CARBUNII IN NATURA

CARBUNII IN NATURA

Avand in vedere ca originea celor mai multe dintre acumularile de carbuni este legata de turbarii acumulate in bazine de sedimentare (bazine carbogeneratoare), cel mai frecvent , acestea apar in suitele sedimentare sub forma de strate.

Stratul de carbune este unitatea gitologica de baza pentru zacamintele de carbuni si consta dintr-o acumulare de masa carbunoasa, relativ omogena, dezvoltata pe o arie considerabila, de cel putin 100 ori mai mare decat grosimea aceluiasi strat, delimitata de rocile adiacente prin planuri mai mult sau mai putin paralele, denumite culcus, la partea inferioara si acoperis, la partea superioara.

Stratul de carbune poate fi simplu, in cazul in care pe intreaga lui grosime nu apar intercalatii sterile si compus, atunci cand este alcatuit dintr-o alternanta de bancuri de carbune cu intercalatii mai mici de 0,3 m de steril ^*)

Morfologia stratelor de carbuni este foarte variabila, acestea prezentand comasari de bancuri, dezmembrari, efilari si disparitii, dar aceste aspecte morfologice constituie obiectul unui capitol separt.

In mod obisnuit, intrun bazin carbogenerator pot exista 1 - n strate de caruni care, pe baza ocurentei, a caracteristicilor morfologice, genetice etc. pot fi grupate in complexe carbunoase

Daca stratele de carbuni dintrun bazin carbogenerator intrunesc conditii cantitative si calitative pentru a fi exploatate in conditii economice, atunci acestea pot constitui unul sau mai multe zacaminte de carbune.

Mult mai rar, acumularile de carbuni apar si sub forma de lentile, cel mai frecvent ca urmare a acumularii materialului vegetal parental (MVP) in mlastini instalate in mici campii de inundatie fluviatila sau in cazul unor acumulari alohtone. De regula acumularile lentiliforme nu intrunesc conditiile economice pentru a deveni zacaminte.

Un exemplu de zacamant de carbune alcatuit din lentile este cel de antracit de la Schela-Gorj de varsta liasica. Aici lentilele sunt distribuite pe mai multe nivele si au dimensiuni variabile. Datorita morfologiei lentiliforme exploatarea este dificila.

*)Grosimea de 0,3 m este conventionala, ea a fost stabilita de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si este utila     pentru calculul rezervelor de carbuni.

O alta forma, de prezentare a carbunilor in natura o reprezinta acumularea dispersa ce consta in prezenta, relativ frecventa, a unor resturi lemnoase carbonificate, in special ramuri, radacini si tulpini de diferite dimensiuni, prinse in strate de argile, nisipuri sau pietrisuri. Acestea sunt acumulari alohtone si fiind disperse nu prezinta importanta economica. Uneori, asa cum este cazul acumularii trunchiurilor de arbori subfosili din aluviunile holocene ale Argesului, la Cornetu, frecventa mare a resturilor partial carbonificate permite localnicilor utilizarea lor drept combustibil casnic. Extractia nu costa nimic deoarece aici se exploateaza pietrisuri si nisipuri in balastiera, iar carbunii sunt doar produse secundare ale exploatarii.

In fine, un mod de prezentare mai rar al carbunilor il constituie cuibul, acesta constand in aglomerarea pe cativa centimetrri pana la cativa decimetri a unor alge carbonificate, mai rar a unor resturi de plante superioare.