Geneza mineralelor metamorfice

Geneza mineralelor metamorfice

In urma proceselor metamorfice, mineralele existente in rocile supuse acestui proces isi modifica compozitia chimica si unele proprietati fizice.

In conditiile metamorfismului regional, cand zone intregi din partile superioare ale scoartei terestre se scufunda, sub influenta temperaturii si presiunii ridicate, mineralele hidratate isi pierd apa transformandu-se in compusi anhidri. In acest mod, limonitul se transforma in hematit, psilomelanul in piroluzit, opalul in cuart, carbonatii isi pierd bioxidul de carbon.

In zonele mai adanci, din cauza lipsei totale a umiditatii si a unor presiuni hidrostatice mari se formeaza minerale caracteristice cum sunt: micele, amfibolii, piroxenii, feldspatii, ortoclazii si plagioclazii, epidotul, turmalina, rutilul etc.

In timpul metamorfismului regional, prin metamorfozarea argilelor bogate in aluminiu se formeaza minerale caracteristice pentru acest tip de metamorfism, cum sunt: disten, silimanit, andaluzit, staurolit. Prin metamorfozarea rocilor carbonatice (calcare, dolomite) iau nastere silicatii de calciu, cum sunt wollastonitul, grosularul, diopsidul.

Prin miscarile de cutare a scoartei terestre, la suprafata ajung minerale care sub influenta umiditatii si a presiunii tangentiale (stres) se hidrateaza. In aceste conditii se formeaza azbestul - prin hidratarea amfibolilor, talcul - rezultat prin metamorfozarea rocilor ultrabazice sau a calcarelor dolomitice, cloritul - prin hidratarea micei negre, sericitul - prin hidratarea micei albe, grafitul - prin metamorfozarea carbunilor etc.