EXPLOATAREA CARBUNELUI IN BAZINUL CARBONIFER VALEA JIULUI - REALIZARI SI PERSPECTIVE

EXPLOATAREA CARBUNELUI IN BAZINUL CARBONIFER VALEA JIULUI - REALIZARI SI PERSPECTIVE

Abstract

1. Prezentare generala

Exploatarea carbunelui din bazinul Valea Jiului se desfasoara sub egida Companiei Nationala a Huilei S.A. Bazinul este impartit in 16 perimetre din care active sunt 7. Rezerva industriala a perimetrelor in exploatare este de 300 milioane tone care la actuala dinamica a productiei asigura continuitatea exploatarii pe o perioada de 80 ani. Suprafata perimetrelor miniere aflate in functiune este de 47 km².

Principalul produs este huila energetica cu o putere calorica medie de 4000 Kcal/kg.

Strategia energetica a Romaniei prevede realizarea unei cantitati de cca. 3-3,5 milioane tone carbune/an.

2. Geologia zacamantului de huila Valea Jiului

Bazinul carbonifer Valea Jiului, este situat la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest, are forma unui triunghi ascutit cu suprafata de 163,35 km², orientat V.S.V.- E.N.E., cu lungimea de 45 km si latimea cuprinsa intre 9 km la est si 1,5 km la vest (fig.1).

Bazinul Petrosani este constituit dintr-un fundament cristalin ce apartine panzei getice si depozitele sedimentare sub forma de sinclinal ce apartin Cretacicului superior, Paleogenului si Miocenului. Depozitele neozoice de cuvertura au fost divizate in cinci orizonturi litostratigrafice, dar numai orizontul 2 este productiv si are o grosime medie de 400 m.

Litologic se caracterizeaza prin predominatia rocilor psamo-pelitice de culoare cenusie-negricioasa, stratificate si prin prezenta faunei si florei fosile si a stratelor de carbune.

Carbunii reprezinta 5,5 % din volumul orizontului 2, cu valori mai mari in zona estica si mai mici in zona vestica, formand 22 strate a caror extindere, grosime si calitate sunt variabile.

3. Tectonica zacamantului

Cutarea depozitelor sedimentare s-a facut sub influenta fortelor tectonice laterale, perpendiculare pe axa sinclinalului si datorate presiunilor exercitate de rama cristalina, cu directii NV/SE, cat si sub influenta presiunii litostatice si a scufundarii sedimentelor de-a lungul faliilor de subsidenta din fundament. In afara de acestea, structura bazinului a fost mult complicata de dislocatii naturale prezente prin falii.

4. Descrierea stratelor de carbune

Stratele ce prezinta interes economic sunt: 3, 5, 7, 13, 15 si 18, care in general sunt constituite din bancuri de carbune separate de intercalatii argiloase.

In prezent se exploateaza stratele 3, 5 si 13.

Stratul 3, principalul strat al bazinului, are grosimi de 10-48 m si este format din 5-20 intercalatii carbunoase separate prin argile cenusii-negricioase. Rezervele acestui strat reprezinta aproximativ 48% din volumul total pe bazin.

Stratul 5, cu grosime cuprinsa intre 2,5 si 7,5, este constituit din 3-7 bancuri de carbune si cuprinde 12% din totalul rezervelor din bazin.

Stratul 13 are o grosime inegala, in perimetrele estice si este format din 2-4 bancuri de carbune totalizand 2-5 m, iar in cele vestice este format din doua complexe cu grosime totala de 7-13 m.

5. Caracteristicile geo-mecanice ale rocilor din Bazinul carbonifer Valea Jiului

Rocile ce constituie umplutura bazinului carbonifer Valea Jiului, in care sunt cantonate stratele de carbuni si care prezinta interes sunt aproape in exclusivitate roci detritice epiclastice. Cu totul izolat se intalnesc si roci de precipitatie chimica, de concretiuni silico-carbonatice.

Caracteristicile fizico-mecanice si elasto-plastice ale rocilor si carbunilor din Bazinul carbonifer Valea Jiului s-au determinat in laboratorul de Mecanica rocilor a Universitatii din Petrosani si sunt prezentate in tabelul 1.

6. Metode si tehnologii de exploatare aplicate la minele din Valea Jiului

In prezent in minele din Valea Jiului se aplica trei metode si tehnologii de exploatare si anume:

- metoda de exploatare in felii inclinate cu sustinere mecanizata (fig.2);

- metoda de exploatare in felii orizontale cu sustinere individuala (fig.3);

- metoda de exploatare cu banc subminat cu sustinere individuala in variantele:

- pentru strate cu inclinari mici si medii (fig.4);

- pentru strate cu inclinare mare (fig.5).

Ponderea productiei pe metode de exploatare in anul 2007 a fost:

- abataje frontale complex mecanizate: 28 %;

- abataje frontale cu sustinere individuala: 16 %;

- abataje cu banc de carbune subminat: 56 %.

Tabelul 1. VALORILE MEDII ALE CARACTERISTICILOR MECANICE SI ELASTICE ALE ROCILOR SI CARBUNILOR

DIN VALEA JIULUI

Valori medii obtinute in opt campuri miniere, de la Lonea pana la Barbateni

7. Realizari si perspective

Competitivitatea ca masura de vanzare cu profit a produsului in conditiile concurentei trebuie privita ca rezultat al compunerii calitatii si productivitatii.

Cresterea productivitatii este esentiala in procesul de exploatare dar nu trebuie neglijata calitatea carbunelui. Promovarea noilor tehnologii de extragere a devenit politica de stat in tarile avansate industrial.

Dupa cum observam din tabelul 2, dinamica productiei din abatajele cu banc de carbune subminat a fost intr-o continua ascensiune.

Strategia de restructurare a activitatii in domeniul carbonifer in Romania trebuie sa tina cont de tendinta de scadere a consumului de combustibili solizi.

In anul 1990 in cele 16 perimetre miniere administrative functionau 48 mine subteran, 4 cariere si 5 uzine de preparare. In prezent mai functioneaza 7 exploatari subterane si o uzina de preparare a carbunelui la Vulcan.

Din minele in functiune se extrag peste 3 milioane tone de carbune anual la o putere calorifica de 3.500-4.200 kcal/kg. Gradul de recuperare a rezervelor fiind peste 90 %. Compania Nationala a Huilei S.A. are 11770 salariati, iar cheltuielile la 1000 lei productie marfa sunt de 1600 lei. Productivitatea fizica a muncii este de 267 tone/persoana.

7.1. Obiectivele fundamentale pe termen scurt si mediu

►Pregatirea Companiei pentru a functiona in cadrul unei piete concurentiale, in conditiile Directivei CE 1407/2002, privind eliminarea subventiilor incepand cu anul 2011.

►Imbunatatirea si ameliorarea conditiilor de munca, sanatate si securitate a personalului si zacamantului.

►Oferta la nivelul cererii interne de huila - conform Politicii energetice a Romaniei pe perioada 2007 - 2009.

Pentru fiecare din obiectivele sale, Compania are definite masurile concrete de actiune, dintre care sunt de mentionat:

a) In domeniul tehnic si economic:

- retehnologizarea - modernizarea proceselor tehnologice;

- restructurarea capacitatilor de productie fara a mai recurge la noi inchideri de mine;

- continuarea concentrarii exploatarii in zonele cele mai productive;

- optimizarea numarului de personal pana la atingerea nivelului de productivitate propus;

- realizarea productiei de carbune la nivelul stabilit in Strategia industriei miniere, in conditii de eficienta economica si de securitate a muncii si zacamantului;

- valorificarea produselor miniere in conditiile pietei libere, la concurenta cu orice alti furnizori;

- promovarea parteneriatului stat - privat pentru atragerea de investitii;

- cererea conditiilor pentru integrarea companiei in cadrul unor structuri energetice complexe.

b) In domeniul mediului si al securitatii muncii:

- promovarea unui management de mediu la standarde europene;

- reutilizarea spatiilor si activelor devenite disponibile prin inchiderea minelor;

- punerea in valoare a gazului metan provenit din zacamintele de huila;

- elaborarea unor programe de crestere a gradului de securitate si sanatate in munca;

- ameliorarea starii de sanatate a personalului angajat;

- atenuarea problemelor sociale si revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate;

Tabelul 2. DINAMICA PRODUCTIEI PE METODE DE EXPLOATARE LA MINELE DIN VALEA JIULUI

- continuarea programelor de reabilitare a zonelor afectate de activitatea miniera (preparatii, halde, iazuri, incinte miniere).

c) In domeniul social:

- sustinerea unui numar de cel putin 15000 locuri de munca directe si indirecte in sectorul minier;

- implicarea companiei alaturi de comunitatile locale in procesul de scolarizare si formarea profesionala;

- punerea la dispozitia consiliilor locale a terenurilor reabilitate sau ecologizate, care au fost ocupate de activitatile miniere oprite;

- parteneriat cu comunitatile locale pentru asigurarea de consultanta in dezvoltarea de afaceri, institutii de creditare, parcuri industriale, incubatoare si centre de afaceri, in localitatile Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni si Uricani.

- punerea la dispozitia comunitatilor locale a unor elemente de infrastructura si utilitati (drumuri, poduri, captari de apa, instalatii de canalizare, instalatii de alimentare cu energie electrica si termica);

- sprijin pentru crearea cadrului necesar dezvoltarii turismului in zona, prin ecologizari de terenuri si reamenajarea peisagistica a zonelor afectate.

BIBLIOGRAFIE :

1. COVACI St. - Exploatari miniere subterane. Vol.I., Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

COVACI St., s.a. - Exploatari miniere subterane. Vol.II., Ed. Corvin, Deva, 1999.

ONICA,I, CHIRIL,G. - Exploatarea cu banc subminat in abataje frontale. Editura    AGIR, Bucuresti, 2005, ISBN 973-720-022-5.