PROTECTIA CIVILA

MANAGEMENTUL URMARILOR SEISMELOR

HAZARDUL    SEISMIC

Hazardul seismic este larg recunoscut ca fiind tipul de eveniment cu cel mai mare potential distructiv provenind din cauze naturale .

Dupa pierderile cumulate suferite de cutremurele din secolul XX, ca de altfel si intr-un singur eveniment 1977, Romania se situeaza pe locul 3 in Europa, dupa Italia si Turcia.

Rapoarte recente , inclusiv ale Bancii Mondiale cu privire la riscul seismic din Romania , apre-

ciaza Bucurestiul ca fiind Capitala cu cel mai ridicat risc din Europa, fapt datorat combinatiei dintre

conditiile de hazard seismic ale capitalei si fondul existent de cladiri.

Conform estimarilor de specialitate si experientei directe , partea cea mai importanta a pierderilor umane (aproximativ 90 %) si materiale (aproximativ 2/3) in cazul unor cutremure distrugatoare produse in tara noastra afecteaza municipiul Bucuresti.

Harta mondiala de hazarduluri naturale intocmita de Munich Re (1998) indica pentru Bucuresti "oras mare cu efect de tipul celor din Mexico City", situatie rara pe glob si foarte periculoasa in special pentru cladirile inalte. De altfel in toata Europa exista doar doua orase mari cu asemenea efecte : Bucuresti si Lisabona .

Referitor la cutremurele vrancene asupra oraselor, cunoscutul seismolog american profesor Ch. Richter din Los Angeles (SUA), a spus ca " nicaieri in lume nu mai exista vreo concentrare de populatie atat de expusa la cutremure de pamant provenind sistematic din aceiasi sursa'.

Seismologii au intocmit recent un raport cu privire la pericolul unui cutremur major. Daca pana acum calculele bazate pe ciclicitatea activitatii seismice a zonei Vrancea indicau posibilitatea producerii unui cutremur important in anul 2004 + sau - 4 ani , cele mai recente analize au ajuns la concluzia ca inainte de 2013 se va produce in Romania, un cutremur major, cel mai probabil cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter , similar cu cel din 1977.

Raportul arata ca teritoriul Romaniei se caracterizeaza printr-o seismicitate ridicata, asemanatoare cu cea a Turciei , Greciei , Statelor Unite sau Japoniei.

Conformdatelor statistice, in Bucuresti se considera ca aproape un million de locuitori sunt expusi in cazul unui cutremur de intensitatea celui din 1977.

Aceasta se datoreaza faptului ca 8% din locuitori sunt concentrati in 11,6% din locuintele capitalei. Cei mai multi bucuresteni locuiesc in blocuri cu mai mult de opt etaje .

Aproape jumatate din cladirile din orasele mari sunt construite inainte de 1945, dar numai14% dintre locuitori ocupa aceste case; 30% sunt construite in perioada 1946 - 1963 si sunt ocupate de 12% dintre locuitori; cladirile realizate intre 1963 si 1992 reprezinta 21% din fondul locativ si sunt locuite de 74% dintre oraseni. Fondul locativ din din orase este dominat de lipsa de rezistenta antiseismica a unui numar mare de cladiri construite inainte de 1940, manifestandu-se si unele "sensibilitati" in cazul unor structuri flexibile proiectate in anii 1950 - 1977, in care locuiesc o buna parte a orasenilor .

Un seism de intensitate a celui din 1977 (care a facut 1570 de victime ) ar fi mult mai ucigator ca acesta din urma , datorita insuficientei consolidari a cladirilor inalte din orase si a efectelor negative care se pot produce prin avarierea unor constructii industriale neintretinute corespunzator.

La toate acestea se adauga si efectele cumulative ale seismelor anterioare.

Experienta cutremurului din 1977 a pus in evidenta vulnerabilitatea ridicata a numeroase unitati din reteaua medico-sanitara , inclusiv a unor spitale cu rol strategic, precum si a numeroase scoli, pentru 1000 dintre ele desfasurandu-se un program de reabilitare cu finantare din partea Bancii Mondiale.

Vulnerabilitatea s-a manifestat pe planul aparitiei avarierii de multe ori grave, ale constructiilor , ca si pe planul pierderilor functionalitatii , intre altele datorita unor echipamente sau sisteme.

Trebuie mentionat ca pierderile de functionalitate s-a datorat in unele cazuri si unor cauze exterioare , cum sunt blocarea fluxului stradal sau caderii sistemelor de comunicatii.

Principalele cauze ce determina cel mai inalt risc seismic din Romania pentru orasele mari sunt :

I.           Concetratiile de cladiri si populatie , incoparabile cu cele din orasele mici sau comune ale Romaniei;

II.        Existenta unui fond locativ de sute de cladiri de beton armat cu inaltimea mai mare de 4 etaje , cnstruit ,in majoritate intre anii 1930- 1945;

III.     Lipsa ,in perioada constructiei acestor blocuri, a cunostintelor necesare realizarii unor structuri de beton rezistent la cutremure;

IV.     Pozitia geografica a municipiului Bucuresti caracterizata de distantae epicentrale relativ mici (100 - 170 Km) fata de sursa Vrancea , distante ce sunt comparabile cu adancimea focarelor acestor cutremure (60 - 170Km);

V.        Conditiile de teren din zonele de Est, Sud si centrul orasului, caracterizate de prezenta unor straturi argiloase, predominatnte ca grosime in primii 50 - 60 m de la suprafata terenului , care contribuie hotarator la manifestarea unor perioade predominante lungi (1,4 - 1,6 s) in miscarea terenului la cutremurele Vrancene de magnitudine medie si mare (magnitudine moment MW=7,2 sau magnitudine Gutemberg-Richter M = 7,0).

Un alt factor negativ il constituie educatia insuficienta a populatioei in caz de dezastru.

Nu sunt fonduri pentru realizarea obiectivelor legate de aplicarea masurilor de prevenire si interventie rapida si nu exista suficiente cadre medicale pregatite pentru cazuri de urgenta .

Un alt punct negativ " il reprezinta scaderea controlului si calitatii lucrarilor in constructii, ca urmare a descentralizari unor activitati cu implicatii pentru riscul seismic (proiectare , executie ). Chiar dezvoltarea societatii a generat noi riscuri in caz de cutremur , cum ar fii blocarea traficului stradal necesar pentru transportul victimelor la spital.

HAZARDUL SEISMIC

IN BUCURESTI

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multe surse seismice de suprafata (Banat ,Fagaras, Dobrogea etc.).

Sursa Vrancea este determinata pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, zona in care intra si Bucurestiul - cea mai mare aglomerare urbana , in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local. S-a constat ca seismele produse in zona Vrancea se caracterizeaza printr-o mobilitate mare a epicentrelor . Consecintele acestei mobilitati pe directia NE-SV in sensul SV si respectiv NE sunt efectele seismice mai severe spre Bucuresti (1977,1986) respectiv spre Moldova (1940,1990).

Hazardul seismic este influientat de particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurile vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane Kmp.

Activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte.

In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania prezinta o activitate redusa , mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In aceasta zona au avut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor h = 1km) relativ puternice : pe 12 iulie 1991 (magnitudinea undelor de suprafata Ms=5.7), 18 iulie 1991 (Ms=5,6) si 2 decembrie 1991(Ms =5.6, 5 raniti , 1000 imobile prabusite sau grav avariate , 4000 de persoane fara locuinta ), iar ultimul in data de 24 mai 2002, ora 23,42 cu magnitudinea de 4,8 grade pe scara Richter , intensitatea de 6,5 graade pe scara Mercalli, la adancimea de 10 km , cu epicentrul in localitatea Moldova Noua , resimtit in zona Timisoara, Caransebes, Resita , Deta (au fost avariate 13 blocuri , 1 cazarma pompieri , 1 sala de sport , s-au inregistrat 5 raniti usor , iar evaluarea pagubelor a fost de 62,15mird. Lei).

Acceleratia maxima a miscarii terenului inregistrata a fost circa 13% din acceleratia gravitationala. Alte zone seismice crustale active sunt zonale Fagaras si Dobrogea.

Cel mai puternic cutremur din Romania este considerat a fi cel din 26 octombrie 1950, din zona Fagaras , intensitatea sa epicentrala 10 = 9 (scara MSK) corespunzand unei magnitudini Ms = 7,2 (Marza , 1950).

Cataloage ale cutremurelor ce au avut loc pe teritoriul Romaniei au fost elaborate de Radu 1970, 1974 , 1980 si 1994 (manuscrise , publicate in Lungu et al., 1997 ) si de Constantinescu si Marza (1980). In 1997 o versiune bazata pe catalogul Constantinescu si Marza a fost prezentata cu ocazia Primului Seminar International privind Cutremurele din Vrancea , Bucuresti . Cataloagele de cutremure elaborate de C. Radu sunt organizate astfel ( I) Catalogul istoric care contine date din perioada 1984 -1900; (ii ) Catalogul catalogul pentru secolul 20 (1901 - 1991) care contine date in mare parte instrumentale ( incepand din 1935 ). Hazardul seismic este larg recunoscut ca fiind tipul de eveniment cu cel mai mare potential distructiv provenind din cauze naturale pentru Bucuresti.

Dupa pierderile cumulate suferite la cutremurele din secolul XX, ca de altfel si intr-un singur eveniment seismic (1997). Romania se situeaza pe locul trei in Europa dupa Italia si Turcia.

Rapoarte recente , inclusiv ale Bancii Mondiale , cu privire la riscul seismic din Romania, apreciaza Bucurestiul ca fiind capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Europa , fapt datorat combinatiei dintre conditiile de hazard seismic ale capitalei si fondul existent de cladiri.

Conform estimarilor de specialitate si experientei directe , partea cea mai importanta a pierderilor umane ( aproximativ 90%) si materiale (aproximativ 2/3) in cazul unor cutremure distrugatoare produse in tara noastra afecteaza municipiul Bucuresti .

Harta mondiala de hazarduri naturale intocmita de Munich Re (1998) indica pentru Bucuresti: , oras mare cu efect de tipul celor din Mexico City" , situatie rara pe glob si foarte periculoasa in special pentru cladirile inalte . De altfel in toata Europa exista doar doua orase mari cu asemenea efecte : Bucuresti si Lisabona

Referitor la cutremurele vrincene asupra orasului Bucuresti, cunoscutul seismolog american profesor Ch. Richter din Los Angeles (SUA), a spus ca " nicaeri in lume nu exista vreo concentrare de populatie atit de expusa la cutremure de pamant provenind sistematic din aceeas sursa".

Extras din revista "Protectia civila"