Dinamica externa - Aspecte generale

Dinamica externa - Aspecte generale

Dinamica externa sau exomorfodinamica reprezinta partea geologiei care se ocupa cu studiul proceselor geologice determinate de interactiunea dintre invelisurile externe ale Pamantului - atmosfera, hidrosfera, biosfera si scoarta terestra.

Sursele de energie ale fortelor externe ce actioneaza asupra scoartei terestre sunt reprezentate de: energia radianta (lumina si caldura), atractia Lunii si a Soarelui, gravitatia Pamantului si, in mai mica masura, radiatiile cosmice si caderile meteoritilor.

☼ Energia radianta, ca principala sursa de energie, determina o incalzire neuniforma a scoartei terestre, a atmosferei si hidrosferei, favorizand astfel dezagregarea si alterarea rocilor, formarea curentilor aerieni si acvatici, evaporarea apelor si formarea precipitatiilor atmosferice, dezvoltarea lumii organice etc.

☼ Atractia Lunii si a Soarelui determina aparitia fluxului si refluxului, iar atractia gravitationala a Pamantului determina deplasarea, din zonele inalte in zonele mai joase ale reliefului, a apelor si a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.

Fortele externe, spre deosebire de cele interne, care dau nastere neuniformitatii terenului, au o actiune de reducere a acestor neuniformitati si de nivelare a suprafetei Pamantului.

Agentii sau factorii externi, prin intermediul carora se exercita actiunea fortelor externe sunt: apa, gheata, aerul atmosferic si organismele.

Acesti factori favorizeaza dezagregarea si alterarea rocilor, transportul si depunerea materialelor rezultate. Ansamblul proceselor de distrugere a rocilor sub actiunea acestor agenti poarta denumirea de eroziune (de la latinescul erodare care inseamna a uza prin roadere).

In raport cu natura agentului extern, eroziunea poate fi deflatie si coraziune in cazul vantului, coroziune in cazul apelor curgatoare, abraziune determinata de actiunea valurilor asupra tarmului, smulgerea unor blocuri sub actiunea ghetarilor etc.

Transportul se realizeaza fie prin cadere libera, rostogolire, alunecare gravitationala, fie sub actiunea vantului, a apelor de siroire sau curgatoare, a curentilor marini sau a ghetarilor. Raurile reprezinta agentul extern cel mai extins, mai ales in zonele cu clima ecuatoriala si temperata. Urmeaza apoi vanturile, indeosebi in zonele cu clima arida, si ghetarii, specifici climei reci glaciare.

Ansamblul proceselor de indepartare a produselor de alterare si eroziune, care au ca rezultat o coborare a suprafetei uscatului, sunt cunoscute sub numele de denudatie, iar procesele de alterare si eroziune impreuna cu cele de denudatie sunt fenomene de gliptogeneza.

Depunerea si acumularea produselor de dezagregare si alterare are loc prin precipitare din solutii (sedimentare chimica), prin actiunea organismelor (sedimentare organogena) sau prin depunerea particulelor solide transportate in general de apa (sedimentare mecanica).