Surse regenerabile inepuizabile de energie

Surse regenerabile inepuizabile de

energie

A. GENERALITATI :

Clasificarea surselor de energie :

Sursele de energie sunt clasificate in functie de caracteristicile acestora si dupa ponderea pe care o au in balanta energetica mondiala. Din aceste puncte de vedere se definesc:

- sursele de energie clasice sau conventionale bazate pe: carbune,petrol, gaze naturale, uraniu;

- surse de energie regenerabile bazate pe: radiatia solara, vant, valuri sau maree, circulatia apei in natura ;

- caldura solului, biomasa inclusiv metanogeneza bacteriana;

- surse inepuizabile de energie bazate pe: potentialul chimic al unor substante, energia atomica (in legatura cu reactia de fuziune)

- surse de energie recuperabila bazate pe: recuperarea de energie reziduala in urma conversiei clasice, recuperari de energie din procese mecanice (energia de franare a mijloacelor auto);

- surse de energie noi bazatepe: energia vidului, radiatiile electromagnetice .

Omenirea incearca sa exploateze noile surse regenerabile de energie: energia solara, energia eoliana si energia geotermala , iar implementarea acestor forme de energii constituie unul dintre obiectivele mentionate de Comunitatea Economica Europeana (CEE) privind protejarea combustibililor clasici.

Cererea globala de energie primara 1980-2030 (Scenariul de referinta IEA) 2006

B. CARACTERISTICI ALE ENERGIILOR REGENERABILE :

1.Definitii pentru SRE. Originea SRE :

Agentia Internationala pentru Energie propune, pentru energiile regenerabile urmatoarea definitie: "Energia regenerabila este energia provenita din procese naturale care se repeta in mod constant. In formele ei variate, provine direct sau indirect de la soare sau din caldura generata in scoarta terestra."

2.Potentialul energiilor regenerabile :

2.1. Energia valurilor

In Europa potentialul productiv pentru cazul energiei valurilor a fost estimat la 120-190 TWh/an (in larg) si 34 - 46 TWh/an (langa tarm). La nivel global puterea estimata este de 2 TW care ar putea genera o productie de mai mult de 2000 TWh anual. Tehnologia si costurile producerii acestui tip de energie sunt puternic dependente de caracteristicile naturale specifice fiecarei amenajari.

In Romania exista o serie de preocupari in domeniu ramase in faza cercetarilor experimentale si a modelelor functionale. Desi exista un potential tehnic dublu decat cel al raurilor interioare, energia valurilor nu a putut fi promovata, in special, din cauza problemelor ridicate de modificarea morfologiei tarmului.

2.2 Energia solara

S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea inlocui combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea cea mai mare.

Atmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe 20% din radiatia solara : astfel

Pe suprafata solului ajung doar 50% din ea.Chiar si asa aceasta cantitate este de 170 de milioane de ori mai mare decat productivitatea celor mai mari centrale.   

Energia solara, folosita atat pentru sistemele de incalzire cat si pentru producerea de electricitate nu este inca apta sa se sustina ca sursa independenta.

In Europa, in ceea ce priveste energia solara folosita pentru incalzire, se estimeaza existenta a unei suprafete de 5,6 mil mē ocupata de captori solari, iar in lume SUA ocupa primul loc cu cca. 6 mil mē. In anul 2010 se estimeaza ca Europa sa detina o suprafata de 20 mil mē iar in lume vor exista cca. 1005,6 mil mē, suprafete ocupate de captori solari de diferite tipuri. Utilizarea energiei solare pentru incalzire poate acoperi 60% din necesarul domestic pentru nordul Europei si 90% pentru sudul Europei. Costul unei instalatii obisnuite domestice este intre 1000-5000 EURO.

In ceea ce priveste energia solara utilizata pentru producerea de energie electrica, aceasta este inca faza dezvoltarii. Cele mai mari puteri instalate in lume sunt de cca. 80 MW iar totalul capacitatilor este redus la 350 MW. In Europa nu exista preocupari importante in domeniu iar la orizontul anului 2010 va exista o putere instalata de cca. 300 MW. Pe plan mondial se estimeaza un total de 2000 MW putere instalata. Costurile estimate ar trebui sa ajunga la cca. 0,09-0,10 EURO/kWh, in functie de tehnologia folosita.

In Romania potentialul tehnic pentru aplicatii solare este de peste 40.000 TJ/an, din care valorificat cca. 140 TW/h, cu concentrare in zona coastei Marii Negre. La sfarsitul anului 1989, in Romania exista o suprafata de cca. 1 mil m2 ocupata de concentratori de diferite tipuri. Astazi, situatia este practic necunoscuta, in special din cauza decaderii tehnice a sistemelor. Preocuparile in domeniu sunt exclusiv pentru utilizarea energiei solare in scopuri domestice sau, in cel mai bun caz, crearea de solutii hibride prin utilizarea celulelor fotovoltaice.

2.3. Energia eoliana

Este energia cu cea mai rapida evolutie de pe piata energiilor regenerabile. In Europa capacitatea totala de generare corespunzatoare energiei eoliene este de 3500 MW, dintr-un total mondial de cca. 6000 MW. Ritmul de crestere global tinde spre cca. 1000 MW pe an din care cca. 400 MW pe an in afara Europei. Previziunile pe termen lung cu privire la evolutia domeniului sunt dificil de facut din cauza dinamicii pietelor dar, o evaluare primara arata ca in anul 2010 s-ar putea ajunge la puteri instalate de 17.500 MW in Europa dintr-un total de 37.7000 MW in lume.

Tehnologia domeniului a evoluat rapid, fiind astazi disponibile aerogeneratoare cu puteri de pana la 1,5-2,5 MW si o durata de viata de mai mult de 25-30 de ani. Ca o consecinta imediata a avut loc o scadere dramatica a costurilor energie produse, acestea ajungand sa fie comparabile cu cele ale centralelor termice. Costul total pentru un aerogenerator este de cca. 1000 USD/kW instalat.

In Romania potentialul eolian tehnic amenajabil este de cca. 100.000 TJ/an. concentrat in zona litoralului Marii Negre si izolat in amplasamente montane. Cele cateva aerogeneratoare cu ax orizontal (Semenic 300kW) sau vertical (Tulcea 100kW) corespund tehnologiei anului 1989 si ridica probleme in functionare. Ca previziune pe termen mediu, in Romania se pot amplasa cel putin 15-30 aerogeneratoare cu o productie de cca. 5 TWh/an.

2.4. Energia biomasei

Biomasa reprezinta 95% din aportul total al resurselor regenerabile. In Europa energia produsa din biomasa este de cca. 11.9 TWh. Aceasta valoare va creste la cca. 27 TWh in 2010. In lume energia produsa din biomasa este de 127 TWh/an si se estimeaza o crestere la 291 TWh/an.

In Romania potentialul biomasei ca sursa primara de energie este de cca. 40.000 TJ/an, adica 2,7% din consumul primar de energie si 10,6% din necesarul pentru incalzire. Preocuparile pentru utilizarea biomasei sunt marginale. Se pot considera aici preocuparile pentru obtinere de biogaz prin metode de fermentare a substantelor organice din apele uzate orasenesti sau rezultate din procese biologice ale aglomerarilor zootehnice.

2.5. Energia geotermala

In Europa, pentru utilizarea energiei geotermale in scop de incalzire directa exista o putere instalata de cca. 1200 MW iar in lume cca. 10.000 MW. Cresterea totalului puterilor instalate va fi modesta din cauza restrictiilor tehnice; se estimeaza o crestere de cca. 12% si in special in sudestul Europei.

In ceea ce priveste producerea de electricitate, capacitatea de productie mondiala este de 6800 MW iar previziunile arata o dezvoltare a domeniului cu 45% in special pentru cazul tarilor in curs de dezvoltare. Tehnologia pentru exploatarea resurselor geotermale este bine stapanita, dar costurile de capital variaza intre 250-700EURO/kW instalat iar costurile de productie variaza intre 0.03-0.06 EURO cents/kW (pentru cazul incalzirii directe).

In Romania exista un potential de 5300 TJ/an (utilizat la cca. 1100 TJ/an) care plaseaza tara noastra pe locul al treilea in Europa. Tehnologia folosita extrage doar 45-50% din caldura surselor care sunt folosite in special pentru incalzire

v     Energiile regenerabile in Romania(fara energia hidro):

I.Delta Dunarii (ES); II.Dobrogea (ES, EE); III.Moldova (campie si platou: MH EE, BM); IV.Carpatii (IV1 -Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii de Vest, potential ridicat BM, MH; V.Platoul

Transilvaniei (potential ridicat pentru MH; VI. Campia de Vest (potential ridicat pentru EG); VII:Subcarpatii (VII1 - Subcarpatii getici; VII2 - Subcarpatii de curbura; VII3 - Subcarpatii Moldovei: potentialridicat BM, MH); VIII. Campia de Sud (BM, EGT,ES).

Bibliografia [1] 'Arborele Lumii'-revista de cultura generala-Anna Carson

[2]'Planeta Albastra'-revista de cultura generala

[3] Internet-poze