Studiile de impact asupra mediului

REALIZAREA STUDIULUI DE IMPACT

Studiile de impact asupra mediului (SI) sunt cerute de legislatia de mediu in vigoare in Romania si au structura definita de OM nr. 860/2002. Ele reprezinta o componenta esentiala a dosarului depus de intreprinderi pentru obtinerea acordului de mediu. SI au ca scop estimarea impactului asupra mediului generat de noi investitii si de modernizarea / retehnologizarea intreprinderilor.

Specialistii nostri au realizat un numar semnificativ de SI, putand sa asiste cu succes organizatia dumneavoastra in vederea obtinerii acordului de mediu.

In conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin L nr. 256/2006 si ale OM nr. 978/2003 privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice si juridice care elaboreaza studii de evaluare a impactului asupra mediului si bilanturi de mediu, modificat si completat de OM nr. 97/2004 si OM nr. 199/2004, AUDITECO este atestata ca Evaluator Principal pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului in urmatoarele domenii:

Industria extractiva a petrolului, gazelor naturale, carbunelui si turbei;

Producerea si prelucrarea metalelor;

Industria chimica, petrochimica si a cauciucului;

Industria alimentara;

Gestiunea deseurilor;

Proiecte de infrastructura;

1. CONTINUTUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Elaborarea studiului de impact asupra mediului (SIM) este in sarcina titularului de proiect, dar se executa de catre o persoana juridica sau fizica atestata in acest scop conform legislatiei in vigoare. In acest sens la nivel national exista relativ bine situat un sistem de atestare a persoanelor fizice sau juridice in calitate de evaluatori pe trei nivele in functie de complexitatea studiilor pe care le realizeaza. Nici un act legislativ si nici o reglementare nu impun un anumit cadru al structurii studiului de impact sau un continut minim al acestuia. Singura prevedere legala in acest sens in prezent este cea privitoare la obligatia ca studiul de impact sa urmeze cerintele cuprinse in indrumarul rezultat dupa etapa de definire a domeniului si sa acopere integral toate programele identificate in acesta.

In Ordinul 863/2002 al MAPM este prezentat foarte detaliat mode;ul pentru continutul raportului la studiul de impact in vederea evaluarii acestuia de catre autoritatiile de mediu. Prin urmare, este foarte util ca realizatorul studiului de impact sa aiba in vedere o structura asemanatoare si pentru studiul pe care il elaboreaza. In acest fel este facilitata si sarcina de intocmire a raportului, daca cele doua (SIM si raportul la SIM ) sunt la fel structurate. In orice caz, nici unul dintre cele doua modele nu trebuie considerat ca un model absolut si nu va trebui sa fie urmat in mod mecanic. Ele trebuiesc adaptate la situatia concreta a problematicii ridicate de proiectul dat, la cerintele indrumarului primit de la autoritatea competenta pentru protectia mediului in urma etapei de definire a domeniului. Un cercetator experimentat va putea elabora studiul de impact in strctura pe care o considera el cea mai adecvata, dar trebuie sa raspunda la toate problemele ridicate in etapa de definire a domeniului si, in acelasi timp sa serveasca titularului in luarea deciziilor adecvate atat in procesul de EIM cat si in implementarea proiectului.

2. ETAPELE ELABORARII STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Prin studiul de impact se urmareste, in final stabilirea urmatoarelor:

• modul de amplasare a proiectului in mediu, de incadrare in planurile si schemele de amenajare, de valorificare a resurselor existente in zona;
• modificarile posibile, pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu prin promovarea proiectului sau activitatii;
• nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si a riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
• modul de incadrare in reglementariile legale in vigoare privind protectia mediului;
• criteriile necesare pentru luarea deciziilor adecvate in implementarea proiectului de catre titularul acestuia;
• posibilitatea de acceptare sau nu a proiectului sau a activitatii.

Capacitatea, respectiv posibilitatiile de realizare a studiului de impact sunt limitate de resursele materiale ( fonduri, dotari, personal, etc) de timpul avut la dispozitie, de capacitatea de cercetare, de sursele de informatii, etc. In consecinta, pentru reusita studiului de impact este necesara stabilirea cu claritate a obiectivelor si a limitelor de investigare, atat ca extindere cat si ca aprofundare. Astfel, directiile de limitare se vor referii la urmatoarele:

• dimensiunile de impact si de intensitate a impactului;
• aria geografica a propagarii efectelor;
• durata efectelor
• gradul de interactionare cu alte fenomene;
• caracterul de    ireversibilitate a schimbarilor ce pot fi induse;
• variantele luate in studiu;
• tipurile de actiune;
• costurile implicate.

Studiul de impact trebuie sa se focalizeze asupra impactelor semnificative, dificultatea consta in identificarea acestora inaintea efectuarii unei evaluari amanuntite si totale a tuturor impactelor. Aceasta se rezolva insa in etapa anterioara prin delimitarea domeniilor si selectarea impactelor semnificative(in etapele de incadrare si de definire a domeniului). In cadrul studiului de impact se va relua aceasta activitate pe baza informatiilor suplimentare,mult mai detaliate, pe care le are la dispozitie elaboratorul studiului.

Identificarea, delimitarea si selectarea impactelor in cadrul SIM

Delimitarea domeniilor si selectarea impactelor se vor face pe baza analizei interactiunii tuturor activitatilor necesare si prevazute in realizarea proiectului cu toti receptorii potentiali. Aceasta activitate se va organiza dupa urmatoarea iteratie;

-Identificarea tuturor impactelor si clasificarea lor in urmatoarele trei categorii; impacte potential importante(semnificative); impacte nesemnificative; impacte a caror importanta nu a fost inca determinata;

-Examinarea in continuare a impactelor potential semnificative in masura in care aceasta este necesara pentru procesul de luare a deciziei;

-Eliminarea din analiza a impactelor in momentul cand s-a stabilit ca ele nu sunt importante(sunt nesemnificative);

-Examinarea pe parcurs a tuturor impactelor ramase nedeterminate(inclusiv a impactelor nou descoperite) pana la clarificarea completa.

Asadar, delimitarea domeniilor si selectarea impactelor iau forma examinarii din ce in ce mai detaliate a unui numar tot mai mic de impacte semnificative.

Determinarea caracteristicelor proiectului si a conditiilor fundamentale de mediu

Pentru orice studiu de EIM sunt necesare date referitoare la;

1. caracteristicile proiectului - acele caracteristici ale inventiei propuse care pot genera impacte importante asupra mediului;

2. caracteristicile mediului - acele caracteristici ale mediului din zona de amplasament,care pot fi afectate in mod semnificativ datorita realizarii proiectului propus.

4.1. caracteristicile proiectului

Realizarea unui proiect poate produce impacte asupra mediului datorita caracteristicilor sale. In general, acestea se pot datora;

prezentei fizice a componentelor proiectului;

utilizarii de resurse;

emisiilor de noxe, generarii si depozitarii de deseuri;

toate sau unele din impacte pot aparea in diferite faze ale vietii proiectului, pregatirea terenului si constructia, functionarea si dezafectarea;

v               impactele asociate prezentei fizice a investitiei pot include:

aspectul vizual si schimbari in peisaj;

efecte de separare (bariere fizice- autostrazile; separarea terenurilor agricole- prin canale de irigatii, desecari prin canale, drumuri, conducte);

schimbarea destinatiei unor terenuri;

schimbari in infiltrarea apelor meteorice;

distrugerile fizice ale infrastructurii;

v               impactele asociate utilizarii de resurse pot proveni din:

-utilizarea apei - cu impact asupra sistemului hidrologic din zona;

-utilizarea de energie electrica - determinand cresterea necesarului de energie;

-utilizarea de resurse minerale - necesita extinderea unor explorari de astfel de resurse si eventual prelucrarea lor primara si transportul;

- utilizare de resurse regenerabile.

De exemplu in cazul unui abator, creste cerinta de animale pentru sacrificare, ceea ce poate duce la intensificarea cresterii animalelor si in consencinta intensificarea pasunatului cu efecte asupra productivitatii vegetale, tasarea solului, diminuarea infiltratiei apelor de precipitatie, cresterea eroziunii, scaderea nivelului panzei freatice, etc.

Impactele asociate generarii de deseuri si emisiilor se pot datora:

emisiilor de gaze si particule in suspensie;

zgomotelor si vibratiilor;

deseurilor lichide;

deseurilor solide;

produselor intermediare si subproduselor;

resturilor nefolosite sau pierderilor de materii prime.

Dintre caracteristicile proiectului se vor lua in considerare numai acelea care au fost identificate ca putand avea un impact semnificativ. In acest sens se vor putea lua in considerare unele dintre caracteristicile urmatoare:

intinderea suprafetei de teren folosit, cu distinctie intre suprafetele folosite in diferite faze din ciclul de viata al proiectului(pregatire,teren,constructie,functionare,dezafectare);

modul de utilizare a terenului(ex. Utilizarea terenului la surafata, utilizarea in subteran, utilizare suspendata- in cazul liniilor de inalta tensiune);

amplasarea terenului si structurile constituente(teren plat, pante, vai, rauri, maluri, izvoare,etc.);

schita principalelor activitati, cuprinzand tipul si nivelul productiei, tipurile de transport, volumele transportate,etc;

tipurile si cantitatile de resurse avute in vedere. Se vor include aici toate materiile prime, materialele auxiliare, resursele regenerabile si neregenerabile, resursele energetice, utilizarea de apa, aer, reactivi, resurse umane;

tipurile si cantitatile de substante periculoase, regimul de depozitare si transport al acestora;

procesele de productie.

Se vor urmari pe fluxul tehnologic toate fazele tehnologice si, la fiecare faza tehnologica se vor evalua toate operatiile cu precizarea tehnicilor si procedeelor de operare, a materialelor folosite, a produselor sau subproduselor rezultate, a emisiilor si deseurilor produse. Se vor include si activitatile de containerizare, de tratare si depozitare a deseurilor, precum si activitatile de prevenire si combatere a accidentelor. Activitatile vor fi evaluate atat pentru functionarea normala cat si pentru functionarea in conditii de avarie sau in caz de accidente si se vor descrie si procesele de luare a masurilor de combatere a efectelor accidentelor;

estimarea cantitatilor si a tuturor tipurilor de deseuri si activitatea de management al deseurilor. In mod deosebit se vor estima si evalua toate tipurile si cantitatile de deseuri periculoase, atat in conditii normale de functionare cat si in conditii de accidente.

Sursele de date si utilizarea lor

In activitatea de culegere de date referitoare la caracteristicile unui proiect se vor respecta doua principii calauzitoare. Primul principiu spune ca datele trebuiesc cautate intr-o anumita ordine, incepand cu sursele cele mai accesibile si mai economice. Al doilea principiu spune ca este necesar sa stabilim clar inca de la inceput tipurile de date necesare si mai ales nivelul de detaliu al acestora.

Principala sursa de date trebuie sa fie, bineinteles proiectul pus la dispozitie de catre titular, continand toate datele tehnice, plansele si schitele de proiectare, specificatiile tehnice pentru procese si pentru constructii si utilaje, calculele de bilanturi materiale si energetice, planurile de situatie pentru amplansarea in teren,etc.

Inafara proiectului si a datelor furnizate direct de catre titular, elaboratorul studiului de impact mai poate utiliza si alte surse de date si informatii cum ar fi:

vizite la alte obiective, care sunt in functiune si care sunt similare sau apropiate cu cel propus prin proiect;

consultarea unor specialisti cu experienta in proiectarea, punerea in functiune sau exploatarea unor obiective similare;

date publicate referitoare la emisii de poluanti si la efluenti pentru diferite componente ale proiectului. Astfel de date pot fi publicate in reviste stiintifice de specialitate, rapoarte de cercetare, in reviste de informare a publicului larg sau in mass media;

date publicate referitoare la rata accidentelor pentru obiective asemanatoare, date referitoare la accidente concrete, inclusiv emisiile maxime posibile, efecte, masuri de prevenire si combatere, analize tehnice post-accident,etc.;

date proprii referitoare la metodele de calcul, date rezultate din calcule proprii, simulari pe calculator, stadiul actual al cunostintelor in domeniu, cele mai bune tehnici sau tehnologii existente in domeniu,etc.

Conditiile fundamentale de mediu

Activitatea elaboratorului studiului de impact de a descrie conditiile fundamentale de mediu din zona de amplasare a investitiei poate fi o intreprindere deosebit de complexa, necesitand mult timp si multe resurse. Insa, chiar si in conditiile unei evaluari de mare complexitate, s-ar putea intampla ca rezultatele sa fie considerate nesatisfacatoare din cauza ca nu ar fi fost suficient de concentrate(focalizate) pe cerintele concrete ale studiului de impact.

Sarcina identificarii informatiei necesare cu privire la conditiile fundamentale de mediu este o parte integranta din activitatile de identificare a impactelor descrise anterior. In practica, din cauza lipsei de timp si de bani, aceasta parte a activitatii de evaluare a impactului asupra mediului este adesea realizata nesatisfacator. Pentru realizarea acestei sarcini pot fi utile urmatoarele indrumari(Gruin,1996).

Pentru evaluarea impactului asupra mediului nu este necesar sa se studieze in detaliu toate conditiile de mediu, ci doar acelea care pot fi afectate in mod semnificativ prin realizarea investitiei propuse. Scopul este de a adapta realizarea proiectului la conditiile de mediu.

Atat aria de cuprindere cat si nivelul de detaliu al acestei descrieri se pot modifica pe masura ce studiul de evaluare a impactului asupra mediului parcurge mai multe etape.

Studiul conditiilor fundamentale de mediu nu trebuie sa se reduca la un inventar al principalelor componente ale mediului inconjurator,ci ar trebui sa ilustreze si principalele relatii functionale care exista intre aceste componente.

Conditiile de mediu care fac obiectul descrierii sunt cele care ar trebui sa existe si in viitor daca nu s-ar realiza investitia. Acestea nu sunt in mod necesar identice cu conditiile de mediu actuale. Situatia actuala se poate modifica, chiar in absenta proiectului, datorita succesiunii unor procese naturale sau semi-naturale(ex. Eroziunea solului).

In alegerea datelor ce trebuiesc culese, trebuie sa se tina cont de accesibilitatea lor(cu privire la durata de timp necesara pentru obtinerea lor, costurile si personalul calificat necesar),precum si de modul in care se vor utiliza in evaluarea impactului asupra mediului.

Tipuri de date pentru conditiile fundamentale de mediu

In acest scop se vor lua in consideratie, in principal urmatoarele:

caracteristicile fizice principale: topografia, geologia sistemul hidrologic,elemente de peisaj,etc.;

amenajarile teritoriale existente si cele propuse, inclusiv prezenta structurilor arhitectonice de importanta istorica;

principalele caracteristici ale calitatii aerului, apei si solului;

flora si fauna existenta, cu referire speciala la zonele sau la speciile protejate;

politicile, planurile si standardele de amenajare teritoriala si de conservare a naturii existente pentru zona respectiva.

Sursele de date pentru caracteristicile mediului

Vizita in teren la fata locului, avand o harta a zonei(chiar daca este la o scara mica) se poate dovedi foarte utila in majoritatea cazurilor. Cu acest prilej se vor nota toate observatiile personale cu privire la vegetatia existenta si la starea acesteia, la zonele fara vegetatie sau cu vegetatie distrusa, la aspectul general al peisajului, la existenta si localizarea unor cursuri de apa, izvoare, zone umede, la existenta unor surse de poluare, la structurile existente si la starea lor si orice alte observatii ale unui cercetator cu simtul ascutit de observatie.

Date existente cu privire la caracteristicile mediului se pot obtine de la institutii guvernamentale nationale, regionale si locale, de la institute de cercetari si inspectorate, de la autoritatile de gospodarire a apelor, de la universitati, de la organizatii neguvernamentale care efectueaza monitorizari sau, chiar de pe internet.

In general, hartile reprezinta surse importante de informatii, astfel se pot folosi harti geologice, harti pedologice, harti geografice cu sau fara curbe de nivel, harti hidrologice, harti meteorologice, harti ale vegetatiei si utilizarii terenurilor,etc. Este necesara insa verificarea vechimii acestora, a semnificatiei si corectitudinii datelor inscrise pe ele.

De un real folos poate fi consultarea unor specialisti de la nivel local, regional sau national. Se poate apela la experti specializati pe anumite componente de mediu(ex.pentru fauna mare, pentru insecte, pentru vegetatie, pentru soluri,etc).

Investigatii, sondaje si monitorizarea mediului

Acolo unde datele de mediu se dovedesc insuficiente sau nu prezinta incredere, este necesara obtinerea de date noi. Natura si extinderea acestor date noi (cererile suplimentare de date) precum si mijloacele de satisfacere a lor sunt impuse (limitate) si de limitele bugetare si de timp. In planificarea obtinerii acestor date noi suplimentare, trebuie sa se tina cont de doua aspecte calauzitoare. Primul aspect priveste durata de timp in care trebuie sa se realizeze cercetarile si monitorizarea. De exemplu, pentru determinarea anumitor caracteristici ale mediului inconjurator cum ar fi diversitatea si abundenta florei si faunei ar putea fi necesara o perioada de cel putin 12 luni pentru a putea surprinde toate aspectele rezultate din variatiile sezoniere. Chiar si aceasta ar putea sa fie prea scurta pentru aprecierea modificarilor ce pot interveni in factori cum ar fi regimul precipitatiilor si temperatura. Al doilea aspect de luat in considerare este extinderea si gradul de precizie a datelor. Aceasta va influenta alegerea procedurilor de colectare a mostrelor, instrumentele folosite in monitorizare si metodele de analiza aplicate. Trebuie, de asemenea, stabiliti parametrii de monitorizat, intervalele de efectuare a masuratorilor si trebuie estimate marjele de eroare.

Nu exista o retea universala pentru monitorizare sau de colectare a datelor, aceasta trebuie sa tina cont de instructiunile si cunostintele tehnice de specialitate existente referitor la fiecare factor de mediu considerat.

STUDIU DE CAZ

Locatia proiectului Segmentul de Dunare este situat intre orasele Calarasi si Braila, totalizand 200km de fluviu (km375-km175).

Realitatea -Navigatia pe Dunare in sectorul dintre Calarasi si Braila este considerata dificila deoarece:

- In timpul verii, cand nivelul apei scade, 80% din apa Dunarii se scurge prin bratul Bala (unul din bratele secundare ale Dunarii) si doar 20% ramane in bratul principal (navigabil).

- Datorita unor obstacole (in principal insule), navigatia se desfasoara intr-un singur sens (cand nivelul apei este scazut, navele trebuie sa ocoleasca aproximativ 100 km). Convoaiele mari trebuie sa fie dezmembrate si barjele trebuie transportate pe rand.

Proiectul urmareste:

Sa realizeze adancimea minima de navigatie pe bratul Dunarea Veche (2,5m adancime, 180m latime pentru 94% din an - potrivit Comisiei Dunarii);

Sa atenueze eroziunea malurilor pe o lungime de 4000 m;

Sa reduca lucrarile de dragare de la 700,000 m3/an (in medie)

la 300,000 m3/an.

Detaliile proiectului

Desi proiectul urmareste reducerea lucrarilor de dragare, totusi vor exista asemenea lucrari pentru indeplinirea conditiilor de navigatie, in 8 zone critice:

1. Bara de nisip Caragheorghe (km 347-343);

2. Ostrovul Epurasu (km 342.7-341.8);

3. Mirleanu (km 329-325);

4. Ceacaru si Fermecatu (km 324-322);

5. Ostrovul Fasolele (km 291);

6. Zona cuprinsa intre km 276-268.5;

7. Zona cuprinsa intre km 232-33;

8. Caleia (195-197).

Urmatoarele lucrari sunt, de asemenea revazute in cadrul

proiectului: ¾ Inchiderea si deconectarea unor bratesecundare;

Lucrari de dragare care sa asigure o adancime suplimentara de 0,5m pentru compensarea sedimentarii din primul an; ¾ Construirea unui dig de dirijare pe bratul Bala si a unui prag de fund (la gura bratului si in aval - 300 m); ¾ Consolidarea malurilor (4000 m) - insula Turcescu si in sectoarele critice; ¾ Praguri de fund si protectia

malurilor la insulele Epurasu, Seica, Ceacaru, Tiu, Fermecatu, Fasolele; ¾ Dragari anuale pentru intretinere intre gura Bala si Giurgeni; . Dragari anuale in bratul Borcea (aval de Calarasi), pentru a facilita traficul local.

Aspecte ecologice

Bratul stang al Dunarii, numit "Dunarea Veche", este caracterizat prin procese active de eroziune activa si sedimentare. In aceasta parte, raul formeaza meandre si un numar mare de ostroave. Datorita caracteristicilor hidro-morfologice, acest sector este foarte important

pentru biodiversitate.

In lungul acestui sector al fluviului, exista 7 Rezervatii Naturale, incluzand ostroave si cordoane de nisip. In acest sector au fost semnalate 95 specii de pasari, 7 specii de reptile, 4 specii de pesti, protejate la nivel global, si 26 specii de plante protejate la nivel national. Toate aceste zone protejate au fost propuse pentru a fi desemnate ca situri Natura 2000. In zona, exista si alte situri aflate in curs de desemnare.

Sectorul cuprins intre Calarasi si Braila, este considerat de catre Institutul National Delta Dunari (Autoritatea Stiintifica CITES pentru Romania), unul dintre cele mai importante locuri de depunere a icrelor pentru sturioni, datorita caracteristicilor habitatulu (substrat pietros).

Lucrarile propuse a fi executate in acest proiect pot genera un impact negativ:

1. Lucrarile de dragare si inchidere a bratelor secundare:

- vor afecta populatiile de pesti (in special sturionii) din Dunare datorita pierderii arealelor de depunere a icrelor; acestea sunt deja reduse datorita pierderii zone de lunca;

- cele executate in apropierea ostroavelor vor afecta fauna de fund (inclusiv macrovertebratele bentonice, care sunt o resursa trofica importanta) si diferite specii de pesti, in special sturionii;

- vor afecta procesele naturale de eroziune si sedimentare, in urma carora apar si se mentin ostroavele si plajele de nisip din jurul lor, considerate zone de hranire si stationare pentru importante specii de pasari (ex. Pelicanul cret, pelicanul comun, cormoranul pitic, diferite specii de starci);

- vor modifica regimul de curgere al apei, generand astfel un impact negativ asupra faunei si florei (in special asupra malurilor joase ale Dunarii, foarte sensibile la dragare). Acestea pot afecta luncile inundabile naturale care inca mai exista in mare parte pe bratele estice ale Dunarii intre Calarasi si Braila (Dunarea intre Calarasi - Ostrov - Harsova si bratul Dunarea Veche (Macin) in judetele Tulcea si Constanta) si alimentarea cu apa desemnate Rezervatii Naturale (Bugeac, Oltina, Dunareni, Vederoasa).

2. Cresterea traficului naval pe Dunare

- va conduce la accentuarea efectelor negative deja existente ale acestor activitati asupra speciilor si habitatelor protejate, asupra starii ecologice a rezervatiilor naturale, prin nivelul crescut al poluarii apei, aerului si accentuarea zgomotului.

3. Consolidarea malurilor

- va conduce la fragmentarea si pierderea habitatelor ripariene, importante pentru specii de pasari ra Pescarelul albastru, lastun de mal).

Beneficiile economice ale acestui proiect sunt indoielnice, deoarece costurile dragajelor periodice de mentinere a senalului navigabil (luand in considerare procesul rapid de sedimentare) ar putea depasi costurile transportului terestru intre Europa de Vest si cea de Est, sau pe teritoriul Romaniei.

Statutul proiectului

Evaluarea studiului de impact a fost realizata ca parte a studiul de fezabilitate si a fost inaintat spre aprobare Agentiilor de Protectia Mediului, conform procedurilor legale.

Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului a adresat o notificare guvernelor din Bulagaria si Republica Moldova conform prevederilor Conventie Espoo cu privire la studiul de impact transfrontiera.