Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Caracterele rocilor sedimentare
Rocile sedimentare, cu toate ca sunt foarte diversificate, au unele caractere generale proprii, prin care se deosebesc de celelalte roci care intra in alcatuirea scoartei terestre. Aceste caractere sunt: structura, textura, culoarea si prezenta fosilelor.
A. Structura rocilor sedimentare
Prin structura se intelege modul de asociere dupa forma si marimea componentelor din masa unei roci. Datorita modului diferit in care au luat nastere sedimentele (pe cale vulcanica, prin precipitare chimica sau prin recristalizare), structura rocilor sedimentare este diferita, deosebindu-se structuri clastice si structuri neclastice.
a1) Structurile clastice sunt caracteristice rocilor detritice formate din fragmente de roci de diferite dimensiuni. Dupa dimensiuni si gradul de sortare deosebim:
- structura psefitica - caracteristica pentru rocile alcatuite din fragmente grosiere, cu diametrul mai mare de 2 mm (grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri);
- structura psamitica - caracteristica rocilor ale caror granule constitutive au diametrul de 0,1-2 mm (nisipurile, gresiile);
- structura aleuritica - caracteristica rocilor detritice, alcatuite din granule cu diametrul de 0,1-0,01 mm (praful, loessul);
- structura pelitica - caracteristica rocilor argiloase si marnoase, care sunt alcatuite din particulele cele mai fine, cu diametrul sub 0,01 mm.
a2) Structurile neclastice sunt caracteristice rocilor sedimentare de precipitatie chimica si biochimica. Cele mai intalnite tipuri de structura sunt: cristalina (sau granulara), oolitica si pisolitica, respectiv organogena.
a21) Structura cristalina (granulara) se caracterizeaza prin faptul ca toata masa rocii este cristalizata. Structura cristalina este echigranulara (cand toate cristalele sunt aproximativ egal dezvoltate) si inechigranulara (porfiroblastica - cand sunt asociate cristale de dimensiuni variate).
Dupa marimea granulelor se deosebesc structuri:
macrogranulare cu granulele cu diametre mai mari de 0,5 mm;
microgranulare - cu diametrul granulelor de 0,1-0,5 mm;
criptogranulare - cu diametrul granulelor mai mic de 0,1 mm.
Aceste tipuri de structura sunt intalnite la calcare, dolomite, sare gema, gips, silvina, carnalit etc.
a22) Structura oolitica si pisolitica rezulta prin depunerea succesiva, sub forma de paturi concentrice, a substantelor minerale in jurul unui fragment de cochilie, bob de nisip (in cazul calcarelor oolitice) sau prin incorporarea unei bule de gaz in substanta minerala (in cazul calcarelor pisolitice). Oolitele au diametrul mai mic de 2 mm, iar pisolitele au diametrul mai mare de 2 mm, formandu-se de obicei in zona litorala, sub actiunea valurilor.
a23) Structura organogena este caracteristica mai ales pentru calcarele care sunt constituite din resturi scheletice ale diferitelor organisme (numuliti, crinoide, brahipode, lamelibranhiate, gasteropode).
B. Textura rocilor sedimentare
Prin textura se intelege modul de orientare in spatiu a particulelor ce constituie masa rocii. In cazul rocilor sedimentare se disting:
b1) Microtextura, care se refera la distributia interna a particulelor care formeaza un strat si se observa numai la microscop. Microtextura poate fi:
- neorientata - particulele sunt dispuse in masa rocii fara nici o ordine;
- orientata - se observa o distributie ordonata a particulelor componente.
b2) Macrotextura, care se refera la aranjarea in spatiu a straturilor unui depozit sedimentar. Macrotextura are ca forma caracteristica stratificatia, ce reprezinta depunerea succesiva a stratelor unele peste altele. Stratul este un sediment care pastreaza pe o grosime oarecare o compozitie mineralogica constanta si corespunde unui timp geologic in care factorii ce produc sedimentarea nu au variat sau variatia lor nu apare vizibila in sedimentare.
Dupa raportul straturilor cu planul de sedimentare se disting:
- stratificarea orizontala - cand stratele se depun orizontal, ceea ce dovedeste o depunere linistita si continua (caracteristica sedimentelor marine si depozitelor lacustre);
- stratificarea oblica (inclinata) - caracterizata prin state dispuse sub diferite unghiuri de inclinare fata de planul general de sedimentare;
- stratificarea incrucisata - caracterizata prin faptul ca stratele care se asociaza nu mai sunt paralele, ci formeaza unghiuri diferite fata de planul de baza (caracteristica depozitelor de delta, conurilor de dejectie si depozitelor de dune).
In afara texturilor prezentate mai sus, la rocile sedimentare se mai intalnesc urmatoarele tipuri de texturi:
- textura sistoasa - caracteristica stratelor subtiri, dispuse ca foile unei carti;
- textura poroasa - caracterizata prin prezenta unor spatii goale in masa rocii (tuf calcaros, travertin);
- textura masiva - caracteristica rocilor fara stratificatie, formate de obicei prin precipitatie (calcar, sare gema, gips).
C. Culoarea rocilor sedimentare
Atat pentru studiile de laborator, dar mai ales in cercetarile de teren, culoarea unei roci poate da indicatii pretioase asupra conditiilor care au existat in timpul formarii ei.
Culoarea rocilor poate fi mostenita de la rocile de origine sau poate rezulta prin procesele de alterare chimica (oxidari, carbonatari) ori prin adaus de substante noi.
Cele mai frecvente culori pe care le prezinta rocile sedimentare sunt: alba cu nuante cenusiu-galbui, galben-rosietica, verde, cenusie-inchisa pana la neagra.
Culoarea alba cu nuante cenusiu-galbui, caracterizeaza rocile in care predomina mineralele de culoare alba. Astfel de roci sunt: nisipurile silicioase si micacee, nisipurile calcaroase, gresiile silicioase si calcaroase, creta, calcarele dolomitice, diatomitele, rocile de precipitare chimica (sarea gema, gipsul etc.).
Culoarea galbena rosietica se datoreste prezentei oxizilor de fier. Limonitul coloreaza rocile in galben, iar hematitul imprima culori rosii. Culoarea rosie dovedeste ca in timpul formarii rocilor au fost foarte intense procesele de oxidare, generate de un climat cald.
Culoarea verde este imprimata de prezenta glauconitului, cloritului, epidotului, olivinei sau malachitului.
Culoarea neagra sau violacee este imprimata de oxizi de mangan, sulfuri de fier sau de materiile carbunoase.
D. Prezenta fosilelor in rocile sedimentare
O alta caracteristica importanta a rocilor sedimentare, prin care se deosebesc de rocile magmatice si metamorfice, este prezenta fosilelor. Acestea sunt reprezentate prin diferite parti scheletice tari (cochilii, oase, dinti), tipare interne sau externe, impresiuni de frunze, flori, fructe, mai rar corpuri intregi ale diferitelor animale si plante care au trait in timpul formarii sedimentelor si au fost inglobate in ele o data cu formarea lor. Cunoscand perioada cand au trait animalele si plantele respective se poate data varsta sedimentelor.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate