Baza litologica a reliefului

Baza litologica a reliefului

Asa cum s-a aratat in partea de Elemente de Geologie , in Romania apar toate cele trei grupe mari de roci: magmatice, metamorfice si sedimentare.

Rocile magamtice (sau migmatitele)apar in asociere cu cele metamorfice. Din punct de vedere genetic ele pot fi intruzive sau efuzive si aparitia lor este strans legata de ciclurile orogenice si de miscarile rupturale de adancime ale scoartei terestre. In raport cu ciclurile orogenice ele pot fi: initiale, sinosinorrogene si postorogene (subsecvente).

Masele magmatice influenteaza relieful prin structurile lor specifice intruzive (batolite, lacolite, stockuri), vulcao-intruzive (subvulcanice) cand sunt scoase la suprafata prin eroziune ca in Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni, Muntii Macin, Muntii Tibles si Muntii Bargau, efuzive reprezentate prin relieful vulcanic ( de aparate vulcanice).

Cea mai puternica vatra intruziva se afla in Carpatii meridionali si este alcatuita din corpuri baicaliene iar cea efuziva in Carpatii Orientali in lantul Calimani-Gurghiu-Harghita. Asocierea formatiunilor magmatice neogene si cuaternare cu sedimentul mio-pliocen determina o mare varietate a reliefului.

Complexele metamorfice din Romania alcatuite din roci cristalofiliene apartin unor complexe vechi sedimentogene si magmatogene metamorfozate in ciclurile tectonice precampbriene si paleozoice. Ele se inscriu in relief prin cele mai inalte culmi si masive (Rodna, Fagaras, Parang, Retezat, Godeanu, Tarcu, Bihor) si au o intindere mare in Carpati. Astfel cele din Carpatii Meridionali apartin la trei grupe cutate: prebaicalian, baicalian si hercinic si apartin seriilor mezometamorfica (paragnaise, micasisturi, cuartite, gnaise oculare, amfibolite, sisturi amfibolice), epimetamorfica reprezentata prin sisturi cloritoase, clorito-sericitoase, cuartitice etc si grupa hercinica foarte slab metamorfozata alcatuita din sisturi clorito-albitice.

In Carpatii Orientali cea mai extinsa este grupa epimetamorfica constituita din filite, sisturi sericito-cloritoase, sisturi amfibolitice, cuartite, cea mezometamorfica avand o intindere mai redusa (calcare cristaline, amfibolite, micasisturi, paragnaise), iar in Muntii Apuseni apar grupele mezometamorfica si apimetamorfica.

Rocile sedimentare , mult mai variate ca geneza, au cea mai mare extindere ocupand cca. 2/3 din suprafata scoartei terestre a Romaniei, iar dintre acestea loessul si depozitele loessoide ocupa cele mai mari suprafete. Varietatea faciesurilor (terestre, de apa dulce, marine, etc.) grosimea diferita precum si starea lor fizica (mobile si afanate sau cimentate), favorizeaza eroziunea diferentiala, conditionand o mare varietate de forme de relief selective, mai ales pe versanti. Ele sunt importante pentru geomorfologie prin ritmicitatea depunerii si formarii lor fapt ce permite descifrarea tectonicii si a climei iar ca formatiuni sau depozite corelative ajuta la stabilirea genezei si varstei suprafetelor de netezire si cu deosebire cele de flis sau molasice.

Marile complexe sedimentare din Romania sunt cele de flis cretacic si paleogen, depozitele de molasa paleogene si neogene, complexele eluviale, complexele de formatiuni carbonate (calcare, dolomite) formatiunile vulcanogen-sedimenatre, loessul si depozitele loessoide, depozitele piemontane aluvio-proluviale, pleistocene, depozitele aluviale de terase fluviatile etc.

Depozitele sedimentare mezozoice detin ponederea cea mai mare. Dintre depozitele cuaternare o importanta deosebita prezinta loessul si depozitele loessoide prin intinderea pe care o ocupa in zonele de campie precum si depozitele piemontane aluvio-proluviale pleistocene.