Metode de cercetare

Metode de cercetare

Geologia ca stiinta utilizeaza ca metode de cercetare observatia, experimentatia si metoda deductiva.

& Observatia directa consta in observarea pe teren a fenomenelor geologice, respectiv alcatuirea litologica, raporturile geometrice dintre stratele care alcatuiesc o anumita formatiune, extinderea lor spatiala. Aceste date prelucrate si interpretate conduc la anumite concluzii.

& Metoda experimentala consta in reproducerea in laborator a unor fenomene care au loc in natura. Aceasta metoda este greu de utilizat, intrucat in acest domeniu intervine un factor greu de inlocuit sau de realizat - timpul. Fenomenele geologice importante, ca orogeneza, gliptogeneza etc. se desfasoara atat de lent incat efectul lor poate fi constatat doar in decursul a mii sau milioane de ani si afecteaza regiuni vaste, imposibil de reprezentat in laborator. Totusi, unele fenomene fizice sau mecanice pot fi explicate pe baza unor experimente de laborator.

& Metoda deductiva sau metoda cauzelor actuale consta in utilizarea datelor privind desfasurarea proceselor geologice actuale pentru intelegerea proceselor care au avut loc in trecutul geologic. Aceasta metoda admite ca in trecutul geologic au avut loc, in general, aceleasi fenomene si procese care au loc si in prezent si, respectiv, ca in trecutul geologic au actionat aceleasi cauze care actioneaza si astazi.

Geologia cerceteaza scoarta terestra, respectiv natura rocilor componente si raporturile spatiale dintre diferite strate si formatiuni, resturile fosile ale organismelor din roci, raspandirea diferitelor zacaminte utile, folosind in acest scop metoda observatiei directe sau diferite metode fizice, chimice, mecanice etc.

Pe baza acestei metode, geologii au putut sa reconstituie conditiile care au existat, in diferite regiuni ale globului, in trecutul geologic. Spre exemplu, prezenta calcarelor recifale in Cheile Bicazului, cu urme de corali, permite deducerea conditiilor in care a avut loc formarea acestui calcar in mari putin adanci (sub 80 m si temperaturi in jur de 20⁰C), asemanatoare celor in care se dezvolta in prezent recifurile de corali.

Metoda actualismului permite si o prognozare a modului in care se vor desfasura in viitor unele procese geologice, pornind de la cunoasterea modului in care se desfasoara astazi procese geologice similare.

Cunoasterea structurii si a formarii scoartei terestre se realizeaza pe baza analizei geometrice, cinematice si dinamice a formelor structurale. Analiza geometrica presupune stabilirea formelor si dimensiunilor corpurilor de roci si a relatiilor geometrice dintre acestea. Analiza cinematica presupune studierea miscarilor si deformarilor pe care le-au suferit corpurile de roci in timp geologic. Practic, metoda urmareste reconstituirea mecanismului de formare a diferitelor tipuri de structuri si reconstituirea in timp a succesiunii diferitelor procese ce au determinat aceste structuri. Analiza dinamica urmareste stabilirea deformarii corpurilor de roci si aparitia structurilor secundare, ca rezultat al actiunii fortelor endogene si exogene.

In afara celor trei metode generale de cercetare, geologia face apel in cercetarea scoartei terestre si la metode specifice (particulare) cum ar fi: metode mineralogice - petrografice (magnetometrie, electrometrie, seismometrie, radiometrie etc.), metode geochimice si biogeochimice de prospectare a substantelor minerale utile, metode stratigrafice - paleontologice, metode tectonice, metode aerogeologice etc.   

In explicarea fenomenelor geologice, un alt rol important il are elaborarea ipotezelor stiintifice, prin care se incearca stabilirea legaturilor dintre diferitele date ale observatiei. Verificarea ipotezelor geologice, spre deosebire de cele chimice sau fizice, nu se face prin experimente in laborator, ci prin repetarea si adancirea observatiilor si prin corelarea datelor. Ipotezele confirmate de observatiile ulterioare sunt ridicate la rangul de legi generale, iar cele infirmate sunt inlocuite. Multe probleme ale geologiei, cum ar fi formarea planetei Pamant si cauzele miscarii scoartei terestre, sunt explicate si astazi numai pe baza unor ipoteze neverificate.