecția muncii și protecția vecinataților, pe durata realizarii masurilor de refacere;

document de strategie subsecventa, privind atribuțiile autoritaților privind planificarea tehnica a procesului de refacere;

document de strategie subsecventa, privind modalitați de rezolvare a problemelor care apar in desfașurarea unui proiect de refacere a mediului geologic, de catre autoritațile competente responsabile;

document director de procedura, privind tipul și modelul de conținut al actului de reglementare, pentru procesul de refacere și finanțare, pentru cazuri diverse;

document de strategie subsecventa, privind modalitați de rezolvare a problemelor care apar la finalizarea unui proiect de refacere a mediului geologic, din punct de vedere al autoritaților competente responsabile;

document de strategie subsecventa, privind necesitatea, planificarea, organizarea și implementarea masurilor de supraveghere/monitorizare și restricțiile de utilizare a unui sit contaminat/parțial decontaminat, a siturilor potențial contaminate și a zonelor cu risc la contaminare, care trebuie avute in vedere de catre autoritațile pentru protecția mediului, competente, responsabile;

document director de procedura, privind organizarea, funcționarea și asigurarea utilizarii optime a bazei de date pentru situri contaminate, situri potențial contaminate și zone cu risc la contaminari;

document de strategie subsecventa, privind principiile analizei economice a masurilor de investigare, evaluare și refacere;

document director de procedura, privind accesarea și administrarea de fonduri bugetare pentru investigarea, evaluarea și refacerea solului și subsolului contaminat;

document director de procedura, privind accesarea și administrarea de fonduri bugetare pentru eliminarea de surse de poluare de suprafața;

document director de procedura pentru accesarea și administrarea fondurilor UE, destinat atat publicului interesat cat și autoritaților competente responsabile, cu elemente de prioritizare, de selecție a proiectelor și de analiza de opțiuni;

document de strategie subsecventa, privind nevoile/costurile de finanțare a activitaților de gestionare a siturilor contaminate pentru Romania, pe o perioada de 30 de ani;

document director de procedura, privind atribuirea de contracte publice pentru activitați de gestionare a siturilor contaminate, pentru implementarea unitara și legala a normelor juridice naționale și europene, specifice domeniului și achizițiilor publice.

Raspunde: MMP, ANPM, alte structuri ale administrației centrale, dupa caz.

Termen: 31 decembrie 2013.

Elaborarea de strategii și programe sectoriale pentru gestionarea siturilor contaminate istoric, a siturilor cu contaminari istorice radioactive, a siturilor cu contaminari istorice petroliere, a siturilor cu contaminari istorice chimice, a siturilor cu contaminari istorice miniere:

Raspunde: MMP, ANPM.

Termen: 31 decembrie 2013.

Evaluarea și previzionarea nevoilor de finanțare a activitaților de gestionare a siturilor contaminate, in baza inventarelor de situri realizate și a costurilor estimate pentru Romania.

Raspunde: MMP.

Termen: 31 decembrie 2011.

Asigurarea realizarii studiilor tehnico-științifice-economice necesare fundamentarii documentelor strategice subsecvente și a documentelor directoare de procedura, a actelor noi de reglementare, a ghidurilor și standardelor, a masurilor stabilite in strategie și a activitaților curente, de gestionare a siturilor contaminate. Asigurarea realizarii Atlasului Geochimic al Romaniei.

Raspunde: MMP.

Termen: permanent.

Activarea surselor bugetare deja identificate, identificarea de surse bugetare noi prin implicarea administrațiilor centrale sectoriale care au in sfera de competența situri contaminate, potențial contaminate sau zone cu risc la contaminare, imbunatațirea accesarii fondurilor europene.

Raspunde: MMP, MFP, ME, MADR, MAN.

Termen: 31 decembrie 2010.

Promovarea inventarului național al siturilor contaminate și inceperea derularii de proiecte de investigare și evaluare/refacere, pentru situri contaminate istoric.

Raspunde: MMP, ANPM.

Termen: 31 decembrie 2010.

Stabilirea regulilor de deschidere și transparența in desfașurarea activitaților de reglementare, autorizare și control pe siturile contaminate, in relațiile cu beneficiarii și cu populația.

Raspunde: MMP.

Termen: 31 iulie 2011.