 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Consideram ca in abordarea problemei de fata este necesara clarificarea unor definitii si stabilirea unor generalitati.
Naologia (about term and content see Place and cult este sau tinde sa devina o disciplina care se ocupa cu studiul sanctuarelor, altarelor, a tipului si functionalitatii acestora.
Constructia sanctuarelor si altarelor presupune anumite reguli determinate de elementele de baza si nevoile cultuale, sau de factori socio-religiosi. Pentru epoca neo-neolitica este necesar sa vorbim de templu, sanctuar, altar, altar comunitar, altar casnic. Acestora li se adauga machete din lut, poate si din alte materiale perisabile.
Definim ca templu lacasul de cult monumental, destinat practicarii unor ritualuri religioase, cu mai multe altare sau sanctuare. Unul din cele mai expresive exemple il constituie Sanctuarul 2 de la Parta (Banat culture), reconstituit partial la Muzeul Banatului din Timisoara, destinat mai multor divinitati cuplu: Marea Mama (cu figura umana sau cap de vaca) cu partenerul taur; Soarele si Luna; tot aici am surprins si un cult al Coloanei, axis mundi (singura sau dubla la intrari sau marcand altare sau sanctuare), (Gh. Lazarovici 1982; 2000; Gh. Lazarovici et alii 1994; Gh. Lazarovici, Maxim 1995b; Gh. Lazarovici et alii 2001, 214 a.s.o.). Pentru Parta, mentionam mai multe constructii destinate ritualurilor sacre: altarul monumental, altarul A arderea rituala; Altarul D depuneri rituale si sacrificii de sange pentru cuplul Marea Mama - Taurul; rasnit cultic -pe peretele de vest depuneri de ofrande (altarul B depuneri rituale in vase); Altar C depuneri rituale de cereale pentru cuplul Soare - Luna; altarul E depuneri rituale pentru cuplul Marea Mama - Taurul si altele; deschiderea din fata statuii destinata adorarii rasaritului de soare, marcata de doua coloane cu capete de taur cu simboluri diferite intre coarne pentru Soare sau Luna. Un alt exemplu de templu este cel descoperit la Magiare, pe care V. Sanev il defineste astfel, pe baza altarului monumental (Sanev 1985-1986).
Sanctuarul sau altarul poate fi definit ca o parte a unui templu sau edificiu; alteori poate chiar fi o constructie separata destinata practicarii cultului unei divinitati sau unora din atributele acelei divinitati; poate fi totodata si un loc sacru, inviolabil : Capul de taur sau Bucraniu, Coloana, Soarele - Luna, Luna, Cerbul, Cuptorul, Vatra, Banca sau Patul si altele.
Tehnicile de constructie difera de la o epoca la alta, de la o zona la alta, de la o civilizatie la alta, fiind in stransa legatura cu arhitectura dominanta a acelor civilizatii, dar si de uneltele si mataria prima pe care comunitatile respective le-au avut la dispozitie.
|
|
|
Fig. 1. Primele statiuni ale neoliticului preceramic (PPN) |
Inca din PPN (Pre Potterry Neolithic), anterior neoliticului sud-est european (fig. 1) apar temple si sanctuare impresionante, din piatra, care s-au impus prin monumentalitatea lor.
La izvoarele Tigrului si Eufratului, intr-o zona montana dar si a unor podisuri, in sudul Turciei estice, parte in Siria si Israel, in unele situri au fost descoperite sanctuare monumentale din piatra, cu altare, statui, si coloane din care mentionam cateva:
|
|
|
Fig. 2. Göbekli Tepe( dupa Klaus Schmidt ) |
La Göbekli Tepe (PPN) a fost cercetat un sanctuar cu coloane masive din piatra in forma de T, cu incaperi si intrari strajuite de coloane, cu blocuri monumentale (Schmidt K: 1999; 2000; 2003; CANeV).
La Nevali Çori sanctuarul (PPN) are coloane si intrari monumentale, strajuite de blocuri de piatra de mari dimensiuni (Müller-Karpe 1968, Kat. 93; Hauptmann si bibl. CANeV **)
In sanctuarul de la 'Ain Ghazal (PPN) coloanele monumentale sunt decorate cu animale mitice sau cu cele vanate, uneori dispuse in alegorii a caror semnificatie ne scapa (Rollefson 1998, fig. 2-4, 9).
|
|
|
|
|
Fig 3a. Göbekli Tepe ? sanctuare cu coloane monumentale in forma de T |
Fig. 3b. Nevala Çori, Templu cu coloana in interior, cu altar in partea de jos, cu trepte si blocuri care pavau altarul si baza peretilor laterali. In exterior o anexa (dupa H. Hauptmann) |
|
|
c▲ d► |
|
|
|
Fig.3c-3d. 'Ain Ghazal, coloane sau stele in sanctuare (dupa **) |
||
Nu insistam prea mult asupra lor, dar remarcam faptul ca arhitectura lor, forma coloanelor, materialele arata existenta unor civilizatii a caror viata spirituala era deja constituita, in care elementele, semnele si simbolurile isi aveau probabil locul lor bine stabilit.
|
|
|
|
Fig 4a-b. 'Ain Ghazal, sanctuar, altarul si vatra cu 7 pietre |
|
|
|
|
|
Fig. 5a.'Ain Ghazal, sanctuar, in spate altar cu blocuri mari din pietre |
Fig. 5b. 'Ain Ghazal, sanctuar, in spate altar cu blocuri mari din pietre in forma de coloana |
|
|
|
|
Fig. 6a. 'Ain Ghazal, sanctuar, altar ? - absida semicirculara cu podea si gaura centrala (dupa**) |
Fig. 6b. Nevali Çori, coloana cu statui (dupa H. Hauptmann) |
Exemplele citate arata apogeul atins in acele locuri de arta religioasa in plina epoca a pietrei cioplite, care rivalizeaza cu manifestarile artei franco-cantabrice, cand din pestera templu se trece la templul - casa.
Viata comunitatilor semi-sedentare sau full-sedentare marcheaza un alt apogeu, ilustrat de descoperirile neolitice timpurii de la Çatal Hüyük.
Revenind la zona europeana, mentionam ca impresia de monumentalitate o lasa si descoperirile de la Lepenski Vir, unde blocuri de piatra au fost cioplite cel mai adesea cu chip sau infatisare de peste, pentru a fi depuse in sanctuare comunitare sau casnice.
|
|
|
|
|
Fig.7a. Cuina Turcului, sculptura tip Lepenski Vir |
Fig. 7b. Veterani -Terasa |
Fig. 7c. Piatra Elisovii |
Descoperiri asemanatoare sunt mentionate si pe malul romanescal Dunarii: vis à vis de Lepenski Vir, la poalele muntelui Trescavat (poate sanctuar natural, caruia i se inchinau si comunitatile de la Lepenschi Vir) a fost descoperit un cap monumental din piatra, din aceeasi roca
|
|
|
Fig. 8a▲, b▼: Lepenski Vir Ia▲; Ib▼ hasur intunecat, sanctuar |
(fig. 7c) ca in asezarea celebra; la Cuina Turcului (fig. 7a) sunt mentionate blocuri de piatra cu decor tip Lepenski Vir, dar si altele de tip mezolitic (Veterani, fig. 7b), (Paunescu 19**) .
|
|
|
|
|
Fig 9a▲,. Lepenski Vir, hasur intunecat sculptura: Ib▲, Ic ▲; Id ▼ |
|
|
Descoperirile de la Lepenski Vir aduc unele elemente noi in arhitectura sanctuarelor casnice si comunitare. Este vorba de un sit cu pregnante elemente socio - religioase. Pare mai de graba o statiune legata de viata spirituala si sociala a comunitatilor mezolitice din Zona Portilor de Fier (Clisura = Đjerdap) decat de cea strict economica. Incepand din primele etape se constata pastrarea unei organizari spatiale a statiunii, cu un numar de 5-7 grupe de locuinte, cu constructii cu sculpturi (sanctuar casnic ?). Mai apoi fiecare din aceste grupe are cate o scupltura.
|
|
|
Fig. 9c. Lepenski Vir Ie ▲ hasur intunecat sculptura, nehasurat date C14 |
Poate ca aceasta grupare este o simpla impresia a noastra, dar poate ca ea reflecta si dispunerea spatiala a celor 5-7 statiuni mezolitice din Clisura: Lepenski Vir, Padina, Vlassac, Hiaducka Vodenica, Schela Cladovei, si poate altele (planurile dupa D. Srejović si C-M si Gh. Lazarovici Arhitectura ).
|
|
|
Fig 10. Lepenski Vir II, grupari spatiale; hasur intunecat scuptura |
Aceasta grupare ar explica ar explica numarul mare de sanctuare si respectiv sanctuare casnice, Lepenski Vir fiind, in conceptia noastra un centru cultic, poate socio - cultural, asa cum a fost Çatal Hüyük, pentru neoliticul timpuriu din Anatolia de sud sau Parta pentru cultura Banatului. Nu e cazul sa dezbatem aici aceste probleme legate de impartirea spatiala din Clisura, fiind nevoie de un studiu aparte.
|
|
|
|
Fig. 11a. Çatal Hüyük VIA, plasare centrala |
Fig. 11b. Çatal Hüyük, coloane, bucranii, palma, s.a. |
La Çatal Hüyük au fost descoperite in cele peste 10 nivele un numar de aproape 30 de sanctuare comunitare si familiare. Acestea arata ca este vorba de un centru religios. Nu e cazul a analiza aceste sanctuare, care ridica numeroase probleme privind viata spirituala si modul lor de constructie. Dar elementele descoperite, altare, coloane, banci, casete, bucranii, busturi de figuri monumentale, figuri monumentale, alegoriile desenate pe peretii altarelor, redarea ochiului, a sanilor, nise si multe altele fac ca naologia neolitica sa capete dimensiuni impresionante, incat putem spune ca filozofii religiilor preistorice s-au oprit deocamdata doar superficial asupra acestor probleme. Unul din autorii studiului de fata a analizat unele idei legate de mitologia mortii si reinvierii, de lumina, lichidul sau rasnitul sacru (Gh. Lazarovici 2000; 2000a; Gh. Lazarovici et alii 2001 s.a.).
Consideram ca este dificil de facut aici o separare intre sanctuarele casnice, altare sau temple, dar ele sunt modele de imaginat pentru regiunea dunareana, pentru mitologia neoliticului dezvoltat.
In neoliticul timpuriu, in Romania, la Gura Baciului avem primele informatii despre organizarea spatiului unei asezari (pe durata celor cca. 7 faze de evolutie arhitecturala), in care locul sacru, probabil unde se afla si totemul comunitatii, axs mundi se afla in centrul asezarii, unde au fost descoperite doar doua gropi. In toate fazele de locuire, statiunea pastreaza un model
|
a▲ b▲ c▲ d▲ e▲ |
|
Fig. 12a▲Çatal Hüyük, alegoria genezei perechii umane; 12b ▲ trecerea de la o specie la alta, a-b treapta primara; c) primirea intelepciunii divine; d) aducerea unui corp din lumea de jos; e) perechea divina; 12b▼ preluarea corpului fara cap (omul mort = nu simte, nu vorbeste, nu aude) |
|
|
de organizare in jurul unei piatete (fig. 14), locuintele fiind refacute in spatiile anterioare (Gh.Lazarovici, Maxim 1995), reflectand probabil relatii familiale.
|
|
|
|
Fig. 13a. Çatal Hüyük, bucraniu, altare, ochiul divin, nisa pentru cranii, alte alegorii |
Fig. 13b. Çatal Hüyük, bucranii, stramosul mitic |
Singura constructie pe care am putea-o considera sanctuar casnic este P24 ( Gh. Lazarovici - Maxim 1995, p. 109-111, 145-146, fig. 13/4, 21/7; fig. 33 zona M7). Aici, pe nivelul de calcare s-a gasit o stela din gresie locala (16,5 x 11 cm, groasa de 15 mm) cu partea inferioara rupta din vechime, redand un bust; sanii constau din doua orificii. Piesa reprezinta o schematizare a Marii Mare. Pe dosul piesei pare redat un cap de phalus si doua-trei alveolari, care ar putea reprezenta stropii de samanta (picaturi de sperma), piesa fiind legata de cultul fertilitatii si fecunditatii. Nu stim cum era altarul pe care a fost montata piesa, ea avand un orificiu in partea de sus, fara semnificatii anatomice. Consideram aceasta constructie ca fiid poate un altar casnic.
|
|
|
Fig. 14a. Gura Baciului, centrul statiunii;14b, stalpul sau axis mundi▼ |
|
|
Complexul mentionat este atribuit SC IVA, dar in zona sunt si altele mai vechi, de faza SC IIB (P2V), cu care P24 prezinta analogii in ceea ce priveste amestecul pastei ceramice (Gh. Lazarovici, Maxim 1995, p. 137-142, tab. 17/6b). Civilizatia in zonele noastre este intre deci cca. 6.200 - 5.200 CAL BC. Pentru faza IVA cca. 5.400 - 5.300 CAL BC)
|
|
|
Fig. 15 Gura Baciului P24a, Stela de piatra |
In neoliticul dezvoltat, in culturile Vinča, Banatului dar si foarte probabil in orizonturile ce tin de policromie, cand in sud, in Grecia (Aslanis 1990) si Macedonia (Veluska Tumba, Grgur Tumba, Porodin, Trh Tumba s.a.) apar asezarile in forma de tell, in regiunea carpato-dunareana sunt consemnate primele fortificatii (perioada numita de noi CBA, chalcoliticul balcano-anatolian : Gh. Lazarovici ), dar si primele temple sau sanctuare, ca si constructii de sine statatoare cu o arhitectura monumentala. Din pacate informatiile cu privire la astfel de constructii sunt deseori sumare, iar autorii sapaturilor nu au oferit reconstituiri ale complexelor, astfel ca observatiile noastre sunt de multe ori limitate la datele existente.
Astfel, la Veluska Magiarii nivel III, in vecinatatea orasului Skoplje, a fost descoperit un templu cu piese monumentale intr-o asezarea de tip tell, cu straturi de cultura de cca. 3 m (Sanev 1985-1986, p. 56 si urm.).
|
|
|
Fig. 16. Templul de la Magiare, neolitic dezvoltat, grupul Anzabegovo Vrsnik III-IV |
Templul (9,7 x 8 m in interior) cu podeaua din lut, avea in interior un altar, iar peretii aveau decor in relief. In interior se aflau numeroase de vase de provizii, pentru preparat, pentru lichide si pentru ceremonial, unele decorate cu barbotina, altele pictate (Sanev 1985-1986, p. 55-59).
Un altar monumental este pomenit la Mramor pe terasele inalte ale raului Topolka, iar in Macedonia a fost descoperit un altar monumental, cu mai multe reparatii, din fazele III-IV ale grupului Anzabegovo - Vrsnik.
In regiunea dunareana acum apar primele temple si sanctuare comunitare sau casnice. Templele au o incapere (exemplu Parta Sanctuar 1 = Templul 1), iar mai tarziu doua incaperi (Sanctuarul 2= Templul 2), evolutie determinata probabil de nevoia de a separa diferitele ritualuri care au loc in sanctuar. Unele ritualuri erau publice, altele probabil secrete (cele de initiere), unele se petreceau in afara sanctuarului, altele erau in interior. O parte din ritualuri erau probabil practicate sau supravegheate de "preoti - preotese", altele de profani. Un templu presupune o asemenea organizare, spre deosebire un sanctuar sau altar comunitar sau casnic, unde erau doar aduse, depuse sau arse ofrandele. Asemenea delimitari nu sunt riguroas separate, ele depind de evolutia mitologica a credintelor privind geneza, numarul, organizarea, atributele divinitatilor sau "preotilor - preoteselor" acestora.
Atunci cand vorbim de "preoti" sau "preotese" avem destul de putine argumente dar in primele izvoare privind preotii din Sumer, genealogia divinitatilor, a atributelor lor avem numeroase exemplele din vechiul Sumer, din poemele "Ghilgames", "Enkidu si infernul" si din alte tablite (oceanul primordial, infinit Mama primordiala = Nammu care a creat Universul, din care apoi s-a mascut Cerul-Pamant; separarea continua An = Cerul (Muntele), personaj masculin, Ki = Pamantul personaj feminin, pamantul roditor cel care face sa rodeasca Samanta ; Enlil = Aerul; Unirea lui Enlil cu Ki a dus la universul organizat (crearea omului, plantelor, intemeierea civilizatiilor), (Krammer 1956/1962, p. 138-142 s.a.). NECLAR
Desigur nu aceasta mitologie sta la baza celei neolitice, dar asemenea structuri si mituri trebuie sa fi existat. Dovada sunt numeroasele exemple despre numerologia sacra, descoperirile continand si informatii despre atribitele divinitatilor si cu ele ale " proteselor / preotilor" lor.
Pentru a avea o baza de discutii, vom analiza un numar de situatii si elemente din temple, sanctuare, altare, machete de sanctuare sau altare, pentru a preciza care sunt elementele arhitectonice (intrarea, vetre, cuptoare, stele, coloana, statui monumentale, banca, masa altar sau lavita, casete, pereti decorati), ce asociatii exista si ce interpretari ne sugereaza aceste ansambluri. Unele ipoteze par indraznete, dar fara cunoasterea luciferica (definirea ei la Blaga **) nu putem evolua pe taramul vietii spirituale. Drumul Eliade - Gimbutas, criticat uneori, reprezinta singurul mijloac de investigare acolo unde nu exista o mitologie scrisa si nici "izvoare literare" (ultimele deseori subiective: ex. Istoria Arcana a lui Procopius din Caesarea).
Templul sau Sanctuarul comunitar au mai multe elemente arhitectonice si constructive :
In analizele de mai jos nu consideram necesar a argumenta toate cele expuse, multe din ele fiind teoretizate, sensurile sunt identice sau diametral opuse de la un autor la altul. Despre unele din acestea am scris chiar noi, asa ca nu revenim asupra lor, mai mult decat e cazul.
Intrarea.
Intrarea in temple/sanctuare este insotita de anumite elemente arhitectonice, din care unele cu decor. In Sanctuarul 2 de la Parta, desupra intrarii era o nisa cu un idol bust si probabil un craniu de taur (fig. 18), alteori apar ancadramente decorate plastic (mai jos fig. **). Langa intrarea de rasarit era montata o rasnita sub Soare - Luna si o cupa pentru punerea cerealelor rasnite (Gh. Lazarovici 2000; Gh. Lazarovici et alii 2001, **). In alte temple, cum este cazul la Sabatinovka (Precucuteni-Tripoli A), pragul este pavat cu pietre, peste care a fost descoperit un idol (fig. 17), (Marchevici 1960, 282, 290, fig. 1: Makkay 1971, 138; Gimbutas 1984, 74, 25; 1991, 261, fig. 7-59-a-b; Monah 1997, 35; **255, 3-1; Gh. Lazarovici et alii 2001, p.** ; Zbenovič 1996, 33; C.-M. Mantu - Lazarovici 2002, p. 48, fig. 2). Machetele de sanctuare ofera numeroase tipuri de constructii, cu un singur nivel sau cu etaj, modelele de intrari fiind la ambele nivele (fig.18c, d). Desigur acestea reflecta cele mai evoluate creatii ale arhitecturii cucuteniene (C.-M. Lazarovici 2004, 7-8, 11-15).
In legatura cu intrarea, trebuie subliniat un alt element de ritual la construire, sesizat la Parta, unde in groapa stalpului erau depuse doua statuiete rupte, un caine si un vas in forma de arici, ambele cu rol apotropaic (Gh. Lazarovici et alii 2001). Depunerea de vase sau idoli in fundatii este un ritual intalnit deseori in cultura Cucuteni-Tripolie (Draguseni Ostrov, Vermesti Cetatuie, Traian Dealul Fantanilor, Ghelaiesti Nedeia, Poduri Dealul Ghindaru, Targu Beresti Dealul Bazanu, Malnas : Monah 1976, 14; Marinescu-Bilcu 1983, 83-84; Marinescu-Bilcu, Bolomey 2000, 25; Dumitrescu H., Dumitrescu Vl., 1959, 166; Nitu et alii 1971, 59; Monah D., et alii 1982, 10; László A., 1993a; 2000; Dragomir 1996, 64. Recent la Pauleni intr-o groapa de fundatie a L5A, faza Cucuteni A1/A2 s-a gasit un idol zoomorf).
|
|
|
Fig. 17. Templul de la Sabatinovka, tron, cuptor, banca toate monumentale, intrare cu pietre |
Intrarile de la etaj apar redate mai ales la machetele de sanctuar, cum este cea de la Roszochuvatka si Vorosilovka (Gusev 1995,222,fig.72/1-4:1995b,cat.9, fig.4/1: Zaiits, I.I. - Gusev, S. O. 1993 ArhDoslidjenia, 1993, p. 31-32, fig. 4; Tsvek 2001, 28 precizeaza ca macheta de la Vorosilovka a fost descoperita intr-o cavitate din preajma sanctuarului dedicat cultului unui animal; C-M. Lazarovici 2004, fig. 7-8).
|
a |
|
|
Fig. 18a) Parta, intrarea de est; c)▼ Vorosilovka |
18b) Parta ▲; d) Roszochuvatka, Ucraina ▼ |
|
c |
d)
|
Intrarile sau ferestrele sunt marginite de coloane pe interior (Parta, Sanctuarul 2) sau au coloane in fata intrarii, la exterior, ca in cazul machetei de la Rife, Egipt (Müller-Karpe III.T 1974, pl. 123/15-23; Mantu Lazarovici 2002, fig. 55/1-2).
Inca din cele mai timpurii sanctuare din PPN vatra era extrem de sofisticata. Apar vetre rotunde cu orificiu la mijloc si canale subterane, de unde probabil venea curent de aer ce intetea focul, ca la 'Ain Gazhal (fig. 6a).
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Fig. 19. Parta A: a)Altar A, Sanctuar 1 reconstituire; b)Sanctuar 1 si 2, Altar A restaurare in Muzeul Banatului, tavi ovale pentru ars ofrandele de cereale si carne |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
Vetre mari in sanctuare sau langa altare sunt consemnate in mai multe descoperiri, in Precucuteni-Cucuteni: Isaiia (L7, vatra, iar central un cuptor in forma de potcoava: Ursulescu, Tencariu 2004, 139), la Trusesti, Sanctuar 1 (L24), (Petrescu-Dimbovita 1953, 7 sqq; 1954, 7 sqq; 1955, 165 sqq; 1959, 63 sqq; 1962, sqq; Wichstigten 172 sqq; Monah 1997, 38, 9/1; Mantu 2002; Mantu-Lazarovici 2002, 47, fig. 1), sanctuar 2 (L40), sanctuar 4 (L61), (Petrescu-Dimbovita 1953, 7 sqq; 1954, 7 sqq; 1955, 165 sqq; 1959, 63 sqq; 1962, sqq; Wichstigten 172 sqq; Monah 1997, 38, 9/1; Mantu 2002; C-M., Mantu - Lazarovici 2002), la Poduri -Dealul Ghindaru, Sanctuarul L36 (cu vatra 1 : Monah 1982, 11, fig. 12; Monah et alii CA, VI, 1983, 15; Monah 1987, 35), Isaiia (Ursulescu 2002, p. 5), in sanctuarul 2 de acolo (Ursulescu 2001b, p. 54-55), la Targu Frumos (Ursulescu, Constructiile sanctuar . . AnUAICuza, 2002, p. 3-7, CultCivDJ,XVI-XVII, p. 43), in altarul de la Pianul de Jos (cultura Petresti: Paul 1965, 5 ;I urm. Fig. 1-4, pl. I-II; 1992, 104-106, LII/2-3; Gimbutas 1984, p. 81, fig. 34: Monah 1997, 34). Tot la Trusesti in locuinta L60 era o vatra cu trei compartimente (fig. 27c), un idol mare si alte cinci vase; dupa forma vetrei ar poutea fi vorba de un altar casnic. Cuptorul. Cel mai impresionant cuptor redat in reconstituire, este cel din templul de la Sabatinovka (fig. 17). Cuptoare apar adesea in sanctuare servind la arderea rituala a anumitor produse. Cele mai semnificative sunt unele altarase sau machete de altare, folosite si ca lampi, din cultura Vinča (fig. 21: preoteasa sta pe tron sau altar si supravegheaza arderea). Cuptoare similare celor de la Sabatinoka apar in machete de sanctuare la Popudnja si Suskova (fig. 20a-b) sau la Ovčarovo, in Bulgaria ***(. La Parta, un cuptor cu vatra in fata (cu vatra in forma de "8") a fost transformat in altar casnic, prin adaugarea unei casete si ridicarea unei coloane de lemn, placata cu lut, pe care era cu cap de taur din lut (Gh. Lazarovici et alii 2001, I.1, p. 275, 279)
Stela.
Stela este unul din princuipalele elemente din sanctuare. Unele au fost din materiale perisabile si nu s-au pastrat. Am mentionat deja descoperirea de la Gura Baciului (fig. 15). Recent, intr-o sapatura de salvare, in orizont Iclod-Petresti, langa o vatra dintr-o locuinta a aparut o stela, din pacate distrusa in mare parte (inf. Z. Maxim). In Cypru, unul din idolii prismatici** are o forma de stela (Idole 1985, Mainz, fig. 16). Uneori stela reprezinta ideea de phalus (Sandars 164, 247). Blocul monumental de la Parta sau altarul de la Targu Frumos au forma de stela (Ursulescu 2000; Gh.Lazarovici et alii 2001, 289). Stela apare adesea in sanctuarele din primele orase ale Orientul Apropiat la Bogazköy - Buyukkale (Müller-Karpe 74, III, Kat. 91, 305C3; The Anatolian.. 1983, p. 230, fig. 612, cat. 612), unde este asociata cu vatra sau coloana. La Beycesultan sunt asociate coloana dubla, vatra terminata cu bucraniu, doua stelle, o coloana in fata si cateva vase in vecinatate (fig. 22). Stele de mici dimensiuni (cca. 30 cm), terminate cu bucranii apar si in L7 la Isaiia (asemanate de autorii descoperirilor cu cele de la Véstö Magór: Ursulescu, Tencariu 2004, 143 si nota 20), dar si in locuinta Karanovo II (Starčevo-Cris IIIB) de la Stara Zagora Bai (Georgiev 1972, 11, fig. 2). La Dolnoslav exista o stela ce parea lipita pe perete avand o masca umana stilizata in stil gumelnitan (fig.**).
Coloana.
Coloana sau varianta ei, arborele lumii, axis mundi, este una din temele principale din sanctuare. Ea sugereaza ideeea legaturii dintre Cer si Pamant. Multe din machetele de sanctuar din cultura Cucuteni sunt modelate pe picioare. Desigur, credem ca ele jucau rolul altarelor din cultura Vinča, Banatului sau alte civilizatii dunarene. In sanctuarul de la Cascioarele era obiectul cel mai monumental, legat si el de cifra 7 (7 triunghiuri, albe, 7 negre, 7 spirale: Vl. Dumitrescu 1974, 478 D 189, 21; Gh. Lazarovici et alii 2001, I.1, p. 246, 286, 292; Vl. Dumitrescu 1974, p. 477, fig. 487/1; Vl. Dumitrescu, Cult si Civil, f.a, p. 69-72, fig. 1; Monah 1997, 33). Mentionam ca sapte stalpi apar in numeroase situatii : in megaronul de la Vinča (Milojčić, apud Gh. Lazarovici et alii 2001, 270, fig. 242; 2003 159, fig 14); 7 pari inconjurau coloana mica la Cascioarele (Vl. Dumitrescu 177, 478; D 189**, 21: Gh. Lazarovici et alii 2001, I.1, p. 246, 286, 292). Acesti stalpi reprezinta poate in vechea mitologie cele 7 coloane pe care se sprijina cerul, caci 7 nivele avea si ziguratul, 7 terase erau si la templul de la Balabudur (Eliade, Cosmologie, p. 34; Gh. Lazarovici 2001, p. 61), iar lumea subterana avea 7 porti in mitologia veche babiloniana, 7 cercuri planetare, 7 intrebari, 7 zei mari, 7 judecatori (Kramer 1962, p. 144, 262; Eliade 1981, 67; Lazarovici 2001, p. 61); 7 vulturi apar in sanctuarul de la Çatal Hüyük, fig. 12b (Gh. Lazarovici 2000 si bibl.). In jurul coloanei mici de la Cascioarele au fost un numar de 7 pari infipti vertical (Vl. Dumitrescu 177, 478 D 189, 21; Gh. Lazarovici et alii 2001, I.1, p. 246, 286, 292), situatie care se repeta la Kormadin si in Megaronul de la Vinča (Jovanovic 1991, fig. ). Numarul 7 mai apare: pe macheta de sanctuar de la Cascioarele 2 (c. Gumelnita), sunt 7 gauri mari (7 ferestre), (H. Dumitrescu 177, 478 D 189**, 21; Gh. Lazarovici & 2001, I.1, p. 246, 286, 292); 7 phalusuri formate din idoli conici la Isaiia (Ursulescu 2001b, p. 65); 7 stalpi la modelele de casa din cultura Lengyel (Strelice : Gimbutas 1991, 81, fig. 3-34; Müller-Karpe II 1968, Kat. 285:Taf. 208/34). Trebuie sa amintim serii de cate 7 statuete feminine batrane, mijlocii sau tinere, neinitiate sau virgine, asociate sau nu cu alte obiecte tot in numar de 7 sau 13 (mai rar 14) sau 7 tronuri mari, 7 tronuri mici, la Isaiia, Poduri, Pietrele (Monah 1982, 11, fig. 12; Monah et alii CA, VI, 1983, 15; Monah 1987, 35; Berciu 1956; Andreescu 2002, 13; Mantu, Dumitroaia, Cucuteni, 109, cat. 14a-d; Gh. Lazarovici et alii 2001, 289; Ursulescu 2001b, p. 65) s. a. Un grup de doua coloane apare si in sanctuarul cu placa-masca umana de la Dolnuslav (fig. 31c), legat de cultul fertilitatii si fecunditatii (Radunčeva 2003, fig. 59, 63). Coloanele si semnificatiile lor. Coloana simpla reprezinta axis mundi, asa cum precizam mai sus. Capul coloanei sugera legatura sau ii definea specificul dar in acelasi timp definea si o divinitate care face legatura dintre Pamant si Cer. Astfel unele sunt ternimate cu capete de tauri, berbec, tap. Acele capete au o serie de semne sau simboluri cu semnificatie cultica sau si capul defineste specificul. Capul singur reprezinta uneori simbolul divinitatii, numeroase exemple fiind oferite de descoperirile de la Çatal Hüyük (fig. 13b).
Cea mai semnificativa stela - altar cu trei coloane, terminate cu capete de taur, tap sau berbec este cea de la Kahti (civ. Cicladica) unde sunt redate si doua phalusuri in erectie, fig. 24a. In partea de jos un personaj solicita intr-o amfora cu doua toarte "samanta" roditoare, pentru a stropi ogoarele, casele, femeile in ideea coborarii fertilitatii, fecunditatii divine asupra lucrurilor sau persoanelor. La baza acetor piese si a altora se afla cate un podium sau banca.
In decorul de pe fata coloanelor din fata statuii monumentale de la Parta apar ochii, dar si insemne specifice: pe coloana de sud o proeminenta reda Soarele (ziua, lumina, caldura), iar pe cea de nord Luna (noaptea, caldura rece a dragostei). Coloanele de la Parta sunt in numar de doua, reflectand cele doua personaje. Femeia pe stanga, taurul, soarele pe dreapta cum privim piesele. Altarul P16 de la Parta reda pe coloana (cioplita din lemn, dreptunghiulara in sectiune, dupa resturile de impresiuni pastrate pe ureche) tot un cap de taur (fig. 25b). La Çatal Hüyük unul din altare (fig. 11b) reda trei capete de taur din lut (decorate pe fata cu romburi), cu coarnele incastrate, cu alte decoruri, printre care si impresiuni de palma (mai ales laba stanga). Capetele sunt marginite de coloane sugerind monumentalitatea. La Kormadin resturi de capete de taur erau incastrate in pereti si lipite cu lut (fig. 27). Coarne de taur avea si masa altar, iar in rest era decorata cu meandre. Acest decor aparea si pe pereti. Simbolul fertilitatii era oferit si de vase decorate cu reprezentarea bucraniului, ca la Véstö Magór (fig. 35). Statuii si piese monumentale Statuile monumentale definesc, cel mai adesea un templu sau sanctuar comunitar. Exista numeroase resturi de statui monumentale (Lazarovici ** Acta MN** )Statuile monumentale sau fragmente de la acestea sunt cu mult mai numeroase, dar uneori conditiile descoperirii lor sunt deseori incerte, sau nu au fost facute observatii mai ample (c. Gumelnita, Harsova, sanctuarul 1, unde pe un soclu a fost asezata o statuie de cca. 50 cm : Hasotti 1997, fig. 107/1; Tangaru, idolul feminin, cu fata triunghiulara, de influenta vinciana, avea probabil peste 1 m inaltime, fig. 30b: Berciu 1961, 421, fig. 244; autorul aminteste o piesa similara la Chephissos: Grundmann 1953, 16-17, fig. 22-23; c. Cucuteni, bustul de la Izvoare, fig. 28c: R. Vulpe 1957, 230, fig. 231; Monah 1997, 39, fig. 10/1; Mantu, Dumitroaia 1997, 202, fig. 94; la Cucuteni-Cetatuia, LIII/6 continea o constructie de cult cu elemente antropomorfe, de 40 x 20 cm: Petrescu-Dimbovita 2004, 120; Trusesti, L38 continea un fragment dintr-o placa antropomorfa, monumentala, fig. 29b: Petrescu-Dimbovita et alii 1999, fig. 372/1; Gimbutas 1982, 81, fig. 44, interpretata ca Zeita pasare; Monah 1997, 38, fig. 6). Cele mai multe fac parte din temple, sanctuare casnice sau comunitare. Piesele descoperite intai la Trusesti (fig. 27a-c), urmate apoi de cele de la Parta si mai apoi de Targu Frumos, arata clar ca este vorba de temple unde erau oficiate anumite ritualuri legate de divinitatea de baza sau cele asociate. Cele mai multe reprezinta cuplul Marea Mama - Taur sau substitute ale acestora (bucraniu, bucraniu - coloana s.a.), dar si alte divinitati, Soare - Luna, Phalus-Vulva etc. Acestea sunt destinate unor ritualuri legate de fertilitate si fecunditate ale comunitatilor agricole. Numarul mare de sanctuare de la Trusesti fie ca sunt casnice sau comunitare, demonstraza acestea (fig. 33; reconstituiri: Mantu - Lazarovici 2002). Sanctuarul 1 (L24) de la Trusesti are in centru altarul monumental, fiind cu fata spre vest, in fata avea vatra sau banca pentru ars sau depus ofrande, iar in spate un vas suport, tot piesa pentru oferire. In Sanctuarul 2 (L40), stela cu trei protome (Höckmann 1987, p. 93) sau reprezentarea de tip oranta (Gimbutas 1989, p. 150, fig. 233; 1991, p. 328; Petrescu-Dimbovita et alii 1999, 526, fig. 372) era plasata spre peretele de vest, cu fata orientata spre rasarit, ceea ce ar confirma ideea de oranta prin invocarea luminii, fortei si caldurii soarelui. Celelalte sanctuare ar fi legate de alte toteme, cultura Cucuteni - Tripolie dezoltand o motivistica deosebita in arta plastica, dar mai ales prin pictura (C.-M. Lazarovici 2006; ** Novi Sad si altii despre semnificatiile artei cucuteniene si simbolistica lor.)
La Tirgu Frumos N. Ursulescu si echipa sa a descoperit un altar monumental, parte a unui templu (fig. 28). Piesa a fost montata pe o structura de lemn, probabil o stela, ceea ce reprezinta o inovatie arhitecturala fata de cele de la Parta. S-a pastrat doar bustul piesei, capetele, ca si la Parta au fost distruse si duse in alta parte. Asemenea distrugeri trebuies puse pe seama unor lupte intercomunitare ori tribale.
Forma si decorul, extrem de interesante, sunt din pacate puternic distruse. Altarul cu doua personaje de la Trusesti, de altfel cea mai veche piesa monumentala descoperita in Romania (fig. 29a), care a generat mai multe interpretari (perechea divina sau un cuplu de doua zeitati feminine, mama si fiica: Demeter si Chore), are o alegorie foarte interesanta. Plasarea pantecului, simbol clar al graviditatii, sugereaza ca aceasta se petrece intre cei doi parteneri, cele 6 coloane mari si cele 3 mici sau phalusuri redate intaresc ideea de sexualitate celesta. Cele trei coloane mici din zona pantecului ar putea fi puse in legatura cu primele trei luni ale conceptiei si cu urmatoarele 6, ar forma cele 9 luni de gestatie.
Statuia monumentala de la Parta, spre deosebire de cea de la Trusesti avea pantecul lipit la statuia feminina. Pe marginile statuii, pe soclu se aflau tavi pentru ofrande, spre deosebire de cea de la Trusesti, ce avea cupa pentru lichide sau ofrande pe crestet. Pe margini erau semne legate de fecunditate si fertilitate.
Amfora situata in spatele statuii taur, primea, la inceputul primaverii si toamnei lumina soarelui la asfintit prin peretele de vest si printr-o fereastra rotunda ramasa deschisa in unele etape de reparatii ale Sanctuarului 2 (Gh. Lazarovici et alii 2001; articol Ungaria cu Iharka). In numeroase statiuni au fost descoperite fragmente de statui de marime mijlocie, care apartin unor altare casnice sau comunitare. Trebuie sa amintim doua fragmente de idoli monumentali de la Topolnica in Bulgaria (Koukouli-Chrysantaki et alii 1996, 760), placa decorativa antropomorfizata de la Dolnoslav, fig. 31c (Radunčeva 20003, fig. 59 si 68), ca si figurile antropomorfe de mari dimensiuni din tellul de la Ruse, pentru care nu avem suficiente informatii (sapaturi V. Popov, informatii verbale H. Todorova, I. Vaysov 2004).
Amintim aici si medalionul de lut pictat din sanctuarul 1 de la Cascioarele. Exista si altele statui monumentale, legate de vanatoare (vezi cele din PPN, fig. 2-6) sau pescuit, ca cele din cultura Lepenski Vir.
O singura constructie era doar sanctuar, se afla intr-o nisa sub stanca si avea ca masa o placa mare de piatra, iar pe margini erau doua statui de piatra.
In afara de elemnetele mentionate, amintim prezenta unor banci sau lavite. In sanctuarul Cascioare 2, macheta era asezata pe o astfel de amenajare, fig. 34 (H. Dumitrescu**), iar la Sabatinovka II pe ea erau etalate statuietele antropomorfe (fig. 17). Casete au fost descoperite si in alte sanctuare decat la Parta si anume la Harsova (Hasotti 1997, 81, fig. 107/1), sau asa cum se vede la Dolnoslav (fig. 31c) sau in sanctuarul de la Véstö Magór (fig. 35). Un ultim element specific sanctuarelor si templelor este decorul bogat de pe pereti, de cele mai multe ori pictat, sesizat atat in descoperirile arheologice propriu-zise, dar vizibil si pe multe machete de sanctuare. Pereti pictati au fost descoperiti in doua constructii monumentale (120-170 m², lungi de 18-19 m) din tellul Azmaska (dar singura amenajare interioara consta din platforme de argila destinate cultului), (Perničeva 1978, 167). La nord de Dunare, pereti pictati in afara de sanctuarul de la Cascioarele avea si cel de la Tangaru (benzi albe inguste, sau dungi cafenii, incadrate de rame inguste albe: Berciu 1978, 167). Exista o bogata literatura si pentru machetele de sanctuare in care este comentat si decorul pictat de pe peretii acestora (Mantu Lazarovici 2002 si bibl.). Desi analiza noastra este doar partiala, observam existenta unor reguli privind amplasarea templelor, aflate in centrul statiunii.
Altarele comunitare sunt plasate in diferite parti pentru a usura depunerea ofrandelor aduse diverselor divinitati. La Parta am observat, desi nu putem generaliza ca anumite familii, grupate in blocuri de case, pe care le credem legate prin relatii familiare [cele mai multe incaperi sau constructii au inceput innivel 7B (P17-43), iar altele in 7A (P119, Casa Cerbului, P9) ]au undeva in spatiul interior comun sau separat (nu am putut face distinctii clare) cate o un obiect monumental legat de totemul familiei. Acestea sunt construite in nivel 7c + 6, perioada de maxima inflorire a statiunii, arhitecturii si vietii spirituale. Astfel Blocul P 40 - 43 are ca totem Luna. Blocul P126-136 avea ca totem bucraiul. Casa Cerbului avea capul de cerb. Mai mult la acesta din urma am gasit si preocupari legate de vanatoare (numeroase bile de prastie, harpune, varfuri de sageata, loc pentru piei, maxilare mari la etaj in vase) dar si numeroase oase de animale salbatice (cerb, jder, pisica salbatica, mistret, capra hircus s.a.) peste 48% manifere salbatice sau 57% la numarul mic de indivizi.
In multe sanctuare au fost descoperite si rasnite, legate de rasnitul sacru (Vl. Dumitrescu 1970, 10, 4, III/2; Gimbutas 1984, 74, 25; 1991, 261, fig. 7-59a-b;Marchevici 1960, 282, 290,fig.1; Makkay 1971, 138; Vl. Dumitrescu 1974, 170-1721, 474, 481; Ursulescu 2002, 4). Informatii deosebit de interesante legate de interiorul sanctuarelor, de arhitectura, mobilierul si asocierea difeitor elemente le ofera studierea machetelor de sanctuare. In acest sens, cele din arealul Cucuteni Tripolie, sunt deosebit de ilustrative (Mantu Lazarovici 2002; Lazarovici 2004), mai les daca avem in vedere si ultimele exemplare provenind din colectia Platar (Videiko et alii ). Machetele de sanctuar sunt imaginate ca o casa a zeilor dupa modelul si casa oamenilor si invers. Dar abordarea si reinterpretarea acestora o vom face cu alta ocazie. Despre constructii de cult neo- eneolitice din sud-estul Europei: Tehnici de construire, organizare spatiala, scurte interpretari. Partea II-aBanca.
Rasnita Depunerea rasnitei an sanctuar se leaga de ritualuri de risnire ard pot fi puse le "sfiintit" asa cum la Parta in Sanctuarul 2 au fost depuse bilele de prastie (Lazarovici et alii 2001,**). Rasnite apar in sanctuarele de la : Cascioarele 2 (L1/1964: DUMITRESCU 1974, 170-171, 474, 481: DEAVR 1980, 297); in Egipt la Rife (sanctuarele nr. la Muller-Karpe III.T 1974, pl. 123/1,3,6,11,13,16), in machetele de sanctuar de la Popudnja si Suskova
Razboiul de tesut si numerologia sa. In numeroase sanctuare apar elemente de la Razboiul de tesut. In sanctuarul 2 de la Parta apar 7 greutati conice, langa peretele de vest, fiind prima instalatie pe care o lumineaza soarele care patrunde in sanctuar, semnificand incetarea activitatilor gospodaresti pentru femeie si aprinderea focului pentru gatitul si iluminatul de seara (Lazarovici et alii 2001) tot in numar de 7 sunt pe ambele banci in sanctuarul de la Salacea (Lazarovici & 2001, I.1, p. 246, 286, 292: Lazarovici 2000, p. 61) . Greutati mai apar la etaj in sanctuarul atelier de la Radingrad (sapaturi Totiu, Ivanov 1974 apud Gimbutas 1991, 260). Legat de numerologia cultica retinem numarul de 7 grautati au multipil lor format din 6 (conice) + 1 (rotunda sau discoidala, fir margine de foaie) ce apar in mai multe situatii in numar de 28 amintin de calendarul lunar sau ciclul feminin (Balta Sarata Lazarovici et alii **) exprimat prin greutati, sau depuneri de vase cum sunt cele de la Traian Dealul Fantanilor (Dumitrescu 1954; 1957; 1958;1961; Necrasov 1984, 146-148 apud Lichter 2001, kat. 252).
Altarele si atributele lor Caseta.
Cupa de lichide, depuneri rituale Cupa de sange.
Nisa. Fereastra / Vitrina Ferestre in sanctuare sau machete de sanctuare apar in numeroase cazuri. Cel mai adesea sunt rotunde, macheta de la Cascioarele este cu cele mai numeroase (Dumitrescu , H. 1968, 381-394: 1973, 311-316: Gimbutas 1984, 71, 76, fig. 42,1: 1991, 260, fig.7-57; C-M., Mantu - Lazarovici 2004, fig. 8, 11, 14, 32, 33, 35, ) dar apar si dreptunghiulare sau patrulatere ca cele de la Catal (fig. 13), triunghiulare (Eridu: Vlassa 1976, 185, fig. 22) si altele (Asura, Creta etc. C-M., Mantu - Lazarovici 2004, fig. 33, 37, 40) sau deschideri in forma de "T" pe machete din grupul Anzabegovo (. In macheta de la Kamilari, civilizatia minoica (Rutkovski 1972, 199, Lazarovici & 2001, I.1, p. 289, fig. 263; C-M., Mantu - Lazarovici 2004, fig. 42) acestea sunt patrulatere sunt 3 la numar si apar deasupra unor personaje ce stau pe tron.
Stramosul mitic.
Decor specificPeretele exterior.Peretii interiori. Finisarea si decorarea peretilor interiori este cu motivele specifice civilizaziei, fie cu monive care sugereaza ideile de baza ale alegoriei din acel sanctuar. De exemplu un sanctuar cu cap de taur Peretii cu vatra,
Peretii cu fereastra
Culorile si semnificatiile lor in sanctuareRosu si negru Rosu si alb Alb si negru Inventarele mobileVatra mobila Vasele de cereale Casetele de cereale Vasele de lichide Vasele de ofeire Ritualuri in sanctuareOferirea Fumigatio Mactatio jertfe de animale Cel mai semnificativ exemplu privind jertifrea animalelor an sanctuare sau temple il avel din macheta de sanctuar de la Vounas (Dikaios - Stewart apud Muller-Karpe, III, 1974, Kat. 115, pl. 343/4-5: Karaghoergihs 1977, 34, 41-42, fig. 13a; ) unde de ambele parti ale intrarii sunt nise in care sunt cornute mici pentru jertfa, regele sta pe tron iar femeia cu copilul in brate credem ca urma sa fie initiat, iar nu jertfit (Lazarovici
Rasnitul cultic numerologia sacra In numeroase temple, sanctuare, samctuare casnice, case ale unor preotese apare rasnita, rasnitul cultic, depunerea rasnitei la fundare sau la abandonare (Balta Sararta de exemplu ** Layarovici eta alii 2003). Depuneri de In sanctuare apar o serie de obiecte legate de o numerologie sacra. Cel mai adesea este cifra 7. Ritualuri de fundare. Pentru trainicia constructiei, pentru a o feri de rele, pentru a "sfinti" locul se obisnuiesc ritualuri de fundare din cele mai variate. Inca de la primele temple de la 'Ain Ganzal a fost depus sub pragul de intrare un schelet de copil (Hauden 2003, fig. 6.20). La Hirsova pe aliniamentul unui perete a fost descoperit un schelet de copil de 5-6 ani ce suferea de o maladie (Popovici M., et alii, 1996, p. 56, fig. 69). Tot acolo au fost depuneri de vase simbolizand corp uman cu acelas sens (inf. M. Popovici, descoperire din 2005).. BibliografieASLANIS, J. 1990 Befestigungsanlagen in Nordgriechenland von dem Chalkolithikum bis zum Beginn der fruhen Bonzezeit, in Vinca and Its Worold, Ed. SASA, LI, Hist. 14, Belgrad, p. 183-188 Sanev V., 1988 - V. Sanev, Neolitska Svetiliste od Tumba vo Madjari, Srpska, in MAA, 9, 1988, 9-10, Simoska D., Kitanovsdki B., Todorović, J. 1979 Neolitcko naselbas vo selo Mogila kai Bitolja, in MacAA, 5. Simoska D., Sanev, V., 1975 : Neolitka naselba Veluska Tumba kai Bitolja, in MAA, 1, p. 25-88. Simoska D., Sanev, V., 1976 : Praistorija vo Centralna Pelagomia, Ed. Narodni Muzej Bitola, 1976 van BERG, P.-L. 1989 Arhitecture et geometrie. De quelque villages Rubanes Recent du nord-ouest, in Helenium XXVIII/1, p. 13-41. van BERG, P.-L. 1991 L`enceinte fossoyee de L`Etoile : geometrie et Chronologie, in Internationales Symposion 'Die Vinca Kultur - Rolle und Ihre Beziehungen, in Banatica, 11, 1991, p. 237-258. JOVANOVIC, J. 1991 Die Kultplatze und Architekture in der Vinca- Kultur, in Internationales Symposion 'Die Vinca Kultur - Rolle und Ihre Beziehungen, in Banatica, 11, p. 119-124. Hayden B., 2003 : Shamans, Sorceres and Saints, Whasington 2003, 198-199, fig. 6.20 Popovici M., et alii, 1996 : Viata pe malul Dunarii acum 6500 ani, Expozitia romano-franceza 1996, Ed. Muzeul National de Istorie colab., p. 56, fig. 69. Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
a
b
b
a
b
c
