Litosfera

Litosfera

Litosfera, asa cum s-a aratat anterior, reprezinta invelisul superior al globului terestru, relativ rigid, ce inglobeaza crusta (sau scoarta) si o parte din mantaua superioara (stratul B"), avand o grosime de 70-150 km.

Litosfera se prezinta sub forma unui numar de placi sau calote sferice, de mari dimensiuni (mai multe mii de km), practic lipsite de deformatii.

Aceste placi au suferit deplasari mari fara a se deforma, fapt ce sugereaza ca litosfera are o mare rigiditate si ea este capabila sa suporte stresuri importante, pe perioade lungi de timp.

Limita dintre litosfera si astenosfera apare adeseori foarte neta, astfel ca placile litosferei aluneca pe substratul vascos al astenosferei, miscarea lor putand sa nu aiba nici o legatura cu miscarile astenosferei.

Aceste placi, formate din scoarta terestra si din partea superioara a mantalei, sustin atat continentele cat si oceanele. In decursul timpului geologic placile tectonice au suferit o serie de transformari: unele au disparut, iar altele noi s-au format. Cauza formarii si deplasarii placilor tectonice o constituie curentii de convectie, care se nasc in astenosfera datorita circulatiei materiei fierbinti.

Ramura ascendenta a curentilor de convectie aduce la suprafata materie mai calda si mai usoara, generand un rift. Ulterior, riftul se dezvolta odata cu indepartarea placilor tectonice (fig. 2).

Fig. 2. Deplasarea relativa a placilor tectonice asociate cu influentele posibile ale litosferei, astenosferei si mezosferei (R.J. Chorlez s.a., 1985)

Ramura descendenta a curentilor de convectie antreneaza materie mai rece si mai densa, care se afunda in astenosfera, astfel incat apar zone de subductie cu tendinta de apropiere a placilor tectonice. Placa acoperitoare coincide cu marginea continentului ce delimiteaza flancul abrupt al fosei oceanice. Prin subductie, in lungul foselor, dispar parti importante ale placilor oceanice, rata anuala de subductie fiind de aproximativ 10 cm.

Grosimea si proprietatile litosferei sunt raportate gradientului geotermic, care permite sa se deosebeasca o litosfera oceanica si una continentala (cu doua tipuri: unul cu gradient coborat - scuturi si platforme - si altul cu gradient ridicat - bazine si lanturi muntoase).

t Litosfera oceanica. Grosimea medie a litosferei este apreciata la 78 km, iar in cadrul ei se separa mai multe zone cu proprietati diferite.

t Litosfera continentala. In domeniul continental baza litosferei este definita prin temperatura starii solide a mineralelor. In ariile scuturilor continentale, ea se gaseste la adancimea de aproximativ 155 km, deci poate avea o grosime de 80 km si poate merge pana la 185 km atunci cand compozitia mineralogica este formata din peridotit cu eclogit.