Pamantul - FACTORI DE RISC NATURALI

FACTORI DE RISC NATURALI

Introducere

Procese generatoare de factori naturali

Pamantul este un sistem dinamic, in evolutie, implicand interactiuni complexe ale proceselor interne si externe. Procesele interne/endogene sunt responsabile de miscarea placilor litosferice si implicit a continentelor. Interactiunile la margine de placa genereaza un endostres ce provoaca deformari ale rocilor avand ca rezultat cutrenure, manifestari vulcanice si dizlocari tectonice prin curgeri lente permanente. Aceste procese atrag dupa sine numeroase evenimente exogene cum ar fi alunecarile de teren si/sau mal sau tsunami. Alte activitati de acest gen de exemplu apele curgatoare sau cele in deplasare care deverseaza cursurile naturale sunt rezultatul interdependentei dintre litosfera, hidorsfera si atmosfera. Astfel mari inundatii pot fi provocate de catre uragane. Natura si extinderea unui eveniment exogen ramane afectata de procesele interne care produc inaltarea uscatului, uscat ce va fi erodat de apele curgatoare sau de valuri.

Daca ne referim la unul din principiile fundamentale ale geoecologiei care se enunta prn exzistenta continua a unui sir de procese naturale/geologice ce pericliteaza populatia, atunci este evident ca un "proces natural" pur si simplu devine o problema de importanta generala cand oamenii traiesc aproape de zona unui potential pericol sau care modifica procesele natural asa incat sa creasca factorul de risc.

O multitudine de procese va continua sa cauzeze pierderi de vieti sau sa pericliteze proprietati si alte bunuri ale populatiei ; din acestea consideram mai importante inundarea litoralului sau a interiorului unui teritoriu, alunecarile de teren, activitatea vulcanica, vanturile, expandarea solurilor, seceta, incendiile, eroziunea tarmurilor marine. O data ce un proces a fost identificat/localizat si aspectele de risc potential studiate, acesate informatii trebuie sa fie predate factorilor de decizie si gospodarire pentru a se lua masurile corespunzatoare de diminuare a amenintarilor aduse vietii si bunurilor populatiei. O semnificatie cu totul particulara o are modul in care avertismentul a fost conceput, felul cum omul de stiinta comunica cu media si cu publicul, cum se calculeaza riscul provocat de procesele luate in consideratie (fig 5.1).

Actiunile pentru limitarea si evitarea factorilor de risc natural pot fi sintetizate astfel :

a)      Actiuni de natura fizica (identificare zonelor periculoase, previziuni, atenuarea factorilor de risc);

b)      Actiuni de natura sociala (actiuni generalizate de planificare/gospodarire a teritoriului si de control al fatorilor de risc, actiuni financiare : taxe/impozite, asigurari, granutri, donatii, implementarea planurilor de urgenta si evacuarea populatiei, campanii educationale, planificarea actiunilor de reconstructive dupa dezastru pentru reducerea gradului de vulnerabilitate).

Principalele masuri de amendare a pericolului provocat de procesele natural vor fi selectionate in functie de necesitati, la scara mai mica sau mai mare, dupa cum este perceptat fenomenul. Elementul essential consta insa in intelegerea procesului si in anticiparea sa. Cresterea nivelului de anticipare conduce la reudcerea (dar nu si inlocuirea) masurilor de salvare in caz de declansare a calamitatilor natural.

Impactul dezastrului asupra populatiei poate fi direct sau indirect.

Efectele directe include partile    din populatie omorate, dislocate sau afectate fizic de un anume process natural. Impactul indirect implica, in general, segmental de populatie afectat psihic de eveniment, cel care doneaza bunuri sau bani, cel care plateste impozite pentru a suporta serviciile de urgenta, restaurare si eventuala reconstructie post-calamitate. Faza de reconstructive se desfasoara adesea in mai multe etape, incluzand lucrari provizorii, restabilirea serviciilor si a liniilor de comunicatii si in final reconstructia sensu-stricto.

Tentativele de control artificial a proceselor natural au avut rezultate nu intotdeauna concludente; oricum, in cazurile de mare intensitate nu pot asigura o protecite corespunzatoare.

Modificarile globale climatice, chiar daca sunt de scurta durata, influenteaza factorii de risc naturali. Evenimentul El Nino (1982-1983), este remarcabil in acest sens. Astfel vanturile sezoniere si-au slabit ritmul sau si-au schimbat chiar sensul. Pacificul ecuatorial estic a devenit mult mai cald, iar curentul ecuatiroal cu deplasare vestica a slabit, uneori schimbandu-si sensul. Rezultatul a fost o crestere a temperaturii atmosferice la scara globala prin dezvoltarea unei energii calorice neobisnuit de mari in aer. Aceasta s-a exprimat prin secete de intensitate extrema in America Centrala, Australia si Africa (400 000 ha arse in Australia cu pagube de 3 mld dolari, desertificare si infometare in Africa cu pagube insumand 2 mld dolari). De aemenea s-au intensificat seceta, furtunile, uraganele si eroziunea costala in America ajungandu-se la pagube de 6 mld dolari.

Pe masura ce populatia lumii creste, cererea de resurse natural sporeste. Astfel, un segment mai mare al populatiei devine obligat sa traiasca in regiuni periferice, isolate sau cu factori de risc naturali semnificativi impunand o politica necesara pentru a impiedica efectele negative ale factorilor naturali.

Trecerea in revista a proceselor naturale sugereaza o imagine a naturii cu character dynamic, I continua schimbare. Abordarea moderna a proceselor natural evidentiaza explicit modul evolutiv al mediului inconjurator. O lume fara factori de risc natural ar fi lipsita de varietate, mai putin interesanta si lipsita de placer estetica in ansamblu. Inca nu putem decide definitive cat de mult factor de risc natural sa fie supus controlului si cat sa fie lasat la voie. Oricum este essential de reamintit ca devierile de la normal in procesele natural sunt posibile oricand; ca atare, buna gospodarire a resurselor natural trebuie sa monitorizeze asemenea devieri concretizate prin incendii, inundatii si furtuni.

Inundatii provocate de rauri

Raurile reprezinta unul dintre sistemele de transport de baza ale ciclului geologic ce pastreaza, in general, un echilibru dinamic intre lucrul mecanic efectuat si sarcina data. Inundatiile prin deversarea apelor de rau repezinta un factor de risc natural cu caracter universal. Pierderile de vieti omenesti sunt relative reduse in tarile dezvoltate, cu structure corespunzatoare de prevenire si monitorizare, in schimb distrugeri ale proprietatilor/bunurilor fixe sunt adesea importante in societatea industrializata datorita extinderii mari ale terenurilor inundate.

Magnitutdinea si frecventa inundatiilor sunt conditionate de intensitatea si distributia precipitatiilor ca si de rata infiltratiilor apei in sol si/sau roca. Datorita cresterii urbanizarii, respective a maririi suprafetelor ocupate de cladiri, drumuri, diferite constructii auxiliare etc., drenajul terenului respective s-a redus, apele descendente nu se infiltreaza decat in proportii reduse si pericolul de inundatie creste.

Exista doua tipuri de inundatii : inundatii localizate in cursul superior al raurilor, produse de ploi puternice, dar scurte, pe suprafete mici si inundatii localizate in cursul inferior al raurilor, generate de furtuni durabile, pe suprafete mari ce provoaca saturarea solului, asocierea unor volume excedente de apa de la multi afluenti si in final, un proces extensiv atribuit raului principal (6.9).

Factorii care controleaza efectele dezastruoase ale inundatiilor includ modul de folosire a terenului din campia inundabila, magnitudinea si frecventa inundatiilor, cantitatea de sediment depuse, eficienta previziunilor meteorologice, sistemele de avertizare si interventie. Din punct de vedere al protectiei mediului, cea mai buna solutie de a reduce riscul de inundatie este regularizarea terenului inundabil. In zonele urbanizate se impune de asemenea folosirea barierelor fizice (diguri), combinare a regularizarii teritoriului inundabil cu tehnica inginereasca.

O perceptie corespunzatoare a factorului risc-inundatie este intalnita la nivel institutional. Si totusi, la nivel de individ se impune multiplicarea programelor de constientizare pentru ajutorarea persoanelor ce traiesc in regim periclitate/periclitabilitate. Rolul cartografiei in acest sens este prezentat in fig 6.28-29.

Canalizarea (6.35) este demeandrizarea, adancirea, largirea, curatirea, sau alinierea unor ape curgatoare preexistente. Se considera ca obiectivul principal al canalizarii ar fi controlul inundatiilor si imbunatatirea drenajului. Chiar daca apar si situatii de degradare a mediului prin canalizare, totusi aceasta actiune, in general, trebuie incurajata. Cu precizarea ca, pana la stabilirea unor noi criterii de conceptie, compatibile cu ansamblurile naturale, canalizarea trebuie privita ca o solutie valabila de la caz la caz.

Alunecarile de teren si fenomenele asociate

Cele mai obisnuite forme de relief sunt pantele - sisteme dinamice, in evolutie, unde materialul superficial este in mod constant deplasat gravitational cu rate variind de la dizlocari imperceptibile la avalanse spontane masive.

Pantele sunt constituite din mai multe elemente, respective creasta, fata libera, panta cu grohotis si partea bazala (7.1). Mecanismul de migrare pe p anta si clarificarea deplasarii de material sunt prezentate in fig 7.2 si tabelul 7.1.

Aspectele importante ale alunecarilorde teren sunt : tipul de material de pe panta, topografia, climatul, vegetatia, apa si timpul. Cauza majoritatii alunecarilor de teren este determinata prin analiza relatiilor dintre fortele care produc deplasarea (fortele motrice) si cele care se opun miscarii (fortele de rezistenta). Cea mai importanta forta motrice este data de greutatea materialului de pe panta, iar forta de rezistenta de referinta este functia de structura interna a materialului raportata la coeziune si frictiune interna. Miscarile pe panta se fac rotational si translational (7.5). Miscarile rotationale au loc mai ales pe pante cu sol, dar si in cauza pantelor cu roca gazda, atunci cand materialul permeabil (de ex gresie) acopera unul impermeabil (de ex argila). Daca totusi o roca foarte rezistenta acopera o roca foarte friabila, atunci o brusca spargere a rocii dure poate genera o desprindere de fragmente de roca (fig 7.6).

Rolul apei in alunecarile de teren este deosebit de important atunci cand determina erodarea partii bazale a pantei, provocand astfel cresterea fortelor motrice. Apa in exces creste greutatea materialelor de pe panta prin marirea presiunii hidrostatice care la randul sau reduce fortele de rezistenta ale materialului de pe panta. O sporire a presiunii apei este evidenta in anticiparea    alunecarilor de teren ca rezultat al cresterii anormale a fortei motrice a deplasarilor pe panta.

Efectul fortelor motrice si de rezistenta pe panta variaza in timp. Un factor de influenta semnificativ este umezeala solului sau rocii gazda precum si nivelul apei freatice din baza pantei. Eroziunea poate reduce fortele de rezistenta, ca si curgerea lenta tectonica sau umiditatea progresiva (fig 7.14).

Interventia omului in ceea ce priveste magnitudinea sau frecventa alunecarilor de teren variaza de la nesemnificativ la implicare importanta. Este nevoie de o buna cunoastere a geologiei regiunii in care are loc alunecarea de teren pentru a raliza o buna protectie a mediului. In cazul folosirii intensive a teritoriilor ce pot fi periclitate se impugn masuri de recunoastere, control si reducere a efectelor acestor procese naturale.

Pentru restrangerea efectelor distrugatoare se impune stabilirea procedeeelor de identificare, prevenire si corectare. Tehnicile de cartare si monitorizare usureaza identificarea zonelor de pericol. Prevenirea in cazul unor regiuni cu alunecari de teren de dimensiuni mari este dificila, dar masuri ingineresti eficiente vizand drenajul sau constituirea de ziduri de sprijin si consolidarea versantilor prin torentare (?), tsluzare asigura limitarea sau chiar evitarea pagubelor. Avalansele de zapada reprezinta un factor de risc important in cazul pantelor acolerite cu gheata/zapada. Se constata o sporire a numarului de victime datorat avalanselor pe masura ce tot mai multi oameni sunt atrasi de munte in sezonul rece pentru sport si recreere.

Extragerea unor resurse energetic si minerale ale subsolului, cum ar fi gazelle natural, petrolul, sarea sau carbunele conduc la prabusiri de terenuri de tip subsidenta. Acest process are loc fie prin reducerea presiunii fluidelor cand gazul si petrolul sunt exploatate, fie prin realizarea de goluri datorate mineritului in subteran la carbine, sare sau alte substante minerale utile (7.43).

Din nefericire, cu toate masurile tehnice de avertizare a locuitorilor din regiunile afectate de alunecari de teren, majoritatea acestora inca nu constientizeaza pericolul respectiv (ex. Laguna Hil, California).

Litoralul si factori de risc natural

Portiunile de coasta ale marilor si oceanelor reprezinta una dintre cele mai dinamince regiuni ale pamantului, modificarile lor rapide fiind caracteristice sifrecvente.

In anumite situatii o mare parte din populatie locuieste pe litoral, tendinta aceasta exprimandu-se prin continuitate (ex 75% din populatia SUA se afla in state cu iesire la mare).

La scara globului cel mai mare pericol de catastrofa natural ape litoral il reprezinta cicloanele tropicale. Aceste furtuni violente aduc vanturi puternice, valuri uriase si inundatii. Mii de victim si miliarde de dolari ca pagube sunt rezultatul devastatoarelor cicloane.

O activitate conjugate a valurilor de furtuna cu perioadele de flux poate provoca inundatii. Un asemenea pericol a determinat grabirea realizarii mijloacelor de protective prin construirea de diguri pe Tamisa in Londra.

Eroziunea litorala este si ea un factor de risc natural demn de luat in consideratie, mai ales in regiuni care atrag nmumeriosi turisti pentru plaje si peisajul adiacent (California, N de Constanta).

Reactia oamenilor la eroziunea litorala se manifesta p[rin construirea de diguri, depunerea de stabilopozi, conceperea altor structure de beton, crearea de dune artificial (fig 10.25-26). De multe ori insa rezultatele sunt contradictorii, conducand la un effect mixt de eroziune/depunere pe spatii vecine. Perceptia si reactia la factorii de risc depend de elemente cum ar fi magnitudinea si frecventa calamitatii naturale, dar si de nivelul intelectual, inteligenta I apropierea de zona de risc a individului.

In situatia ciclonilor tropicali, oamenii nu pot face prea multe si suporta pierderile. In tarile dezvoltate se incearca realizarea de constructii de protectie si se face propaganda educational vizand gospodarirea teritoriului, evacuarea si avertizarea populatiei.

Masurile referitoare la eroziunea de coasta sunt standardizate la diguri si alte structure stabilizatoare ale plajii care previn eroziunea. Aminteam ca acestea ofera uneori rezultate contradictorii. De asemenea ele sunt scumpe, implica intretinere constanta si sunt dificil de dizlocat/inlocuit. Costul lo se ridica adesea peste valoarea bunurilor c ear trebui protejate. Recent s-a introdus alternativa "hranirii" plajelor prin aport si depozitare in rambleu a nisipului asigurandu-se inaltarea plajii.