Alcatuirea si formarea profilului de sol

ALCATUIREA SI FORMAREA PROFILULUI DE SOL

Solidificarea, datorita diversitatii factorilor pedogenetici, prezinta pe suprafata uscatului aspecte variate, materializate in ceea ce se cunoaste sub denumirea de profil de sol. In sectiuni verticale, solurile apar alcatuite din strate diferite, denumite orizonturi pedogenetice. Succesiunea normala a orizonturilor unui sol constituie profilul acestuia.

Formarea profilului de sol.

Profilul de sol reprezinta rezultatul solidificarii, care depinde de conditiile pedogenetice. Factorii pedogenetici, prin numarul, dar mai ales prin variatia lor, determina manifestarea unor procese, dintre care cele cu rol deosebit in formarea orizonturilor si, deci a profilelor.

Procese de bioacumulare.

Aceste procese reprezinta esenta solidificarii si constau in acumularea de substante organice, indeosebi sub forma de humus. Datorita acestor procese, in partea superioara se formeaza un orizont specific, bioacumulativ. Bioacumularea este un proces general, intalnit la toate solurile. In functie de conditiile de solificare, cantitatea si calitatea humusului, adica bioacumularea, variaza foarte mult. Sub aspectul alcatuirii profilelor de sol se deosebesc trei categorii principale de bioacumulare si prin urmare de orizonturi bioacumulative.

Cea mai frecventa este bioacumularea in care rezulta materie organica,

in general bine humificata (humus, indeosebi de tip mull) si amestecata cu partea minerala a solului. Orizontul ce se formeaza in aceste cazuri poarta denumirea de orizontul A si poate fi, in principal, de trei feluri: A molic notat cu Am (m de la molic), A umbric, notat cu Au (u de la umbric) si A ocric notat cu Ao (o de la ocric).

Orizontul Am este bogat in humus, alcatuit din acizi huminici saturati complet sau in buna masura cu cationi bazici, indeosebi de calciu, motiv pentru care are o culoare inchisa si este de obicei afanat. El se formeaza in zone putin umede, sub vegetatie ierboasa mai mixta, in zone bine aerate, cu reactie alcalina-neutra sau slab acida, de obicei in prezenta calciului.

Orizontul Au este asemanator lui Am in ce priveste culoarea si bogatia in humus, dar este acid, cu humus alcatuit din acizi fulvici si huminici, ce au un grad mic de saturatie cu cationi bazici. Se formeaza si este caracteristic unor soluri evoluate in conditii de climat umed si racoros, pe materiale lipsite sau sarace in elemente bazice, sub vegetatie cu caracter acid.

Orizontul Ao se caracterizeaza prin faptul ca are o culoare deschisa. Culoarea deschisa se datoreaza continutului scazut de humus. Continutul de humus nu este prea mic, dar in alcatuirea acestuia predomina acizii fulvici, care au o culoare deschisa. El se formeaza si se intalneste frecvent la unele soluri din zonele umede si foarte umede, cu vegetatie de padure sau de pajisti, care lasa cantitati mici de resturi organice sau daca nu, pe seama carora rezulta acizii fulvici.

Al doilea tip principal de bioacumulare este acela in care rezulta materie organica slab transformata sau aflata in diferite grade de humificare si neamestecata cu partea minerala a solului. Orizontul ce se formeaza in astfel de cazuri poarta denumirea de orizont organic O. Acest tip de bioacumulare este putin raspandit, fiind caracteristic numai unor soluri din zonele de deal si de munte, unde datorita climatului foarte umed si rece, precum si rocii dure

aproape de suprafata, orizontul superior este alcatuit din materie organica aflata in diferite stadii de descompunere.

Al treilea tip principal de bioacumulare este aceea in care are loc o inmagazinare masiva de resturi organice, turbificate. Orizontul ce se formeaza in acest caz poarta denumirea de orizont turbos T. Acest tip de bioacumulare este putin raspandit, fiind caracteristic situatiilor cu exces permanent de apa si vegetatie specifica de muschi.

Procese de eluviere - iluviere.

Acest proces prezinta o deosebita importanta in formarea solurilor, eluvierea constand in deplasarea sub influenta apei a unor componenti, iar iluvierea, in depunerea lor. Datorita acestor procese se formeaza strate saracite in componenti eluviati, denumite orizonturi eluviale si strate imbogatite in componenti iluviati, denumite orizonturi iluviale. Ca si bioacumularea, eluvierea - iluvierea este un proces general, dar care prezinta intensitati diferite, in functie de conditiile de solificare, indeosebi de cele climatice.

Procese specifice de alterare.

Alterarea este un proces general, care contribuie la formarea materialelor parentale si la formarea partilor minerale a solurilor, dar care se continua si pe tot parcursul evolutiei tuturor solurilor. La unele soluri, in afara de efectele obisnuite, alterarea duce la formarea unor orizonturi sau caracteristici specifice. Procesele specifice de alterare sunt caracteristice solurilor denumite cambisoluri care se intalnesc in zone de deal, de podis sau de munte.

Procese de gleizare si pseudogleizare.

Excesul de umiditate, indiferent de originea lui, imprima solificarii anumite particularitati, dintre care, o importanta deosebita prezinta cele legate de manifestarea fenomenelor de reducere. Procesele ce au loc in cazul excesului de apa de origine freatica poarta numele de procese de gleizare, iar cele ce au loc in cazul excesului de provenienta pluviala sunt denumite procese de pseudogleizare.

Procese de salinizare si alzalizare.

Prin salinizare se intelege procesul de formare a unor soluri bogate in saruri solubile (de sodiu), iar prin alcalizare, de formare a unor soluri al caror complex coloidal contine mult natriu absorbit.

Procese vertice.

Aceste procese duc la aparitia, in unele soluri, a unor caractere, denumite vertice, datorita solificarii in conditiile unui continut ridicat de argila (peste 30%). In perioadele uscate ale anului, ca urmare a contractiei puternice a materialului argilos, se formeaza crapaturi largi, care fragmenteaza masa solului in agregate mari. Prin umezire are loc gonflarea, adica cresterea apreciabila a volumului, ceea ce face ca agregatele sa preseze unele asupra altora, sa alunece unele peste altele, sa se intoarca sau sa se rastoarne si ca urmare, sa aiba suprafetele lustruite. Din cauza gonflarii si contractiei, a variatiei presiunii din masa solului si a posibilitatilor de deplasare a agregatelor, la suprafata terenurilor pot aparea microdenivelari, constituind ceea ce se cunoaste sub denumirea de relief de gilgai.

Procese vermice.

Aceste procese duc la aparitia, in unele soluri, a unor caractere, denumite vermice. In unele soluri din zonele de stepa si silvostepa exista o fauna foarte bogata (rame, insecte, cartite, popandai). Sub actiunea acestora, mari cantitati de sol sunt ingerate si apoi expulzate, deplasate dintr-o parte in alta, amestecate, se formeaza canale si lacasuri de rame, insecte si alte animale. Aceste caractere nu duc la separarea vreunui orizont specific, dar se evidentiaza in denumirea solului respectiv, prin adaugarea adjectivului vermic.

Alcatuirea profilelor de sol.

Orizonturile de sol (orizonturi pedogenetice).

Totalitatea fenomenelor de transformare si de migrare a substantelor si energiei care se petrec la suprafata litosferei cu participarea organismelor si care determina formarea solurilor, poarta denumirea de procese pedogenetice sau procese de formare a solului. Rolul cel mai important in desfasurarea acestor procese il are schimbul permanent de substante si energie dintre sol si vegetatie.

Desfasurarea proceselor pedogenetice este influentata de:

- intensitatea factorilor climatici si biologici pe fondul materialului parental;

- prezenta unui factor local (roca, apa freatica, apa stagnanta pe profilul de sol de natura pluviala, saruri solubile sau o anumita vegetatie).

In functie de conditiile diferite de mediu, procesele pedogenetice se desfasoara cu intensitati diferite si au ca rezultat formarea unor orizonturi caracteristice solului denumite orizonturi pedogenetice.

Principalele procese pedogenetice care au loc in solurile din tara noastra sunt: - bioacumularea

- argilizarea

- argiloiluvierea

- podzolirea humico-feriiluviala

- gleizarea

- pseudogleizarea

- salinizarea

- procese vertice

- procese viermice.

Totalitatea fenomenelor de transformare si de migrare a substantelor si energiei care se petrec la suprafata litosferei cu participarea organismelor si care determina formarea solurilor, poarta denumirea de procese pedogenetice sau procese de formare a solului.

In functie de conditiile diferite de mediu procesele pedogenetice se desfasoara cu intensitati diferite si au ca rezultat formarea unor orizonturi caracteristice solului denumite orizonturi pedogenetice.

Formarea solurilor este determinata de actiunea conjugata a factorilor de solificare. Succesiunea orizonturilor pedogenetice defineste tipul de sol.

Culoarea este una dintre insusirile solului care poate fi considerata criteriu important de separare a orizonturilor pedogenetice, pentru ca rflecta in buna parte, procesele pedogenetice care au condus la formarea lor.

Neoformatiile sunt acumulari si separatii de diferite substante minerale sau organice rezultate in urma proceselor de formare a solurilor, care se disting in masa solului prin culoare si compozitie chimica.