imbunatatiri funciare si dezvoltare rurala - imbunatatirea exploatarii sistemului de irigatie tansa-belcesti prin retehnologizarea retelei de irigatie prin aspersiune

 

IMBUNATATIREA EXPLOATARII

SISTEMULUI DE IRIGATIE

TANSA-BELCESTI

PRIN RETEHNOLOGIZAREA RETELEI DE IRIGATIE

PRIN ASPERSIUNE

PIESE SCRISE

TEMA

MEMORIU JUSTIFICATIV

CAPITOLUL I

1.Conditii naturale

1.1.Caracterizarea cadrului natural..

1.2..Conditii geomorfologice si topografice . . . . . . . ..

1.3.Conditii climatice . . . . . . . . . . . . . ..

1.4.Conditii pedologice . . . . . . . . . . . . . . . .

1.5.Conditii geotehnice si hidrogeologic . . . . . . . . . .

1.6.Vegetatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

1.7.Lucrari de imbunatatiri funciare si gospodarirea apelor

existente in zona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1.8. Regimul de irigatii.

1.9.Structura planului de cultura si productiile considerate . ..

CAP II.SCHEMA HIDROTEHNICǍ

2.Schema hidrotehnica a amenajarii existente

CAP.III.CALCULE DE DIMENSIONARE

3.1.Calculul debitelor specifice de dimensionare . . . . . .

3.2.Calcului privind echipamentul mobil de udare si a retelei de distributie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3.3Stabilirea pierderilor de sarcina pe aripa..

3.4.Stabilirea pierderilor de sarcina la hidrant . . . . . .

3.5.Stabilirea pierderii de sarcina pe

conducta de legatura . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.6.Debitul de dimensionare al amenajarilor interioare si al aductiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.7.Dimensionare conductelor secundare . . . . . . . .

3.8.Calculul statiilor de pompare proiectate,echipament hidromecanic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3.8.1.Determinarea caracteristicilor statiilor de pompare . .

3.9.Schema de amenajare proiectata . . . . . . . . . . ..

CAP IV.TEHNOLOGII DE EXECUTIE

PENTRU RETELE DE DISTRIBITIE CU CONDUCTE INGROPOATE SI STATII DE PUNERE SUB PRESIUNE

4.1.Lucrari tehnice de executie.

4.2.Tehnologii de montare a tuburilor.

4.2.1.Montarea tuburilor din azbociment,protectia si izolarea conductelor.

4.3.Exemplu de antemasuratoare.

CAP.V.EXPLOATAREA LUCRARILOR DIN AMENAJAREA DE IRIGATII SI

INTRETINERA SCHEMEI DE AMENAJARE

5.1.Aspecte generale privind exploatarea si intretinere

lucrarilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5.2.Probleme de exploatare si intretinere privind elementele . .

proiectate pentru noua schema . . . . . . . . . . . . . . . .

5.2.1.Incercarea la presiune a conductelor . . . . . . .

5.2.2.Remedierea defectiunilor a conductelor din azbociment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

5.2.3.Masuri pentu protectia muncii si P.S.I. pentru lucrari de terasamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . ..

PIESE DESENATE

v    Plansa 1 - Plan de situatie cu schema de amenajare existenta, sc. 1:10000

v    Plansa 2 - Plan de situatie cu schema de amenajare proiectata sc. 1:10000

v    Plansa 3 - Diagrama presiunilor

v    Plansa 4- Plan de detaliu cu amplasarea statiei de pompare sc. 1:500

v    Plansa 5-Dispozitie generala a statiei de pompare depunere sub presiune.

v    Plansa 6- Plan montaj instalatii hidromecanice sc. 1:50

v    Plansa 7-Profile longitudinale CDS1-CDS2.

v    Plansa 8- Schema tehnologoca pentru astuparea santurilor la conducte AZBO.

v    Plansa 9- Supapa de suprapresiune.

v    Plansa 10 Schema privind nodurile de distributie pe conducte secundare

v    Plansa 11- Instalatie de aerisire dezaerisire

MEMORIU JUSTIFICATIV

Tema proiectului elaborat de mine se numeste˝Imbunatatirea exploatarii sistemului de irigatie Tansa-Belcesti prin retehnologizarea retelei de irigatie prin aspersiune˝.

Scopul proiectului meu a fost de a stabili o schema hidrotehnica corespunzatoare,cu conducte sub presiune, conform cerintelor temei de proiectare.

Proiectul cuprinde 5 capitole si 11 planse

In Cap.I. am prezentat datele de studii caracteristice zonei respective, date care in urma analizei efectuate au condus la stabilirea plotului de irigatie si a regimului de irigatie.

Astfel zona plotului este marginita la nor de loc. Ulmi - Liteni, Ulmi - Polieni, acumularea Tansa si CF Pd. Iloaiei- Harlau, la sud fiind delimitat de loc. Boureni, Fifinasi si Valea Oilor, iar in vest este delimitat de loc. Blas.

Aceste teritoriu fiind acoperit in mare parte de sol cernoziom format pe loess de la slab la mediu levigat.

Temparatura medie a zonei este de cca. 10°C iar precipitatiile medi se situiaza intre 400- 475 mm.

Din punct de vedere hidrogeologic zona se caracterizeaza prin numeroase orizonturi de prafuri argiloase loessoide, galbene, plastiv vartos de cca. 5-6 m grosime.

Pentru proiectarea statiilor de pompare si a bazinului de stocare sau executat foraje in amplasamentele propuse.

Solurile identificate sunt de tipul cernoziomurilor decarbonate slab si moderea levigate, sunt soluri fertile prezentand continutul normal si ridicat in humus.

Analiza datelor de studiu a demonstrat necesitatea irigatiei in zona cat si a altor lucrari hidroameliorative auxiliare.

In Cap II am prezentate schema hidrotehnica a amenajari existente in zona Tansa- Belcesti, ce cuprinde lucrari de aductiune,respectiv, aductiunea din canalele CA ce deservesc intreaga suprafata de irigatie.Aceasta suprafata fiind de 3300 ha,fiind intretinuta de lucrari de ameanjare interioara,ce prevad conducte distribuitoare de sector care sunt trasate perpendicular pe curbele de nivel.Acestea se alimenteaza prin prin interemediul agregatelor termice semistationare APT.

Statia de pomaare de baza SPB este amplasata pe malul lacului de acumulare Tansa la cca. 400 m amonte de barajul acumularii.

Urmarind astfel ca in Cap. III sa inlocuiesc agregatele termine cu SPP- uri, pentru realizarea cu eficienta a lucrarilor de irigatie.

In Cap. III conform temei , analizei datelor de studiu, schema de amenajare am stabilit necesitatea inlocuirii solutiei actuale de amenajare,solutie care cuprinde canale de distributie ( CD1, CD2 ) si o retea de conducte sub presiune (CDS). Acestea fiind alimentate individual cu agregare mobile de pompare (APT)

Statia de pompare de baza ramane neschimbata la fel si refularea din statia de baza pana la bazinul de refulare din capatul canalului CA, insa intervin modificari la inlocuirea agregatelor moble cu SPP-uri.

Am realizat o solutie de amenajare mai eficienta (solotie propusa) prin care sa se centralizeze alimentarea conductelor sub presiune existente (CDS) prin intremediul unor conducte secundare CS1-CS2, CS3-CS4, CS5-CS6, CS7-CS8. Conductele alimentate de statiile de punere sub presiune SPP1, SPP2, SPP3, SPP4, care sunt alimentate la randul lor din canale de distributie CD1-CD2.

Schema propusa de retehnologizare este logica daca se are in vedere faptul ca exista deja un plot cu un SPP. Care alimenteaza antenele A1A13.

Am stabilit caracteristicile aripii de udare urmarind indeplinirea tipului de aspersor ales ASJ-1M cu duza 7 mm,avand presiunea de 2bar(kg f/cm²).

In urmatoarea etapa am determinat debitul de dimensionare al amenajarii interioare si al aductiunii,urmarind apoi calcularea pierderilor de sarcina pa aripa, hidrant, conducta de legatura.

Deoarece APT sunt mari consumatoare de motorina intervin probleme la pornirea acestora,amorsarea agregatului realizandu-se prin evacuarea aerului din sistemul de aspiratie cu ajutorul unei pompe manuale cu piston.

O problema deosebita o constituie dimensionarea retelei de conducte secundare , adica stabilirea diametrului optim economic.Calculul de dimensionare l-am facut tabelar cunoscand parametrii initiali, respectiv tronsoanele retelei diferentiate prin debit, material, conducta.Am facut calculele necesare pentru determinarea caracteristicilor tehnice (hidraulice, functionale ) ala statiilor de punere sub presiune.

In tabele s-au calculat si evidentiat parametri hidraulici ai retelei, toate elementele calculate fiind trecute in planse.

In Cap IV am prezentat tehnologia de executie a retelei de conducte angropate avand in vedere diferite metode de executie.La finalul acestui capitol am prezentat un exemplu de antemasuratoare pentru lucrari de terasamente executate mecanizat si manual.

In Cap. V am prezentat principalele activitati de exploatare si intretinere in noile conditii de amenajare propuse.De asemenea am prezentat masuri pentru protectia muncii si P.S.I. pentru lucrari de terasamente.

CAPITOLUL I

CONDITII NATURALE

CAPITOLUL I

1. CONDITII NATURALE

1.1. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

Conditiile naturale ale zonei in care urmeaza a se executa imbunatatirea, modernizarea proiectata se refera de fapt la conditiile naturale ale sistemului Tansa-Belcesti sistem ce se afla in functiune.

1.2. CONDITII GEOMORFOLOGICE SI TOPOGRAFICE

Depresiunea Jijia-Bahlui (in care se afla amenajarea cunoscuta si sub denumirea silvostepa Jijia-Bahlui), este deodebitade restul podisului Moldovei, fiind situata cu 100 m mai jos decat acesta si de care este separata printr-un abrupt podis denumit Coasta Moldovei ce poarta denumirea Tg.Frumos. Perimetrul interesat este alcatuit din coline prelungite ale caror spinari largi au aspectul de platouri ce se ingusteaza la confluienta vailor ce se strabat. Cotele acestor platouri nu depasesc 175 m, prezentand o descrestere de la nord-vest spre sud-est, descrestere ce reprezinta inclinarea generalaa reliefului, corespunzatoate directiei de curgere a raului Bahlui.

Dupa aspectul general perimetrul apare ca o campie inalta , slab inclinata si moderata prin procesel de eroziune.

Datele mai sus enuntate vin sa confirme oportunitatea masurilor de amenajare a terenului pentru irigatii in vederea obtinerii unor productii superioare constante.

Trebuie avut in vedere ca in medie, cantitatea de precipitatii deficitara in cursul anului care are o valoare destul de importanta si aceasta nefiind distribuita uniform are repercursiuni negative mai ales pentru anumite faze de crestere ale plantelor.

In privinta versantilor acestia sunt foarte inclinati, afectati in cea mai mare parte de alunecari, sunt limitrofi, Bahlui, acumulatorii Tansa-Belcesti si vaii Putina care se revarsa in acumulare. Expozitia acestor versanti este nord-estica si doar unele sunt fragmentate de raverne si vai astfel apar expozitii nordice si sudice.

Pantele sunt cuprinse intre 3% si 40%, forma versantiilor fiind neregulata.

1.3. CONDITII CLIMATICE

Zona in care se gaseste perimetrul luat in studio se caracterizeaza printr-un climat temperat cu ierni friguroase si veri potrivit de calduroase, cu un regim pluvial potrivit de cel al zonelor de stepa.

Temperatura medie a zonei este de c.c.a.10˚C. Luna cu temperature medie cea mai ridicata este iulie (20,3˚C).

In privinta regimului pluvial,in zona cad c.c.a.474 mm precipitatii anual, fiind neuniform repartizata.

Luna cea mai bogata in precipitatii este iunie (971,5mm) iar cea mai secetoasa este luna decembrie(24,9mm). Cea mai mare cantitate de precipitatii lunare s-a inregistrat in iunie 1932, iar cel mai ploios an a fost in 1933 cu 870mm.

1.4. CONDITII PEDOLOGICE

Pentru determinarea tipurilor de sol, raionarea pedoameliorativa si stabilirea constantelor hidro fizice s-a intocmit la S.T.E.-ul elaborate in 1972 pentru sistemul TANSA-BELCESTI,pentru suprafata cuprinsa intre acumularea Tansa si Valea Oii.

In cuprinsul perimetrului cartat s-au identificat dupa textura si roca de baza 15 grupe, iar d.p.d.v. ameliorative 5 grupe tinand seama de necesitatea de introducere a irigatiilor.

Tipul de sol predominant este cernoziom format pe loess de la slab la mediu levigat.

Suprafetele din interiorul perimetrului studiat se diferentiaza atat prin insusirile fizico-chimice si hidrografice ale solurilor identificate si prin amplasari diferite pe formele de relief.

Legat de comportarea diferita a solurilor fata de apa de irigatii studiul pedologic se clasifica astfel:

Soluri ce pot fi irigate fara masuri speciale (cuprinde o suprafata de c.c.a.1618 ha) cu urmatoarele categorii de soluri:

-cernoziom decarbonat

-cernoziom slab levigat;

-cernoziom moderat levigat;

Solurile din aceasta grupa fiind caracterizate prin continut normal sau bogat in humus si azot sunt slab si modetat

aprovizionate cu fosfor asimilabil si bogat aprovizionat cu potasiu.

Soluri care se pot iriga cu masuri speciale simple (preferabile cu mici restrictii )

In functie de natura elementelor in aplicarea irigatiilor, solurile sunt redate pe subgrupe astfel: dupa textura, eroziune, adancimea panzei freatice si pericolul de stagnare al apei in cazul solurilor aluvionate.

Din analiza indicilor hidrofizici precum si a texturii fine ce caracterizeaza profilul solurilor din grupa concluzionam ca acestea prezinta permeabilitate slaba, capacitate ridicata de retinere a apei, drenaj intern imperfect si valori ridicate ale coeficientului de ofilire.

Fata de aceste elemente trebuie avut grija de realizarea unei intensitati mici a aspersiunii (4-5mmh) pentru asigurarea inmagazinarii in sol a intregii cantitati de apa ce se aplica la o udare evitandu-se procesul de stagnare la suprafata solului ce ar putea activa procesele de eroziune sau de spalare a ingrasamintelor aplicate.

Soluri care se pot iriga cu masuri speciale:

In aceasta grupa (296,6 ha=6,4% din perimetrul studiat) pentru a se diminua pierderile de apa prin scurgerea la suprafata si accentuarea proceselor de eroziune este necesar a se reduce la maxim suprafetele cultivate cu prasitoare inierbate si obligatoriu efectuarea lucrarilor agricole numai pe curba de nivel.

In concluzie solurile identificate sunt de tipul cernoziomurilor decarbonate slab si moderat levigate. Sunt soluri fertile prezentand continut normal si ridicat in humus.

Textura majoritatii solurilor este mijlocie fiind din luturi caracteristice,cele formate pe luturi grele, argile si marne prezinta texturi fine.

Solurile sunt apte pentru irigatii caracterizandu-se prin permeabilitatea mijlocie permitand irigatia cu o intensitate a ploii 5-15mmh.

Din studiul pedologic efectuat pentru versanti si analiza celor existente in zona rezulta urmatoarele grupe de soluri prezentate in tabelul 1.4.1.

Tabel ne.1.4.1

Procesul de degradare al ternurilor este efectul conditiilor naturale si speciale din zona studiata.

Terenurile cu exces de umiditate , situate pe versanti dupa o suprafata de 50 ha sunt cauzate de iesirea la zi a unor prize de apa freatica. Excesul de apa se manifesta in general dupa perioadele ploioase dar in special presiunii.

Trebuie de subliniat faptul ca exista si functionarea sistemului de irigatii de pe platou este un factor favorizant al fenomenelor de alunecare si exces de umiditate.

1.5. CONDITII GEOTEHNICE SI HIDROGEOLOGICE

Pentru proiectarea lucrarilor de aductiune si amenajare interioara s-a intocmit un studio geotehnic pe suprafata ce urmeazaa se amenaja.

Din fisele forajelor rezulta ca sub stratul de sol urmeaza un orizont de prefuri argiloase loessoide, galbene, plastic vartoase de c.c.a 5-6 m grosime. In continuare sub acest orizont si pana la talpa forajului se intalneste o argila prafoasa loessoida galbuie tare.

Aceste complexe prafoase argiloase prezinta urmatoarele valori    au caracterele geotehnice:

-umiditatea W=13,5%-24%

-porozitatea n=31%-42,5%

-unghiul de frecare interior ι=15˚-17˚

-coeziunea c=0.15÷0.2kg/cmp

Pentru proiectare statiilor de pompare si a bazinului de stocare sau executat foraje in amplasamentele propuse.

Conform Normativului T.S. pamanturile intalnite se incadreaza astfel:

-70% teren tare

-30% teren mijlociu

In privinta nivelului apei freatice aceasta se gaseste la 5,5-6 m in lunca Bahluiului si la c.c.a. 8-9 m pe terasa.

1.6. VEGETATIA

Vegetatia este caracteristica silvostepei cu infiltratii locale de asociatii de stepa precum si de pileuri razlete de vegetatie naturala lemnoasa a caror specii principale le constituie salicamul pe versanti si plopul pe vai.

Razlet se intalnesc: carpen, ulm, tei, frasin, paducel, porumbar, trandafir salbatic.

1.7. LUCRARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI GOSPODARIREA APELOR EXISTENTE IN ZPNA

Sistemul Tansa-Belcesti se afla in judetul Iasi, fiind delimitat la nord de localitatea Ulmi -Liteni ,Ulmi-Polieni, Acumulare Tansa si C.F. Pd.Iloaiei-Halau, la sud perimetrul irigat fiind delimitat de localitatiile Bourini, Filiasi si Valea Oilor.

In vest sistemul este delimitat de localitatea Balas. La est neexistand nici o localitate avem o delimitare conventionala.

Sistemul a intrat in functiune in anul 1978.

Acumularea Tansa are prevazute urmatoarele capacitati ce sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 1.7.1.

1.8. REGIMUL DE IRIGATII

Functie de planul de analiza propus si de constantele hidrofizice ale solului sau calculul normei de udare si irigatie dupa metoda bilantului in sol,in tabelul ce urmeaza acesta sunt prezentate pentru planul de cultura propus ce s-au calculat cu relatiile:

m=100*H*Gv(Cc-Pmin)

Pmin=Co-1/2(Cc-Co)

1.9.STRUCTURA PLANULUI DE CULTURA SI PRODUCTII CONSIDERATE

Planul de cultura a celor 3300 ha functie de specificul unitatiilor agricole, de necesitatiile lor si de conditiile lor naturale enuntate la capitolul conditii naturale are urmatoarea structura:

-grau de toamna 20%

-porumb boabe 40%

-soia 8%

-floarea soarelui 10%

-lucerna fan 10%

-porumb masa verde cultura a II a 20%

In stabilirea planului de cultura sau luat in consideratie prevederile unitatilor beneficiare legate perspective de dezvoltare precum si de necesitatea folosirii cat mai rationale a suprafetei.

In calculele de eficienta economica sa luat in consideratie urmatoarele productii ce sunt prezentate in tabelul de mai jos:

CAPITOLUL II.

SCHEMA HIDROTEHNICA DE AMENAJARE EXISTENTA

CAPITOLUL II

2. SCHEMA HIDROTEHNICA A AMENAJARII EXISTENTE

Schema hidrotehnica a sistemului este alcatuita astfel:

Aductiunea:

In cadrul lucrarilor de aductiune s-au prevazut:

-o statie de pompare de baza SPI amplasata la malul lacului de acumulare Tansa la cca.400 m amonte de barajul acumularii. Aceasta statie este amplasata la cota 92,40 m si ridica intreg debitul necesar suprafetei de 3300 ha la cota 158,50 m;

-la cota 158,50 m s-a prevazut un bazin de refulare;

-de la SPI la bazinul de refulare apa este condusa prin doua conducte de refulare avand fiecare lungimea de 385 m si fiind din tuburi PREMO Dn 1000mm;

-de la bazinul de refulare in continuare apa este condusa pe un canal deschis CA care este trasat pe curbele de nivel de 158 m-155 m si are lungimea totala de 2260 m.

Canalul de aductiune CA deserveste intreaga suprafata a sistemului de irigatie respectiv 3300 ha.

Din canalul de aductiune CA se alimenteaza canalul de distributie CD₁ care deserveste o suprafata de 978 ha, situata in partea de Est a perimetrului cu o lungime totala de 6455 m.

In capatul aval al canalului CA la cota 156,0 m s-a prevazut o statie de repompare si punere sub presiune SPP care deserveste o suprafata de 2052 ha.

Conducta de aductiune CP se alimenteaza din statia SPP si are o lungime de 4930 m.Tot in cadrul aductunii s-a prevazut canalul CD₂ care deserveste o suprafata de 956 ha situata in partea de vest a perimetrului.Lungimea canalului CD₂ este de 4650 m iar lungimea totala a aductiunii este de 19,06 km,din care canalele au lungimea de 13,36 km si conductele 5,7 km.

Amenajarea interioara existenta

In cadrul amenajarii interioare s-au prevazut conducte distribuitoare de sector care sunt trasate perpendicular pe curbele de nivel la distanta de 612 m corespunzator dublului lungimii de udare a aripii de ploaie.

Presiunea in conducta este creata de agregatele de pompare termice semistationare sau direct de statia de pompare sub presiune SPP. Astfel din canalul de distributie CD₁ se alimenteaza prin intermediul agregatelor termice semistationare, conductele distribuitoare de sector numerotate pe planul de situatie cu CDS₁÷CDS₁₁. Din canalul CA se alimenteaza CDS12 iar din canalul de distributie CD₂, conductele CDS₁₂ + CDS₂₆.

Suprafata totala care se iriga cu conducte si agregate semistationare termice este de 2050 ha. Cu presiunea creata de SPP se alimenteaza conductele (antenele) A₁+A₁₃,suprafata totala deservita de acestea fiind de 1096 ha.

Direct din canalele CA si CD₁ se iriga o suprafata de 151ha din aspersiune cu agregate termice mobile.

Lungimea totala a conductelor din amenajarea interioara este de 53,8 km respectand o lungime specifica de 16,3 m/ha.

In concluzie suprafetele irigate pe tipuri de amenajare sunt:

-cu agregate termice semistationare 2053 ha sau 62%

-cu presiune din SPP 1096 ha sau 33%

-cu agregate termice mobile 159 ha sau 5%

In tabelul urmator sunt(anexate) prezentate suprafetele irigate pe elementele componente ale aductiunii si amenajarii interioare si beneficiari:

TABEL2.1. PRIVIND ANTENELE CE SUNT DESERVITE DE AGREGATE DE POMPARE APT

CAPITOLUL III.

CALCULE DE DIMENSIONARE

CAPITOLUL III

3.1.CALCULUL DEBITELOR SPECIFICE DE DIMENSIONARE

Pentru determinarea debutului specific de dimensionare a tuturor elementelor specifice componente ale sistemului de irigatie functie de planul de cultura propus si normele de udare lunare din luna de varf cu asigurarea 80% s-a calculate hidromodulul maxim si ponderat asa cum arata tabelul de mai jos:

Tabelul nr.3.1.1

Modulul plantei cu consum maxim este de 0,618 l/s.ha si corespunde culturii de lucerna iar modulul ponderat pentru intregul plan de cultura este de 0,441 l/s/ha.

Timpul de udare pentru luna de vaf (30 zile) s-a admis de 20 ore/zi, udarea aplicandu-se in doua schimburi a 10 ore fiecare. Pentru acest timp de udare (t₁=20 ore/zi) si T₁=30 zile. Debitele specifice necesare in camp sunt:q₁ si q₂

(pentru cultura de lucerna)

Debitul hidromodul cu ajutorul caruia s-a dimensionat reteaua de aductiune este:

3.2. CALCULUL PRIVIND ECHIPAMENTUL MOBIL DE UDARE SI A RETELEI DE DISTRIBUTIE

Norma de udare maxima lunara in anul cu asigurarea de 80% este de 1200 mc/ha si se va aplica in doua reprize a cate 600mc/ha fiecare.

Tipul de aspersor ales este ASJ1-M avand urmatoarele caracteristici de functionare:

-diametrul duzei Φ=7mm;

-presiunea la aspersor P=2kgf/cm²;

-intensitatea orara i=6mm/h;

-debitul unui aspersor q=0,72l/s;

Aspersoarele sunt dispuse in schema 18*24m

Caracteristicile aripii de udare:

-nr.de aspersoare pe aripa n=17 buc;

-debitul aripii q=17*0,72=12,3 l/s

-lungimea efectiva L=294 m

-lungimea de udare Lu=18*17=306 m

-suprafata deservita de o aripa intr-o pozitie, respective in 10 ore pentru norma de 600 mc/ha

S=306*24=0,34 ha

-lungimea unui sector de udare deservit de o aripa in decurs de 12 zile este :L₁=24 m*2 pozitii/zi *12 zile=576 m

-suprafata deservita de o aripa in decurs de 12 zile este:S1=576*306=176 ha

3.3. STABILIREA PIERDERILOR DE SARCINA PE ARIPA

Considerand tronsounl amplasat intre ultimele doua aspersoare de pe aripa (tronsonul 1) putem scrie:

,in care :

-λ coeficient de rezistenta liniara,λ=0,22

-l lungimea tronsonului(m),l=18m

-D diametrul aripii(mm),D=101mm

-v₁ viteza apei pe tronson,v₁=(q_asp/ω)²(m/s)

-ω sectiunea conductei de aspersiune(m²),ω=πD²/4

-qasp debitul aspersorului (m³/s)

Relatia (1) mai poate fi scrisa:

Pentru tronsonul 2:

Pentru tronsonul 3:

Pentru tronsonul i:

Insumand toate aceste pierderi rezulta:

3.4. STABILIREA PIERDERILOR DE SARCINA LA HIDRANT

Pierderea de sarcina la hidranteste o pierdere locala si poate fi calculata cu formula:

in care:=coeficient de rezistenta locala,=10

Q_aripa-debitul aripii cuplate (/s)

-sectiunea de curgere a aripii(),

Pentru 2 aripi cuplate la hidrant rezulta:

3.5. STABILIREA PIERDERILOR DE SARCINA PE CONDUCTA DE LEGATURA

Pentru schema de udare adoptata asezarea aripilor la hidrant se face astfel:

Se poate observa ca lungimea conductei de legatura este de 24 m.

Asadar pierderea de sarcina pe conducta de legatura va fi:

3.6. DEBITUL DE DIMENSIONARE AL AMENAJARII INTERIOARE SI AL ADUCTIUNII

Pentru calculului debitului retelei de conducte si canale s-a delimitat pe planul de situatie scara 1:10000 pe sectoarele deservite de fiecare conducta si canal in parte si a fost stabilit numarul de aripi de udare necesare,considerand ca o aripa in decurs de 12 zile deserveste un sector de lungime 576 m.

Debitul de dimensionare al conductelor si canalelor a rezultat prin insumarea succesiva a debitului aripilor de udare cuprinse in sectorul respective.

Debitul total necesar la statia de pompare va fi:

Debitul modul brut realizat la S.P. va fi:

Randamentul sistemului este raportul debitului folosit si debitul brut captat din sursa:

η=0,59l/s/ha/0,706l/s/ha=0,83

Inlocuind cu date numerice s-a obtinut:

Pe ultimul tronson al aripii pierderea de sarcina este   

Pierderea de sarcina totala pe aripa va fi:

3.7.Dimensionare conductelor secundare.

Dimensionarea s-a facut folosind diagrama pentru dimensionatrea conductelor de azbociment.

Pentru CS1,Q=71,5l/s-pentru acest debit corespunde un diametru Dn=250mm,cu viteza v=1,1m/s si cu o pierdere liniara de 4,5m/100 m

Pierderea liniara totala pe conducta CS este:

dh=4,5*630/1000m=28,3m

Pentru CS;Q=123l/s;si v=1,4m/s rezulta Dn=300mm iar pierderea liniara este de: h=4,8m/1000 m

L=630m-deci pierderea liniara totala pe conducta CS este:

Dh=/1000=3,02m

Pentru CS tronson I:

Q=209l/s;v=1,1m/s rezulta Dn=350mm

L=330m,iar pierderea liniara e de 7m/1000m,deci rezulta:

Pierederea liniara totala pe conducta CS tronson I este:

Dh=0,007330=2,34m

CStronsonII:

Q=123l/s,v=1,1m/s rezulta Dn=300mm

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson II este:

Dh=0,0061700=10,2m;L=1700m

Pentru CStronsonI avem:

Q=184,5l/s;v=1,4m/srezulta un diametru Dn=300mm

L=670m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson I este:

Dh=0,008670m=5,36m

CStronson II:

Q=110.7l/s rezulta Dn=250mm

L=650m iar pierderea de sarcina liniara este de 12m/1000m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson II este:

Dh=0,012650=7,8m

Pentru CStronson I:

Q=83,1;V=1,1 rezulta Dn=300mm

L=200, iar pierderea liniara e de 0,0075m/1000m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson I este:

Dh=0,00075200m=1,5m

CStronson II:

Q=24,6,1l/s;v=1,4 deci rezulta:Dn=250mm

Piedredea liniara totala pe conducta CS tronson II este:

Dh=0,09650m=55,08m

Pentru CStronson I:

Q=209,1l/s;v=1,0 rezulta Dn=350mm

L=150m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson I este:

Dh=0,01150m=1,5m

CStronson II:

Q=73,8l/s;Dn=250mm

L=750m

Peirderea liniara totala pe conducta CS tronson II este:

Dh=0,005750m=3,75m

Pentru CStronson I:

Q=153,6l/s;v=1,4m/s rezulta Dn=300mm

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson I este:

Dh=0,008310m=2,48m

CS tronson II:

Q=73,8l/s;rezulta Dn=250mm

L=610m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson II este: Dh=0,006610m=3,70m

Pentru CStronson I:

Q=123,0l/s;v=1,1 deci rezulta un diametru Dn=300mm

L=306;pierderea liniara fiind de 5,0m/1000m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson I este:

Dh=0,0065306m=2,0m

CStronson II:

Q=61,6l/s;Dn=250mm

L=620m

Pierderea liniara totala pe conducta CS tronson II este:

Dh=0,005620m=3,70m

TABEL 3.7.1. PRIVIND ANTENELE CE SUNT DESERVITE DE STATII DE POMPARE

3.8.CALCULUL STATIEI DE POMPARE PROIECTATE

ECHIPAMENT HIDROMECANIC

Pentru satisfacerea parametrilor necesari H, Q, la fiecare statie s-au ales statii de tipul celor cu cuva si camera umeda amplasate pe o parte a canalului de distributie.

Dimensiunile in plan ale camerei umede sunt de 3,5*5 m cu adancimea de 3 m.

Cuva este alimentata gravitational din canal.

Statiile de pompare au fost dotate cu agregate de pompare tip MA200*5 cu Pa=55kv si turatia 1450 rot/min

Pentru satisfacerea debitelor s-au proiectat statiile de punere sub presiune cu 5si 6 agregate.

Tabel 8.1. centralizator privind principalele caracteristici ale statiilor de punere sub presiune

Pentru buna functionare a schemei tehnologice au fost prevazute instalatii auxiliare ca:

hidrofor cu volum de 30 m.c.

Pn=12daN/cm²,ce are rol foarte important de a mentine o presiune constanta in retea,de a prelua variatiile de presiune din statiile de pompare.

compresor cu puterea Pu=5,5kv si turatia fiind de 1000rot/min,cu rol de a mentine perna de aer a hidroforului.

Instalatia pentru epuisment-pentru evacuarea apei din cuva statiei a fost prevazuta pompa E.P.E.G 65,4kw

3.8.1.Determinarea caracteristicilor statiilor de pompare

S.P.P₁-Pentru aceasta statie debitul de dimensionare Q=300 l/s

In privinta determinarii inaltimii de pompare: H_{g SPP}=142m

H_gmax=160m

ΔH_g=160-142=18m

Pierdere de sarcina pe aripa de udare este 4,27 m (conform calculului anexat)

Pierderea de sarcina pe conducta de legatura este: 0,759 m (conform calculului anexat)

Pierderea de sarcina la hidrant este:5,80 m (conform calculului anexat)

Hpompare=

Hp=62m

In concluzie:

SPP:-S=423,5 ha

-Q=300 l/s

-Hp=62 m

SPP:

Hg=153,00 m

Hg=172,00 m

h=

pe aripa de udare este de 4,27 m (conform calculului anexat)

pierderea de sarcina la hidrant pe 2 aripi de udare este de 5,8 m

H=

Hpomp=

SPP:-S=673ha

-Q=480 l/s

-H=60 m

Penru statia de punere sub presiune SPP avem:

H=180,0m

H=194,0m

=194,0-180,0=14 m

aripa de udare este de 4,27 m(conform calculului anexat)

cond.legat=0,759 m

Hpomp=

In concluzie:

SPP:-S=485,15 ha

-Q=320 l/s

-Hp=61 m

Pentru statia de punere sub presiune SPP avem:

Hg=180,0m

H=184,0 m

Hpomp=Hg+Hi+Hasp+=4,0+15,83+25+6,0=51 m

In concluzie:

SPP:-S=341 ha

-Q=283 l/s

-Hp=51 m

3.9. SCHEMA DE AMENAJARE PROIECTATA

Pentru a atinge obiectului proiectului ,respectiv"Imbunatatirea schemei de amenajare a sistemului Tansa-Belcesti"s-a proiectat o noua schema de amenajare grefata , insa pe elementele celei existente.

In acest consens s-au pastrat toate antenele ce deservescc suprafata de 3300 ha a sistemului.

Statia de pompare de baza S.P.B. are caracteristicile sale H=70m si Q=2,33 m³/s, ramane neschimbata avand in vedere ca nu este necesara marirea sau micsorarea debitului. Ramane de asemeni neschimbata refularea din statia de baza pana la bazinul de refulare din capatul canalului C.A.

Nu este necesara schimbarea caracteristicilor statiei de punere sub presiune S.P.P. ce alimenteaza antenele CP1 cu cele 13 antene, avand Q=1,41m/s si H=73m.

Intervin insa modificari in schema hidrotehnica a amenajarii o data cu distributia apei pe cele doua canale CD1 si CD2 pe care sunt amplasate in schem veche de amenajare cca 38 agregate termice semistationare A.P.T. 50/60.

Acestea sunt mari consumatoare de motorina, avand urmatoarele caracterisici termice:

-puterea motorului 65C.P.,

-turatia 1800 rot/min,

-debitul nominal, qn=54l/s

-inaltimea coloanei de apa 58,1m

-inaltimea geodezica de aspiratie 35m

-randamentul pompei,η=0,775

Consumul de motorina pentru un asemenea agregat este de cca 40l/10 orefunctie de exploatarea lui la fiecare platforma cu doua sau trei agragate semistationare ce deservesc una sau doua antene fiind nevoie de doi mecanici pentru schimburi a 10 ore.

Inafara de acestea, pornirea agragatului este greoaie, amorsarea agregatului realizandu-se prin evacuarea aerului din sistemul de aspiratie cu ajutorul unei pompe manuale cu piston.

Pentru crearea conditiilor de aspiratie a aerului din pompa,pe situl de refulare este prevazut un robinet cu ventil,care trebuie sa se inchida etans,inainte de amorsare. Acest robinet serveste de asemenea pentru creearea unor conditii optime de pornire a agragatului,prin strangularea refularii micsorandu-se puterea solicitata de pompa si inlocuindu-se lent apa in aripa de ploaie.

Deci pe langa consumul mare de carburant este necesar si un numar de mecanici.

In acest context s-a proiectat eliminarea acestor agregate semistationare si inlocuirea lor cu 4 statii de pompare centralizate ,ce deservesc intreaga suprafata.

Statiile de punere sub presiune sunt amplasate in lungul canalelor CD1 si CD2,ce periau apa din canale,iar cu ajutorul unor conducte secundare CS1÷CS8 apa se trimite mai departe antenelor(CDS)

Avand in vedere amplasarea acestora pe o parte si pe alta a canalului au fost necesare la fiecare antena proiectarea unor subtraversari.

Pe condctele secundare s-au amplasat de asemenea vane de linie, vane de golire, dispozitive de aerisire-dezaerisire si dispozitive antisoc.

Elementele principale ale statiilor de pompare proiectate sunt date in tabelul urmator:

In privinta alimentarii cu energie electrica a statiilor acestea se face printr-o linie de 110 kv ce se va aduce in lungul celor doua canale . Conductele secundare ce fac legatura intre antene si statiile de pompare au prezentate principalele caracteristici in tabelul de mai jos:

CAPITOLUL IV.

TEHNOLOGII DE EXECUTIE

PENTRU RETELE DE DISTRIBITIE CU CONDUCTE INGROPOATE

SI STATII DE PUNERE SUB PRESIUNE

CAP IV.TEHNOLOGII DE EXECUTIE

PENTRU RETELE DE DISTRIBITIE CU CONDUCTE INGROPOATE

SI STATII DE PUNERE SUB PRESIUNE

4.1.LUCRARI TEHNOLOGICE DE EXECUTIE

Problemele privind tehnologia de executie se refera la etapele necesare executarii conductelor precum si la problemele ridicate de constuctia statiilor de pompare.

Etapele de executie pe conducte sunt:

amplasarea la teren;

executarea sapaturilor;

montarea tuburilor;

pozarea conductelor;

executarea constructiilor si instalatiilor accesorii;

verificarea la presiune a retelei;

amplasarea tronsoanelor;

verificarea lucrarilor;

proba genelala de presiune;

Amplasarea la teren,se face pe baza trasarii conductelor functie de reperii principali si cotele materializate ce se ia din tebelar de proiectantul general,tebel ce va cuprinde cele 3 coordonate (x,y,z)ale reperilor principali.

Constructorul va face insa o recunoastere de teren inainte de proiectare spre a vede si evita evenimentele obstacole (cabluri,canale) ce ar apare intre timpul scurs de la proiectare la executie.

La amplasarea lucrarilor in zona L.E.A se vor respecta Instructiunile privind reglementarea coexistentei L.E.A. cu U>1kv cu instalatia de irigatie.

Dupa operatia de recunoastere a terenului se va face trasatea si pichetarea in teren a traseului conductei. Aceasta lucrare sa va face atat in prezanta beneficiarului cat si a proiectantului.

Dupa matarializarea in teren se va executa decopertarea manuala a stratului vegetal, lucrare urmata de inceperea saparilorpropriu-zisa.

In privinta executarii sapaturilor se pot arata urmatoarele:

saparea tronsoanelor se incepe numai dupa buna organizare a lucrarilor si aprovizionarea cu toate materialele si utilajele necesare(conducte confectionate din metal,etc.),astfel incat santurile conductelor sa ramana deschise o perioada cat mai scrta de timp.

Pentru conductele prevazute in prezenta documentatiei avand toate Dn<400mm, santurile se vor executa astfel:

sapatura executata cu buldozelul cu impingere pana la 10m pentru nivelarea terenului si pentru a realiza o adancime constanta pentru sapatorul de santuri.

sapatura cu sapatorul de santuri la adancime constanta este prevazuta in profilele longitudinale;

sapatura manuala pe fundul transeei ,pentru aducerea la cota a fundului transeei;

in zona L.E.A.se gasesc traversari si alte obstacole;

nivelarea manulaa a fundului transeei.

4.2. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TUBURILOR

4.2.1.Montarea tuburilor,protectia si izolarea conductelor

Necesitatea de a reduce pierderile de apa in reteaua de auctiune si distribitie din amenajarile pentru irigatii, de a diminua suprafata ocupata cu lucrari astfel incat, perimetrul odata irigat si deci cu un inalt potential productiv sa fie utilizat cat mai intens, precum si asigurarea unor teritorii mari pe care sa fie posibila mecanizarea si chimizarea lucrarilor agricole.

Reteaua se compune din conducte de aductiune sau distibitie, care pornesc de cele mai multe ori din statia de pompare, au diametre mari; conducte distribuitoare de sector sau antene , pe ele fiind amplasate vanele hidrant, fiind realizate din tuburi PREMO, azbociment sau metal.

Extindera utilizarii tuburilor din azbociment , material care poate fi realizat astfel incat sa raspunda foarte bine cerintelor pentru retelele de alimentare cu apa, a fost conditionata de solutionarea legaturii dintre aceste elemente, care sa asigure: etanseitatea, posibilitatea unor mici deplasari intre tuburi, rezistenta la coroziune ,robustete in montaj si exploatare, punerea usoara in opera.

Tipuri de imbinare cu mufe din azbociment si inele de cauciuc folosite este de tip Simplex. In afara imbinarilor curente care asigura legarea a doua tuburi intre ele, se folosesc: coturi, teuri, hidranti de capat, dispozitive pentru masura si control.

Tuburile se lanseaza in excavatie manual pentru diametre pana la 200 mm si cu utilaje pentru diametre mai mari.

Suprafetele de azbociment trebuie sa fie uscate, fara pete de grasime, uleiuri sau motorina. O atentie deosebita se va acorda in timpul intriduceri tubului in mufa, miscarea inelului de cauciuc, care trebuie sa se roteasca paralele cu el insusi si perpendicular pe axul tubului, fara torsionari.

Conductele de azbociment nu se monteaza la temperaturi sub 5°C deoarece inelul de cauciuc devine rigid si deci casant.

Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, pentru a asigura scurgerea eventualelor ape de infiltratii sau pluviale si cu mufa spre sensul de inaintare.

In cazul spargerii tubului de azbociment el se inlocuieste imediat, iar legatura se face cu piese Gibault, iar in cazl PREMO se sparge la mijloc si se extrag cele 2 parti, in locul lui se introduc 2 piese metalice cu cep si mufa, iar de ele se studeaza cu tub de asemenea metalic.

Inaintea pozarii se va verifica daca a fost executata corect nivelarea fundului santului in sens longitudinal,deoarece tubul trebuie sa se sprijine continuu pe toata lungimea astfel incat sa nu fie solocitat la incovoiere.

Imediat dupa pozare conductele acoperite cu pamant(h=0,3m peste partea superioara a concuctelor)lasand neacoperita imbinarea pentru a fi supuse probelor de presiune.

Alta problema este cea a executarii instalatiilor si constructiilor accesorii ce s-au proiectat conform proiectului tip departamental D 76469-2-78 intitulat'Constructii si instalatii accesorii pe conducte de irigatie dub presiune din beron armat ,azbociment si P.V.C.Constructorul va executa intocmai proiectul tip si plansele privind modurile de distributie atasate la piese desenata.

Verificarea la presiune a retelei se va face conform Normativelor departamentale.

Proba de presiune se face pe tronsoane a caror lungime in general sa nu depaseasca 300m.Tronsoanele vor avea montate toate armaturile,iar fiecare tronson supus incercarii se inchide la ambele capete cu dopuri speciale bine consolidate , prevazute cu ramificatii, din tevi de 1'-2' pentru montarea manometrelor, racord pentru alimentarea cu apa pentru proba si evacuarea aerului.

Umplerea cu apa a tronsonului supus la incercare se va face cu 24 ore inainte de proba. La umplerea cu apa se asigura evacuarea completa a aerului din conducta, deoarece prezenta aerului influinteaza asupra rezultatelor.

In privinta tehnologiei de executie de la statiile de pompare de punere sub presiune se iau in vedere urmatoarele:

• terasamentele se vor executa numai cu excavator in volum de 90%din volumul total iar restul de 10%manual.
• cand sapatura este terminata se va trece cu cilindrul compactor pana se va realiza γ=1,7t/mc.

In privinta betoanelelor se va va avea in vedere atat cele simple cat si cele armate, problemele de dozaj a cimentului, a raportului apa ciment precum si problemele de turnare a betonului, de compactare a betonului, a restrictiilor de turnare, precum si a pregatirii armaturii si punerii acesteia in opera.

Pentru punerea in opera a betonului sunt necesare cateva masuri preliminare. Nu se trece la turnare a betonului inainte de a se face verificarea amanuntita a cofrajelor si armaturii luand masuri de indreptare acolo unde s-auprodus degradari,sau deplasari; cofrajele se curata bine de impuritati si se uda pe toate suprafetele ce vor veni in contactcu betonul.Toate interspatiile expuse la soare se vor astupa cu hartie,carton.

In privinta turnarii betonului trebuie aratate urmatoarele:

• turnarea trebuie sa asigure umplerea completa a colturilor, fara a lasa locuri goale;
• in elementele de beton armat el trebuie sa acopere complet armaturile si sa umple spatiile dintre ele.

Cele mai importante reguli care trebuie respectate in timpul turnarii betonului sunt:

• este interzisa adaugarea de apa in betonul gata amestecat;
• daca betonul prezinta semne se segregat inainte de turnare trebuie sa fie reamestecat pana isi recapata omogenitatea;
• inaltimea de cadere a betonului in timpul turnarii sa nu treaca de 2,0 m,cu exceptia betonarii stalpilor si peretilor;
• betonul in stalpi si pereti se va dirija cat mai centric;
• nu se admite intinderea betonului pri tragere cu greba sau azvarlire cu lopata,
• este obligatorie verificarea pozitiei armaturilor inainte si in timpul turnarii;
• orice abatere trebuie remediata inainte de turnare;

In privinta compactarii betonului trebuie aratate urmatoarele:

• pentru buna compactare e necesar ca acesta sa se faca numai cu mijloace mecanice,adica prin vibrare;
• radierele se vor vibra cu masa vibranta iar stalpii, cadrele, grinzile cu pervibratoarele.

Tuburile din azbociment se prepara din ciment amestecat cu apa, praf si fibre de azbest, constituind o pasta care se intareste dupa aceleasi reguli ca betonul. Au urematoarele dimensiuni:100 mm, 125 mm, 150 mm, 200 mm, 250 mm, 300 mm, 350 mm, 400 mm si 3 -6 m lungime. Aceste tuburi se manipuleaza cu ajutorul macaralelor.

Legarea tuburilor de carligul macaralelor se face dupa urmatoarele reguli:

• prinderea si ridicarea se face cu ajutorul cablurilor cu diametrul 10-20mm ;
• ridicarea se face prin intermediul unei bare metalice pentru a prelua ea eforturile si nu tubul.
• inainte de a ridica tubul cu macaraua se incearca echilibrarea lui printr-o ridicare de proba de inaltime mica (0,5-0,8 m) pentru a aranja bine legarurile.

Tuburile de azbociment sunt casante ,spargandu-se sau fisurandu-se usor.Se transporta cu vagoane,autocamioane,bine imobilizate in randuri stranse si bine intepenite de marginile vehicului,pe suprafata de asezare din mijlocul de transport asezandu-se un strat protector de paie,rumegus sau talas.

4.2.DEPOZIATERE TUBURILOR DIN AZBOCIMENT

Depozitarea tuburilor de azbociment se face in aer liber ,in stive nu mai mari de 5 randuri, suprapuse la tuburile mai mici ( pana la 200 mm) si la 3 randuri la cele peste 250 mm. Stivuirea se face prin sprijinirea tuburilor cu popi de lemn batuti in pamant. Tuburile de la baza se aseaza pe pamantul bine nivelat ,pentru a se sprijini pe toata generatoarea. Pot sta afara si iarna , cu conditia sa nu ramana apa in ele dupa topirea zapezii sau sa se formeze balta sub ele,deoarece prin inghet se deterioreaza.

4.3. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia cuprinde mai multe faze:

• receptia preliminara:se face pe parcursul executiei ,la terminarea unui obiectivsau parti de obiectiv,daca obiectivul are asigurate toate partile necesare functionarii( ex.racordari electrice ).

• receptia de punere in functiune:se executa la terminarea lucrarilor,prin introducerea apei si verificare. Lucrarea incepe sa produca, deci se marcheaza momentul intrarii in exploatare a capacitatii de productie.

• receptia finala: se face dupa expirarea perioadei legale de garantie( 1,5-2ani ). Se au in vedere lucrarile de remediere impise de comportarea in perioada de garantie. Unitatile benaficiare preiau integral activitatea de exploatare si de remediere a lucrarilor.

• receptia definitiva:se face dupa atingerea paramatrilor proiectati(debite,presiuni,productie).Problemele deosebite apar in perioada de garantie,cand se remediaza frecventa spargerii de conducte,scurgeri pe la mufe.

4.4. EXEMPUL DE ANTEMASURATOARE

Pentru lucrari de terasament execuate mecanizat si manual la reteaua de conducte azbo avand Dn 150mm-350mm (inclusiv) si PREMO,ce se executa in teren cu umiditate naturala Dn 400mm-1000mm.

1.TS C 19 B1

Sapatura cu buldozerul de 81-180 CP inclusiv impingerea pamantului

100mc.3,5

2.TS C 06 B1

Sapatura mecanica cu excavatorul pe senile de 0,5-0,8mc cu comanda prin cabluri si echipament de draglina.

100mc29

3.TS C11 B1

Sapatura mecanica la santiri pentru conducte,executata cu excavator cu mai multe cupe (ER-7AM) cu sapare longitudinala, inclusiv descarcare in depozit

100mc..65

4.TSD 11A

Compactare mecanica a umpluturilor cu rulou compresor vibrant tractat de 3,1-6 tone neted sau cu picior de oaie in straturi succesive de 40 cm grosime dupa compactare.

CAPITOLUL.V.

EXPLOATAREA LUCRARILOR DIN AMENAJAREA DE IRIGATII SI

INTRETINERA SCHEMEI DE AMENAJARE

CAPITOLUL V

5.1. ASPECTE GENARALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA LUCRARILOR

Intretinere si remedierea defectiunilor in retele de conducte ingropate pentru irigatii , urmareste asigurarea functionarii amenajarii, caracteristicile proiectate , prevenirea deteriorarii componentelor retelei si prelungirea duratei de exploatare, paralel cu micsorarea pierderilor de apa si folosirea eficienta a energiei utilizate la pomparea apei.

In practica aceste actiuni se realizeaza prin supravegherea si revizia tehnica a retelei,care evidentiaza lucrari de intretinere si reparatii necesare (metode si tehnologii de calitate, cu consum redus de materiale si energie ).

Procedura defectiunii este favorizata de cauzele urmatoare:

Calitate necorespunzatoare a materialelor utilizate (cu deteriorari la transport, depozitare ).

Executie defectuasa , aplicarea incorecta a tehnologiilor ( montarea incorecta a garniturilor la imbinari, denivelarea planului de pozare a conductelor ).

Exploatarea necorespunzatoate ( nerespectarea regulamentului de exploatare, folosirea personalului de calificare redusa, neexecutarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatii).

Remedierea defectiunilor se aplica diferentiat, pentru diferite tipuri de conducte(PREMO, azbociment , mase plastice) si pentru elemente auxiliare (hidranti, instalatii)

In general, defectiunile principale constau in: demufarea imbinarilor la conducte uneori cu degradarea acestora, fisurarea sau spargerea conductei, nealinierea hidrantilor pe antene, defectarea hidrantilor sau a unor echipe auxiliare.

Producerea defectiunilor se constata de obicei prin aparitia la suprafata terenului a unei zone cu exces de umiditate, baltiri sau izbucnirea jetului de apa di pamant, nefunctionarea unor hidranti sau pierderi de apa la acestia.

5.2.PROBLEME DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PRIVIND ELEMENTELE    PROIECTATE PENTRU NOUA SCHEMA

Intrucat schema hidrotehnica a sistemului s-a schimbat, in exploatare vor apare probleme specifice noilor elemente proiectate pentru schema noua a sistemului.

Pentru reteaua de conducte pot apare probleme la amenajarile interioare precum si la conductele de interes comun.

Acestea pot fi de tipul pierderilor de apa pe la hidranti in momentul in care flansele nu au garnituri sun nu sunt stranse bine.

La hidranti mai pot apare defectiuni filetul tijei hidrantului.Pentru inlaturarea lor sunt necesare fie inlocuirea componentelor defecte, fie inlocuirea garniturilor, strangerea suruburilor.

Problemele mici care pot apare in exploatarea utilajului hidromecanic sunt tot cele privind eliminarea pierderilor de apa.

Acestea pot aparea atat pe aspiratie cat si pe refulare acolo unde se gasesc armaturi,aparate de masura si control,acolo unde continuitatea conductelor a fost intrerupta, fie pentru coturi sau altele si a fost necesara asamblarea si montajul de tip demontabile, prin flanse si suruburi. Si acestea pot fi inlaturate prin folosirea unor garnituri bune si strangerea elementelor de ansamblare.

La fitinguri prin folosirea garniturilor de clingherit, cauciuc sau canepa. Se va avea in vedere pentru evitarea unor fenomene deosebite de cavitatie, lovituri de berbec, etc.respectarea tuturor normelor de pornire si folosire a agregatelor de pompare sunt notificate in "Cartea Pompei" ce se livreaza de fabricant o data cu utilijul.

La sfarsitul sezonului de irigatie se va avea grija ca in cuvele statiilor sa nu ramana apa, sa fie scoasa cu echipamentul de epuisment.

De asemenea intreaga retea se va goli avand in vedere ca la fiecare inceput de sezon sa se verifice instalatiile de golire, proiectate pe fiecare conducta secundara.

In privinta echipamentului mobil de udare, problemele care apar se datoreaza manevrarii neatente a acestuia si lasarii lui inafara perioadei de udare ceea ce duce la deteriorarea si descompletarea acestuia.

Este necesar deci sa se transporte la sfarsit de sezon pe rasteluri speciale de transportat in magazii ,unde pe perioada de iarna sa se faca toate remedierile necesare.

Alte probleme ce apar la exploatare sunt cele referitoare la amplasarea peste tot a placutelor avertizatoare acolo unde este nevoie, in vederea avertizarii an legatura cu existenta unor pericole de electrocutare sau inec precum si existenta unor utilaje sau componente in lucru spre a fi observate la arat,t ransportat, etc.

Statiile de pompare sunt complet imprejmuite cu gard de plasa a carui integritate sa fie verificata periodic spre a nu prezenta sapaturi ce duc la posibilitatea intrarii animalelor, copiilor, etc.

In privinta exploatarii conductelor secundare cele care alimenteaza antenele in timpul exploatarii trebuie sa tina cont si de urmatoarele:

• vanele de golire vor fi inchise si reglate in pozitie inchisa;
• vanele de linie si vanele de ramificatie a conductelor secundare din conductele principale se vor gasi in pozitie deschis putand fi sigilate in aceasta pozitie.
• vanele dispozitivelor de aerisire si a dispozitivelor anti-soc vor fi sigilate in pozitie deschis.
• vanele de pozitie de pe antene se vor deschide dupa necesitatea de udare.

Se recomanda deschiderea lenta a vanei de la ficare antena ce urmeaza intra in functiune pentru micsorarea efectului socurilor si suprapresiunilor care pot provoca spargerea conductelor fixe sau decuplarea.

Se racomanda avertizarea udarilor in sistemul de irigatie si a perioadelod de viitura si exces de umiditate pe terenurile irigate.

5.2.1.INCERCAREA LA PRESIUNE A CONDUCTELOR

Dupa montarea tubutilor si realizarea constructiilor pe retea este necesar ca intregul ansamblu de conducte sa fie incercat, inainte de definirea lucrarilor, pentru a se verifica modul in care se comporta la presiunea apei din interior si a se efecutua eventualele remediei necesare. Incercarea la presiune se face in doua etape fiecare din ele avand scopuri distincte.

Prima etapa este incercarea partiala, care se efectueaza pe tronsoane, prin umplerea lor cu apa sau aersi ridicarea presiunii pana la o valoare pe care o depaseste pe cea a presiunii de regim sau de lucru. Incercarea are un caracter static, fara miscare de fluid-apa sau aer-si urmareste verificarea etanseitatii tuburilor si imbinarilor.

In timp ea se face pe masura terminarii unor tronsoane de conducta, pentru a fi posibila efectuarea remedierilor care sunt uneori destul de complicate si a permite definitivarea lucrarilor:umplerea transeelor si redarea terenului in circuitul agricol.

A doua incercare -generala, sau proba tehnologica, se efectueaza pe intreg ansamblul conductelor montate,avand toate instalatiile pe retelele montate, prin umplerea cu apa si ridicarea presiunii pana la cea de regim folosind sistemele de pompare definitive.

Inceracrea are un caracter hidrodinamic si urmareste, pe de o parte etanseitatea ansamblului retelei, iar pe de o parte verificarea functionalitatii ei si a dispozitivelor instalate. Presiunea de regim sau de lucru este presiunea maxima care poate avea loc in conditii normale de exploatare , pe un anume tronson al unei conductei.

Presiunea de incercare in fabricaa tuburilor este mai mare ca cea de regim si variaza in functie de marimea acesteia si de tipul conductei. Presiunea partiala de incercare a retelei este mai mare ca presiunea de regim si variaza in functie de tipul conductei.

Conductele din azbociment cu diametru mai mic de 300 mm se vor umple cu pompe cu piston care vor servi si pentru ridicarea presiunii.Umplere prealabila se va face cu 24-28 ore inainte de incercarea partiala recomandandu-se mentinerea de 24 ore la P regim.

5.2.2.REMEDIEREA DEFECTIUNILOR PE CONDUCTE DE AZBOCIMENT

Conductele de azbociment fiind mai fragile se pot deteriora mai usor, atat din cauze functionale cat si din alte cauze.

a)     Remedierea demufarilor conductelor din azbociment:

Conductele de azbociment se imbina prin mufa de azbociment si inele de cauciuc a caror asezare defectuasa determina scurgeri de apa la imbinare.Remedierea poate fi executata cu cuplaje de tip Gibault , fie cu flanse de remediere si garnitura de cauciuc.Utilizarea cuplajelor Gibault presupune inlocuirea imbinarii initiale. In acest scop se inchide vana in amonte de locul avariei, se executa degajarea de pamant a imbinarii si se refac epuismentele,se inlatura cuplajul vechi si se reface imbinarea.

Remedierea demufarii cu flanse de remediere este un procedeu rapid si eficace deoarece nu exista inlocuirea imbinarii initiale.

b)Inlocuirea tuburilor deteriorate de azbociment

Remediarea se executa utilizand un tub de azbociment si doua cuplaje de tip Gibault.Tehnologia remedierii consta in :

-decopertarea conductei;

-introducerea cuplajelor Gibault pe extremitatile conductelor vecine tubului avariat;

-se coboara cu atentie in trensee noul tub de azbociment, care se alimenteaza in raport cu tuburile existente.

-pe fiecare extremitete a noului tub se noteaza jumatate din inaltimea mufeicare va realiza imbinarea astfel incat aceasta sa acopere in mod egal cu cele doua extremitati ale imbinarii;

suruburile cuplajului se strang uniform,astfel cele doua flanse sa preseze treptet garniturile de cauciuc intre mufa si tub;

-se executa proba cu apa care trebuie sa dovedeasca calitatea lucrarii;

-se finiseaza patul de pozare al conductei , se acopera conducta.

5.2.3. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI P.S.I

LA LUCRARI DE TERASAMENTE

In activitatea ce se desfasoara pentru realizarea lucrarilor de amenajare pentru irigatii,muncitorii si personalul ethnic sunt obligati sa cunoasca si sa aplice masurile de protectie a muncii.

Pentru evitarea surparilor de teren din cauza masinilor si materialelor grele depozitate pe marginea sapaturilor se va pastra o distanta corespunzatoare de la marginea gropii si numai in terenuri rezistente distanta va putea fi micsorata la 0,5 m.

In toate locurile periculoase se va atrage atentia asupra pericolului de accidentare prin montare de placade vizibile atat ziua cat si noaptea.

Gropile si puturile se vor acoperi sau imprejmui.

Stationarea muncitorilor in santiri ,gropi ,sub mal sau pe marginea gropii este interzisa.

In timp cat sapaturile raman descoperite conducatorul ethnic trebuie sa cerceteze sistematic starea taluzurilor;la utilaje starea cablurilor trebuie controlata zilnic inainte de inceperea lucrului,prinderea cablurilor se face cu ajutorul blidelor.

Daca sapaturile se fac la o adancime mai mare de 1,2 m in terenuri necoezive,malurile trebuie sprijinite prin proptele.

La lucrarile de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi ,in raza santierului trebuie prevazute treceri, accese si pasaje, cele destinate transportului cu targa sau roaba trebuie sa aiba o latime de 1,0-2,5 m pentru carute si 4 m pentru tractoare cu remorci sau autobasculante.

Pentru amenajarile de irigatii ce se executa in zonele traversate de LEA, se vor respecta dispozitiile cu privire la dotarea autocamioanelor cu dispozitive de semnalizare a intrarii in campul electromagnetic al LEA si autobasculantelor cu dispozitive de semnalizare acustica la mersul inapoi.

Se atrage atentia in mod special asupra urmatoarelor prevederi:

-la incrucisarea liniilor electrice aeriene cu lucrari si instalatii de imbunatatiri funciare se vor lua urmatoarele masuri:

a)La traversarea liniilor electice aeriene peste conducte subterane fixe,canale sau jgheaburi se vor respecta masurile:

- conductoarele funiei vor avea sectiunea minima de 25 mm si tractiunea in conductoate normala;

-distanta minima pe orizontala intre marginea fundatiei stalpului cel mai apropiat si marginea conductei metalice sau din beton ,traversarea va fi de minimu 10 m pentru LEA cu tensiuni de 110-400 kV.

-in zonele aflate sub LEA plus 10 m de o patre si de alta fata de fazele extreme nu se admit instalatii supraternare pe conducte ,hidranti,dispozitive antisoc,vane,supape de dezaerisire.

b)Distanta minima intre marginea fundatiei stalpului cel mai apropiat al LEA si marginea taluzului canalului din pamant sau captusite cu beton nearmat va fi:

-6 m pentru LEA cu Un=1-25KV;

-10 m pentru LEA cu Un=35-10KV;

15 m pentru LEA cu Un=220-400Kv;

Personalul care lucreaza in zona dispozitivelor de aerisire si dezaerisire va fi instruit pe linia de protectie in vederea atentionari sa nu stationeze in imediata apropiere a dispozitivelor si a supapelor antisoc,se interzice manevrarea si atingerea pieselor mobile ale dispozitivelor pe perioada de functionare a retelei de irigatie.

Cu privire la masurile de baza contra incendiilor se va avea in vedere ,,normativul pentru proiectarea si executarea constuctiilor di punct de vedere al prevenirii incendiilor ״ aprobat cu ordinal nr.906/1972, publicat in colectia de normative si instructiuni nr.57/58/1972 a M.C.I.

In ceea ce priveste posibilitatea folosirii amenajarilor din sistemul de irigatie in combaterea incendiilor se pot efectua urmatoarele:

-racordul furtunelor flexibile de pompieri cu conducte mobile de aspersiune prin intermediul unei piese metalice ce se ataseaza la capatul unui futtun tip pompieri,cu caracteristici asemanatoare cu cele ale conductei mobile de irigatie;

-la canalele descoperite de irigatie, constituite in debleu sau rambleu, se vor folosi in caz de nevoie galeti legate cu franghii;

-amplasarea agregatelor tip pompieri langa canalele de irigatie constituie in debleu sau rambleu.

Inainte de inceperea executiei,seful de santier va analiza cu personae si organe abilitatea daca lucrarile ce urmeaza sa se realizeze intersecteaza:

-LEA. Aflate sub tensiune;

-cabluri de telecomunicatii;

-conducte de gaze;

In aceste cazuri , lucrarile din zona respectiva se vor face cu avizul tehnic al intreprinderilor de specialitate si in prezenta delegatiilor acestora.

Bibliografie

1. Bartha.I.˝Hidraulica Vol. I˝- Editura Tehnica 1998.

2. Blidaru .V. ,-Irigatii si drenaje,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1981.

3.Blidaru .V. ,- sistemede irigatii si drenaje, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1976.

4.Blidaru .E. ,- contributii la calculul hidraulic al instalatiilor mobile de irigatii prin aspersiune.

5.Cazacu .E. , si colaborat. - amenajari si irigatii, Editura Ceres Bucuresti.

6.Cismaru .C. , Gabor .V. , - Irigatii, amenajari, reabilitari si modernizari, Editura Politehnium 2004.

7.Kiselev .P . G. , - Indreptar pentru calcule hidraulice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988.

8. Nicolau .C, Cazacu .A . - Mecanizarea si tehnologia lucrarilor de imbunatatiri funciare, E.D.P. Bucuresti 1981.

9. Prepelita . D . , - Constructii hidrotehnice in lucrari de imbunatatiri funciare 2006.

10. Prepelita .D . , - Curs de exploatare a amenajarii de imbunatatiri funciare 2005.

11. Indicator de norme de deviz pentru lucrari de terasamente TS1970.