PRINCIPALELE ZACAMINTE DE CARBUNI DIN ROMANIA

PRINCIPALELE ZACAMINTE DE CARBUNI DIN ROMANIA

In subsolul Romaniei exista toate tipurile de carbuni humici, inclusiv turba (precursor al carbunilor), lignit, carbune brun, huile, huile antracitoase si antracit. Lignitii detin peste 85 % din rezervele de carbuni energetici, celelalte tipuri se gasesc in cantitati modeste.

1. Zacaminte de turba

Datorita conditiilor climatice si morfologice favorabile zacamintele de turba se gasesc atat in zonele montane, cat si in cele de deal si campie.

Desi cu un pronuntat caracter floristic si fitocenologic si mai putin litologic, monografia turbelor din Romania realizata de Em. Pop (1960) ramane un tratat de referinta in domeniu.

Din punct de vedere al alimentarii cu nutrienti zacamintele de turba din tara noastra sunt in principal eutrofe, dar raman destule si oligotrofe.

1.1 Zacamintele de turba eutrofa

Cele mai importante turbarii eutrofe sunt legate de depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali. Astfel, depresiunea Ciucului cuprinde pe langa alte 15 zacaminte si zacamantul de la Miercurea Ciuc cu o suprafata de 525 ha, urmat de cele de la Siculeni Siculeni (341 ha) si Toplita (245 ha). Grosimea maxima a stratului de turba este de 2,40 m, in mod exceptional, la Tusnad Bai, dar intr-un zacamant de numai 3,5 ha, turba ajunge la 11 m grosime.

Alte zacaminte de turba eutrofa se gasesc in Depresiunea Maramures (2), cel mai important fiind cel de la Ocna Sugatag de 1,4 ha si cu o grosime maxima de 8 m;

Depresiunea Giurgeului (11 zacaminte) din care doar 6 au peste 10 ha, cel mai mare, Remetea are 140 ha si o grosime a turbei de 3,7 m; Depresiunea Barsei, cu numeroase zacaminte, cel mai mare la sud de Sanpetru are 43 ha cu grosimi sub 2,5 m.

In Bazinul Transilvaniei o turbarie importanta se afla la Mandra, langa Fagaras, are peste 300 ha cu grosimea maxima a turbei de 3,5 m si este instalata in lunca Oltului.

Alte turbarii mai mari se gasesc in depresiunea Pannonica, unde turbaria de la Ecedea din bazinul Crasnei, desi intinsa pe mai multe zeci de kilometri patrati nu contine o turba valorificabila.

In fine, pe Platforma Moldoveneasca, in apropiere de Dorohoi se cunosc trei turbarii, cea mai mare fiind cea de la Dersca Lozna, cu o suprafata de 80 ha si un strat de turba gros de pana la 6 m.

1.2. Zacamintele de turba oligotrofa

Turbariile oligotrofe din Romania apar exclusiv in zona montana, la altitudini de peste 800 m, au suprafete sub 120 ha, in general, mai mici si grosimi de pana la 10 m.

In Carpatii Orientali se gasesc cele mai multe si mai mari turbarii oligotrofe, fiecare masiv muntos mai important avand cateva turbarii. Mai importante sunt turbariile din Muntii Harghita, unde patru zacaminte insumeaza 217 ha cu grosimi ale turbei de pana la 10 m, asa cum este turbaria de la Mohos cu 80 ha. Alte zacaminte se cunosc in Muntii Calimani, Muntii Gutaiului, Muntii Bargaului (Bazinul Dornelor). Acesta din urma cuprinde 26 turbarii cu o suprafata de 700 ha cu valoare stiintifica si economica deosebita, cea mai importanta fiind turbaria de la Pilugani - Poiana Stampei cu 96 ha si grosime maxima a turbei de 6 m. Profilul litologic al zacamantului are urmatoarea succesiune: in baza un strat de namol cu grosimea medie de 0,65 m, urmeaza un strat de turba neagra de cca 2 m grosime, turba de Sphagnum cu multe Cyperaceae si graminee eutrofe; stratul mediu de turba mai putin turbificat, de cca 2 m si, in fine, la partea superioara apare ultimul strat de turba de Sphagnum cu o grosime de peste 3,5 m de varsta subatlantica.

Turba de la Pilugani se exploateaza pentru uz casnic (combustibil), dar si pentru extragerea de rasini eterice (pana la 7,5 %), produse de valoare in industria cosmetica. Namolul din primul strat are proprietati terapeutice deosebite.

Alte turbarii importante din Bazinul Dornelor se gasesc la: Casoi, Colacelu, Gradinita, dar si in alte locuri, insa de dimensiuni mai mici.

Turbarii oligotrofe se mai cunosc in bazinul Lucina (Suceava), Muntii Apuseni, cu peste 50 de turbarii cu o suprafata totala de 212 ha si mai putine in Carpatii Meridionali (Fagaras, Sebes si Semenic).

2. Zacamintele de lignit

Dintre zacamintele de carbuni din Romania, cele de lignit sunt cele mai mari. Din punct de vedere structural-genetic zacamintele cele mai importante sunt legate de depresiunea marginala (Avanfosa Carpatica) in Oltenia si mai putin in Muntenia, apoi in cateva bazine intramontane, dar si cateva in umplutura neogena a Depresiunii Pannonice si cuvertura neogena a Platformei Moesice si Platformei Moldovenesti.

2.1. Zacamantele din bazinul carbonifer pliocen Oltenia

In umplutura neogena a avanfosei si mai putin in cuvertura neogena a Platfoemei Moesice, intre Dunare si Luncavat, se gasesc cele mai importante zacaminte de carbuni din Romania, el singur cuprinzand mai mult de 80 % din rezervele de carbuni energetici ai tarii.

Zacamantul din Oltenia a fost controlat structural (#icleanu et al., 1988) si paleogeografic (#icleanu, 1992a), cea mai mare cantitate de carbuni gasindu-se in zona interna a avanfosei in foste campii de acumulare interdeltaice de tarm cu doua arii de dezvoltare maxima (numar de strate si grosime), prima situata intre Motru si Miculesti si cea de a doua intre Oltet si Taraia. O prezentare detaliata a acestui zacamant a fost facuta de Ticleanu si Patrutoiu (in Petrescu et al., 1987) si apoi de Preda et al. (1994).

STRATIGRAFIA. In umplutura Avanfosei Carpatice si cuvertura neogena a Platformei Moesice, peste depozitele pontiene, in continuitate, dupa I. Andreescu et al. (1985), urmeaza o succesiune de depozite ce alcatuiesc trei unitati litostratigrafice (fig.21).

1.Formatiunea de Berbesti, predominant psamitica, dar si cu nivele pelito- humitice, de varsta getian- parscovian bazala, cuprinde doua complexe carbunoase: primul in vest, complexul de Valea Visenilor, alcatuit din stratele de carbuni A, B si I- IV si cel de- al doilea in nord- est, complexul carbunos de Aninoasa care are 2- 4 strate de carbuni lipsite de importanta economica.

2. Formatiunea de Jiu- Motru este pelito- psamito- humitica, are peste 90 m grosime in zona de margine a bazinului si peste 220 m in centrul acestuia si cuprinde cel mai important complex carbunos (complexul carbunos de Motru). Varsta formatiunii este parscovian- romanian medie.

Fig.21 - Coloane litostratigrafice ale depozitelor pliocene cu carbuni din partea de vest (sectorul Motru-Dunare) si partea centrala ( sectorul Motru - Jilt) a bazinului carbogenerator Oltenia

3. Formatiunea de Candesti (Romanian mediu- Pleistocen inf.) este predominant psamitica, uneori psefitica si cu intercalatii argiloase mai frecvente in partea mediana unde este plasat si complexul carbunos de Balcesti alcatuit din stratele XIV- XVIII de carbuni cu o dezvoltare restransa spre centrul bazinului.

TECTONICA. In general depozitele cu carbuni au inclinare mica spre est, pentru cele din partea de vest a bazinului si spre sud, pentru cele din partea de nord a acestuia. In cadrul avanfosei interne depozitele cu carbuni sunt slab cutate, cu cute largi orientate ENE-VSV. Se disting doua sisteme de falii alcatuite din falii cu sarituri reduse si frecventa scazuta.

Fig.22 - Stratele X si XI din cariera Pinoasa, la sud de orasul Rovinari

HIDROGEOLOGIA. In afara acviferelor freatice, uneori foarte puternic dezvoltate in luncile principalelor rauri ce dreneaza aria zacamantului (Motru, Jiu, Gilort, Oltet), se cunosc numeroase acvifere de adancime cu nivel ascensional, mai rar cu nivel liber. Aceste acvifere sunt cuprinse in pachetele de nisipuri dintre principalele strate de carbuni. Datorita frecventei acviferelor, a caracterului lor predominant ascensional si a legaturilor hidrogeologice dintre acestea exploatarea carbunilor in subteran ridica numeroase probleme de asecare.

STRATELE DE CARBUNI. Din complexul de Valea Visenilor, cu larga dezvoltare intre Dunare si Motru, este exploatat deocamdata doar stratul IV in cariera Husnicioara, unde are peste 10 m grosime. In trecut a mai fost exploatat si stratul I care are grosimi ce pot ajunge la 7 m. De asemenea, grosimi exploatabile pe arii extinse prezinta si stratul III de carbune (I. Andreescu et al., 1992).

Complexul carbunos de Motru cuprinde cele mai importante strate de carbune (V-XIII) care, cu exceptia stratelor IX sI XIII, depasesc toate grosimi de 3 m in zona Motru-Miculesti. Uneori stratele V-VII formeaza un subcomplex a carui grosime atinge 21 m in perimetrul Tismana, la vest de Rovinari. Stratele X-XII formeaza si ele un subcomplex in zona Lupoaia-Rosiuta-Jilt Sud. Stratul X este al doilea ca importanta si are o mare dezvoltare in carierele Lupoaia, Rosiuta, Jilt, Pinoasa (fig.22), Rosia de Jiu si Pesteana.

In partea de nord-est a bazinului, intre Oltet si Cerna, stratele V si VI (I, II nomenclatura locala) au din nou o dezvoltare maxima de 7,6 si 9,4 m grosime. In sudul bazinului stratul V de carbune mai atinge grosimi de peste 4-5 m in perimetrele: Bailesti, Giubega, Segarcea, Salcuta si Mihaita si s-au format mai ales datorita tasarii diferentiale a depozitelor din subasmentul stratelor de carbuni (Ticleanu et Diaconu, 2002).

Stratele complexului carbunos de Balcesti sunt exploatate doar in zona colinara de la nord-est de Motru, la Miculesti (XIV, XV).

COMPOZITIA PETROGRAFICA. Litotipii care alcatuiesc carbunii din Oltenia sunt: carbunele detritic, carbunele xilitic, carbunele slab xilitic si xilitul. Aceasta alcatuire asigura posibilitatea ca pe langa valorificarea in termocentrale, carbunii din Oltenia sa poata fi utilizati si in alte domenii (semicarbonizare, gazeificare, brichetare etc.).

PROPRIETATI FIZICO - CHIMICE. In general, carbunii din Oltenia au continut ridicat in cenusa, la A^anh media plasandu-se la peste 25 %, umiditatea este de 20-42,5 % (Wt), iar puterea calorifica initiala este cuprinsa intre 1330 si 3558 Kcal/kg.

2.2. Alte zacaminte de ligniti

In umplutura Avanfosei Carpatice, in Muntenia se cunosc zacaminte de ligniti la: Curtea de Arges si Schitu Golesti (Pontian), Aninoasa (Dacian), apoi in Muntenia de Est la Sotanga-Margineanca, Filipestii de Padure, Ceptura-Calugareni si Ojasca.

In cuvertura Platformei Moesice s-au semnalat acumulari de carbuni cu grosimi de peste 2 m si spre est de Olt, pana la Mostistea asa cum este si acumularea de sub Bucuresti care are un strat cu grosimi de pana la 4-5 m, la adancimei de peste 400 m.

In cuvertura Platformei Moldovenesti se cunosc acumulari de carbuni de varsta sarmatiana in perimetrul Falticeni-Boroaia-Bogdanesti-Sasca-Hartop cu o suprafata relativ mare dar un strat de carbune ce nu depaseste 1,65 m grosime. Puterea calorifica 1350-4800 (Qi) Kcal/kg, cenusa este de 18-38 % iar continutul in sulf total este mare (3,5-5,98 %).

In depresiunile intramontane ale Carpatilor se gasesc acumulari si zacaminte de ligniti in: Depresiunea Bahna-Orsova, Tara Barsei (Depresiunea Brasovului), cu zacamintele de la Capeni-Baraolt si Sfantul Gheorghe, apoi bazinul Bilbor-Borsec si Bazinul Hategului.

In bazinele intramontane legate de Depresiunea Pannonica se gasesc acumulari de carbuni in intervalul Badenian-Pontian mediu, la: Sichevita, Oravita, Bozovici- Nera, Caransebes Mehadia, Lugoj-Sinersig, bazinul Simleului (Ip-Zauan, Sarmasag, Budoi-Derna-Tatarus), Rosiori-Oradea, Baia Mare si Oas.

3. Zacaminte de carbuni bruni

Codlea - Vulcan. In depozitele liasice in facies de Gresten sunt cuprinse doua complexe carbunoase, unul inferior cu doua strate de carbuni, cu grosimi de 1,2-3,5 m si altul superior, tot cu doua strate ce au grosimi de 1-4 m. Exploatare este sistata.

Bazinul Almas - Agrij. Depozite oligocen terminal - acvitaniene. In formatiunea de Zimbor (Chattian) se gasesc 9 strate cu grosimi ce rar depasesc 1 m, iar in formatiunea de Sinmihai (Acvitanian) alte 4 strate de carbuni. Bazinul Almasului este un bazin paralic, carbunii fiind formati intr-un mediu lagunar cu exces de umiditate in atmosfera. Aceasta geneza explica de ce continutul in sulf este foarte ridicat comparativ cu alte zacaminte.

Carbunii au continutul mediu in cenusa de 20 %, puterea calorifica cuprinsa intre 4800 si 5600 Kcal/kg.

Bazinul Tebea-Brad. Bazin intramontan cu depozite de carbuni de varsta badenian-sarmatiana (3 strate in Badenian, 2 in Sarmatian, vezi Petrescu et al., 1987). Caracteristica bazinului o constituie prezenta unor carbuni bruni, mati care uneori ajung la continuturi foarte mici in cenusa, sunt 10 % (pe ansamblu cenusa este cuprinsa intre 16-25 %) si prezenta fenomenelor de termometamorfism la contact cu cuvertura de piroclaste. Umiditatea totala Wt este cuprinsa intre 19 si 22 %, iar puterea calorifica intre 3370 si 4639 Kcal/kg.

Bazinul Comanesti. Bazin intramontan in Carpatii Orientali separat in mai multe cuvete prin praguri ale fundamentului paleogen, praguri ce au functionat sincarbogenetic (Ticleanu, 1992 a), ceea ce a determinat individualizarea mai multor zacaminte, cate unul, chiar doua pentru fiecare cuveta. Formatiunea purtatoare este formatiunea de Supanu (Micu et al., 1985) cu 2-9 strate de carbuni (nr. variabil in functie de cuveta sau zacamant). Stratele de carbuni bruni, luciosi au grosimi mici de ordinul decimetrilor, rar ajung la 1,5 m (stratul Maria a avut 2,2 m in cuveta Laloaia). Puterea calorifica Qi = 2500- 6150 Kcal/kg si cenusa 4-51 %.

4. Zacaminte de huila

Zacamintele de huila din Romania sunt legate de zone de orogen si de bazine posttectonice intramontane.

4.1. Zacaminte de huila din zone orogene

In Carpatii Meridionali, atat in Autohtonul Danubian (Svinita-Svinecea Mare), cat si in Panza Getica (Resita-Moldova Noua) se gasesc zacaminte de huila.

Zona Svinita- Svinecea. Depozitele de varsta carbonifer superioara (Westfalian-Stephanian) sunt constituite din conglomerate, gresii, argilite, argile carbunoase cu numeroase resturi vegetale fosile si carbuni.

Zacamantul Camenita are un complex superior cu patru strate de carbuni cu grosimi cuprinse intre 0,7 sI 3,75 m. Continutul in cenusa Aanh este cuprins intre 27,4 si 35,5 %, continutul in materii volatile V variaza intre 13,7 si 15,6 %. Puterea calorifica (Qi) este cuprinsa intre 7500 si 8000 Kcal/kg.

Zacamantul Dragosela-Tulinberg-Baia Noua cu huile antracitoase care au Qi = 8400 Kcal/kg.

In aceeasi zona se cunosc zacaminte de carbuni (huile) in ciclul de sedimentare Jurasic-Cretacic inferior, in Liasic.

Zacamantul Cozla cuprinde trei orizonturi din care doua sunt productive cu 6 strate de carbuni avand grosimi cuprinse intre 0,2-7,60 m. Zacamantul este puternic tectonizat intr-un sinclinal asimetric. Aanh = (14-16 %), Qi (7500-8350 Kcal/kg). Continutul ridicat in materii volatile (V= 28-39 %) face ca huilele sa fie incadrate in grupa huilelor grase.

Zacamantul Camenita are doua complexe carbunoase cu cate 3 strate de carbuni alcatuite din 3-4 bancuri cu grosimi de 0,8-4,5 m. Continutul in vitrit este de 53 %. Continutul mediu in cenusa anhidra este de 16 %, materiile volatile sunt cuprinse intre 21-37 % (huile grase), iar puterea calorifica medie este de 8680 Kcal/kg.

Zacamantul Sopot prezinta trei- patru complexe ce contin strate cu inclinari mari si grosimi mici (0,1-1,0 m). Continutul mediu in cenusa este destul de ridicat (35 %), iar puterea calorifica medie este de 7400 Kcal/kg.

Alte zacacminte: Crivi-Rudaria, Chiacovat-Ostresu, Pregheda, Talva cu Rugi.

Zona Resita-Moldova Noua este instalata pe cristalinul getic. Depozitele din ciclul de sedimentare Carbonifer superior - Permian inferior nu contin carbuni, in schimb depozitele liasice contin carbuni in mai multe zacaminte.

Zacamantul Lupac are doua complexe carbunoase, primul cu trei strate avand grosimi cuprinse intre 0,3 si 8 m, iar cel de al doilea cu strate de 0,3- 2,3 m grosime. Continutul in materii volatile este de 5-15 %, iar puterea calorifica este cuprinsa intre 7700-8100 Kcal/kg.

Zacamantul Anina cuprinde in depozite liasic inferioare 8 strate de carbuni cu grosimi intre 0,3-4 m grosime. Continutul in materii volatile este de 28-36 %, iar puterea calorifica are valori cuprinse intre 7700 sI 8200 Kcal/kg. Din punct de vedere tehnologic huilele de Anina sunt cuprinse in categoria huilelor cocsificabile; in prezent mina este in conservare.

Zacamantul Doman este alcatuit din 3 strate de carbuni cu grosimi cuprinse intre 0,8 si 3,0 m. Carbunii sunt huile slabe care cocsifica greu si au urmatoarele proprietati principale: V (13-17 %), Qi 7000 Kcal/kg.

Alte zacaminte sunt: Secu, Zagardia, Ranchina, Anina Vest Bradet.

4.2. Zacaminte de huile in bazine intramontane

Bazinul carbonifer Petrosani

Intre Muntii Surianu si Retezat, la nord si Muntii Vulcan, la sud, pe o lungime de 50 Km (E-W) si o latime de 1,5 - 9 Km, se dezvolta Bazinul Petrosani. Depozitele chattiene detritice continentale si marine sunt separate in cinci 'orizonturi', dintre care doua contin carbuni: primul 21 strate si secundul 9 strate lenticulare, necorelabile. Tectonica este complicata, depozitele cu carbuni formand un sinclinal asimetric afectat de mai multe sisteme de falii.

In ceea ce priveste calitatea carbunilor retinem continutul in sulf de 2-3 % si puterea calorifica de 7600- 8000 Kcal/kg. De asemenea este de retinut ca gradul de carbonificare al carbunilor (huile cocsificabile si huile energetice) creste de la E spre W, fapt datorat cresterii stressului in acelasi sens (Mateescu).

Bazinul Rusca Montana situat in Muntii Poiana Rusca cuprinde depozite lacustre cu influente marine de varsta maastrictiana. Depozitele formeaza un sinclinal asimetric cu 6 strate de carbuni avand grosimi cuprinse intre 0,2 si 3 m. Proprietati fizico-chimice principale: Wt = 5,5 %, Aanh=37-40 %, V= 26-35 %, Qi= 4300-4500 Kcal/kg. Reprezinta huile cu proprietati de aglutinare si cocsificare.

5. Zacaminte de antracit

Zacamantul Schela-Viezuroiu

In depozitele liasice apare o succesiune de conglomerate, gresii, sisturi argiloase, la partea inferioara a succesiunii acestora, urmate de un 'orizont' median de 200-300 m grosime alcatuit din gresii, sisturi pirofilice, sisturi grafitoase si lentile de antracit. Tectonica zacamantului este foarte complicata, iar variatiile rapide de facies complica si mai mult situatia. Lentilele de antracit au lungimi 100-150 m si grosimi de 5-10 m si se disting 4-10 nivele cu lentile de antracit. Densitatea antracitului este cuprinsa intre 1,5 si 1,7 gr/cm3. Alte proprietati: cenusa 20-25 %, V=1 %, Cmc=9095 %, Qi= 8000

Kcal/kg.

Alte acumulari: Culmea Obarsiei, Crasna-Stanesti, Raul Lung-Raul Alb din partea interna a Autohtonului Danubian, zona Presacina cu strate lentiliforme avand grosimi de 0,2-0,4 m.

Proprietati fizico-chimice: Wt=1 %, V= 1,4 %, Aanh 20-28 %, Qi intre 5500 si 6200 Kcal/kg.