![]() | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
I. MODELUL GEOMETRIC
I.1Harta structurala cu izobate a zacamantului
Cu ajutorul diagrafiilor de sonda se vor determina intrarile si iesirile din zona poros permeabila
Facem urmatoarele notatii: Ha - adancimea la acoperis
Hc - adancimea la culcus
h - grosimea stratului
E - elevatia
Ht/a - adancimea la care se afla limita titei/apa
Ha* - adancimea la acoperis de la nivelul marii
Ht/a* - adancimea limitei titei/apa de la nivelul
marii
;
;
|
Sonda |
Ha |
Hc |
H |
E |
Ha* |
H |
Ht/a* |
h |
h |
|
- | |||||||||
Pozitia contactului titei-apa este la 1360 msnm
a) Calculul grosimii efective (hef)
Grosimea efectiva este grosimea stratelor permeabile care contin fluide.
Pentru fiecare sonda in parte vom intocmii urmatorul tabel:
Sonda 781:
|
Strat |
hef | |
|
a |
|
|
|
b |
|
Total = 10 m
Sonda 782:
|
Strat |
hef | |
|
a |
|
Total = 23 m
Sonda 720:
|
Strat |
hef | |
|
a |
5 |
|
|
b |
8 |
|
Total = 13 m
Sonda 108:
|
Strat |
hef | |
|
a |
|
|
|
b |
|
Total = 17 m
hef - grosimea efectiva medie rezultata din determinarile facute pe carotaje.
|
SF |
h |
h |
h(m) |
h |
|
SF1 |
1221 |
1254 |
33 |
28 |
|
SF2 |
1219 |
1241 |
22 |
6 |
|
SF3 |
1334 |
1360 |
26 |
17 |
|
SF4 |
1301 |
1323 |
22 |
12 |
b) Calculul volumului brut (Vb)
Vb = A x hef
A - aria pe care o determina cele 3 falii si limita de lucru Ht/a*
Vom nota astfel: A - intersectia F1 cu F2
B - intersectia F1 cu Ht/a*
C - intersectia F3 cu Ht/a*
D - intersectia F2 cu F3
|
Aria |
θ |
cos θ |
A cos θ |
A(mm |
|
A |
8 |
0,990 |
10736,6 |
10845 |
|
A |
9 |
0,987 |
11419,6 |
11570 |
|
A |
17 |
0,956 |
13899,7 |
14539 |
|
A |
6 |
0,994 |
14959,7 |
15050 |
A
=
mm
;
A
=
mm
;
A
=
mm
;
A
=
mm
;
Volumul brut se calculeaza ca fiind:
V
=V
+V
+V
V
![]()
V
![]()
![]()
V
=![]()
![]()
![]()
V
=2271018+8988209.5+3463128=14.722 mil m
Volumul brut este: Vb = 14,722 mil m3.
Cu porozitatea mef , permeabilitatile K , K¶, si saturatia Sai trebuie sa calculam mediile la nivel de sonda , iar apoi mediile la nivel de zacamant.
a) Media la nivel de sonda
![]()
![]()
![]()
Vom intocmi pentru fiecare sonda cate un grafic care sa ilustreze asezarea stratelor fiecare avand parametrii lor.
Apoi vom intocmi pentru fiecare sonda urmatorul tabel:
|
sonda |
mi |
Sai |
K |
K¶ |
K |
SONDA 781
M781 = (6 x 16.5 + 4 x 20.8) / 10 = 18.22%
Sai781 = (6 x 26,3+ 23.7 x 4) / 10 = 25.26%
K¶781 = (6 x 243 + 4 x 542) / 10 = 362,6 mD
K = (6 x 355 + 4 x 664) / 10 = 466,6 mD
K
/ 2 = (355+458)/2 =414 mD
SONDA 782
m782 = (23x19.6) / 23 = 19,6 %
Sai782 = (23x25.8) / 23 = 22.6 %
K = (23x574) / 23 = 574 mD
K¶782 = (23x400) / 23 = 400 mD
/ 2 =(
400 + 574)/2 =487mD
SONDA 720
m720 = (19.6 x 5 + 20.6 x 8 ) / 13 = 20.21 %
Sai720 = ( 5 x 23.05 +22.4 x 8 ) / 13 = 22,65 %
K = ( 359,5 x 5 + 427 x 8) / 13 = 401 mD
K¶720 = (5 x 470 +497 x 8) / 16 = 486 mD
K720 = (K¶720 + K )/2 = (401,38 + 486,15)/2 =443 mD
SONDA 108
M108 = (2 x 19.8 ) / 2 = 19.8%
Sai108 = ( 25.8 x 2 ) / 2 = 25.8%
K =( 693 x 2 ) / 2 = 693 mD
K¶108 = ( 484 x 2 ) / 2 = 484mD
K108 = (K¶108 + K )/2= (693 + 484)/2 = 588 mD
Evaluarea proprietatilor fizice medii pe zacamant
![]()
Porazitatea se calculeaza ca fiind raportul dintre suma algebrica a produsului porozitatii si ariei corespunzatoare fiecarei sonde si suma algebrica a ariei sondelor.
m = ![]()
|
Sonda |
mi (%) |
Sai (%) |
K (mD) |
A(mm |
|
- |
- |
- |
![]()
m=19%
S
=23%
K=![]()
![]()
K=498 mD
Temperatura de zacamant se calculeaza cu formula:
T![]()
![]()
gradT=3,03![]()
T![]()
T
,
◘ presiunea initiala de zacamant: p0 = 130 bar;
◘ presiunea de saturatie: psat = 110 bar;
◘ presiunea de abandonare: pab = 20 bar.
3.1.Evaluarea proprietatilor fizice ale gazelor
Proprietatile gazelor:
Din datele de fluid extrase si din analiza PVT in autoclava s-au determinat urmatoarele proprietati ale gazelor:
factorul de volum al gazelor, bg
- viscozitatea gazelor, µg
- factorul de neidealiate z
Datele despre gazele din sonda sunt tabelate mai jos.
|
i |
Comp.i |
Fract.vol i |
pcri |
Tcri |
Mi |
yipcri |
yiTcri |
yiMi |
|
Metan | ||||||||
|
Etan | ||||||||
|
Propan | ||||||||
|
Nbutan | ||||||||
|
Ibutan | ||||||||
|
Npentan | ||||||||
|
Ipentan | ||||||||
|
Nhexan | ||||||||
|
Nheptan | ||||||||
ppcr - pres. pseudocritica
Tpcr - temp. pseudocritica
M - masa moleculara a amestecului
Tz -temp. de zacamant
Z - factorul de abatere al gazelor
◘ presiunea pseudocritica:
ppcr = Syipcri=46,296 bar,
◘ presiunea pseudocritica:
Tpcr = SyiTcri=321,736 K,
◘ masa amestecului
M = SyiMi=17,311kg/kmol,
◘ masa aerului:
◘ densitatea relativa a amestecului:
◘ presiunea pseudoredusa:
ppr = p / ppcr;
◘ temperatura pseudoredusa:
Tpr = Tz / Tpcr= 1,407;
Calculam bg cu formula:
b = zpstTz / pzTst unde
pst = 1,01325 bar
Tst = 291,15 K
Tabelam rezultatele:
|
Tpr =1.4 |
||||
|
P |
P |
Z |
Z |
Bg |
|
(bar) |
- |
- |
m |
|
|
110 |
2,376 |
0,746 |
0,735 |
0,0074 |
|
100 |
2,160 |
0,76 |
0,755 |
0,00845 |
|
90 |
1,944 |
0,773 |
0,78 |
0,0097 |
|
80 |
1,728 |
0,8 |
0,8 |
0,0112 |
|
70 |
1,512 |
0,813 |
0,82 |
0,0153 |
|
60 |
1,296 |
0,833 |
0,84 |
0,0156 |
|
50 |
1,080 |
0,866 |
0,87 |
0,0194 |
|
40 |
0,864 |
0,9 |
0,9 |
0,0252 |
|
30 |
0,648 |
0,92 |
0,92 |
0,0343 |
|
20 |
0,432 |
0,953 |
0,96 |
0,0537 |
|
10 |
0,216 |
0,966 |
0,97 |
0,1086 |
|
0 |
- |
1 |
1 | |
Trasam apoi graficul : bg = f(p).
Z = f(p)
bg= Z
- factorul de volum al
gazelor
unde: P![]()
T![]()
Variatia vascozitatii cu presiunea
Din diagrama PVT se citeste
vascozitatea gazului μ
in functie de greutatea moleculara a gazului si de temperatura de
zacamant.
μ
=0,103 cP;
|
μ |
|||
|
P |
Ppr |
μ/ μ |
μg |
|
Bar |
- |
- |
cP |
|
110 |
0.89 |
0,1350 |
0,0139 |
|
100 |
1.72 |
0,1250 |
0,0128 |
|
90 |
1,54 |
0,1200 |
0,0123 |
|
80 |
1,37 |
0,1150 |
0,0118 |
|
70 |
1,20 |
0,1120 |
0,0115 |
|
60 |
1,03 |
0,1100 |
0,0113 |
|
50 |
0,86 |
0,1077 |
0,0111 |
|
40 |
0,68 |
0,1067 |
0,0109 |
|
30 |
0,51 |
0,1058 |
0,0107 |
|
20 |
0,34 |
0,1038 |
0,0106 |
|
0,12 |
0,1029 |
0,0105 |
|
|
0 |
- |
- |
- |
3.2Proprietatile fizice ale titeiului
Proprietatile titeiului variaza cu presiunea datorita faptului ca o parte din gazele care se afla initial dizolvate in titei incep sa iasa din solutie cu scaderea presiunii.
Se modifica astfel urmatorii parametrii:
factorul de volum bt;
ratia de solutie r;
vascozitatea titeiului mt
Avem doua domenii pe care vom determina ecuatiile acestor parametrii :
|
P |
rs |
bt |
μt |
βt |
|
bar |
cP |
bar -1 |
||
|
P0 = 130 | ||||
|
Psat = 110 | ||||
|
Pab = 20 |
coeficientul de compresibilitate al titeiului:
bar-1;
Avem doua domenii pe care vom determina ecuatiile acestor parametrii :
a) ![]()
;


b) ![]()

3.3Proprietatile apelor
Determinarea vascozitatii apei
a) Salinitatea apei
Cantitatea de gaze dizolvate in apa este mica.

◘ densitatea apei:
◘ grad de salinitate:
mg/l;
◘ factorul de volum al apei:
◘ vascozitatea apei:
cP;
Compresibilitatea apei de zacamant ( a
◘ solubilitatea gazelor naturale in apa
nemineralizata:
m3N/m3;
◘ corectia pentru salinitate: X = 0,062 ;
◘ solubilitatea gazelor naturale in apa de zacamant:
◘ coeficientul de compresibilitate al apei nemineralizate:
bar -1 ;
◘ coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate:
bar-1;
Compresibilitatea sistemului roca fluid ( β*):

Resursa de titei:
m3 ;
Resursa geologica de gaze asociate dizolvate
m3
CAPITOLUL 4. PROPRIETATILE SISTEMULUI
ROCA-FLUID
4.1. Curgerea bifazica titei - gaze:
Se va determina variatia permeabilitatilor relative Kg, Kt functie de saturatiile Sl, St, Sg.
|
Sai = 24% = 0,24 |
||||||
|
St |
S |
Sg |
Sl |
Kg |
Ktg |
logψ |
|
(1- Sai) = 0,76 |
Sai = 0,24 | |||||
|
(1- Sai) = 0,76 | ||||||
◘ Sai - saturatia in apa interstitiala = 0,24;
◘ St - saturatia in titei: 0 ≤ St ≤1- Sai
◘ S - saturatia normalizata:
0 ≤ S ≤
◘ Sg - saturatia in gaze: 0 ≤ Sg ≤1- Sai
◘ Sl - saturatia in lichid: Sl = Sai + St ; Sai ≤ Sl ≤
◘ Kg - permeabilitate relativa
gaze: Kg = (1-S2)(1-S)2 ; Kg
[0,1]
◘ Ktg - permeabilitate relativa
curgere bifazica titei-gaze: Ktg
= S4 ; Ktg
[0,1]
◘ se vor trasa graficele: Ktg = f(Sl); Kg = f(Sl)
4.2. Curgerea bifazica titei-apa:
In acest caz se determina variatia permeabilitatilorrelative Ka, Kta in functie de Sa.
◘ Sai - saturatia in apa: Sat ≤ Sa ≤
◘ St - saturatia in titei: 0 ≤ St ≤ 1-Sai
◘ S - saturatia normalizata:
0 ≤ S ≤
◘ permeabilitatile relative pentru curgerea bifazica titei-apa:
◘ fractia in apa:
0 ≤ fa ≤
,unde pentru t se va atribui valoarea corespunzatoare la presiunea de saturatie;
◘ derivata fractiei in apa la saturatia in apa se va determina prin diferente finite centrale:

|
j |
Sa |
S |
St |
Kta |
Ka |
fa |
|
|
Sai = 0,24 |
1-Sai = 0,76 | ||||||
◘ se vor reprezenta graficele Kta, Ka = f (Sa)
VI. AMPLASAREA SONDELOR DE EXPLOATARE
Sondele de exploatare se vor amplasa in 2 siruri paralele.
cm;
cm;
cm;
cm;
Calculul razei reduse ale sondei
cm;
unde: rs este raza sondei: rs = 9,5 cm;
n - nr de gloante pe m liniar: n = 25 gl/m;
- diametrul glontului: cm;
l - lungimea de patrundere a glontului in strat: l = 60 cm;
Semidistanta dintre sonde:
![]()
m;
Calculul numarului de sonde pe siruri
S = 1180 m;
◘ numarul de sonde pe sirul intermediar:
sonde;
◘ numarul de sonde pe sirul 1:
sonde;
◘ numarul de sonde pe sirul 2:
sonde;
◘ semidistanta pe sirul 1:
m;
◘ semidistanta pe sirul 2:
m;

Parcalabescu, I., D. - Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi,Ed. Tehnica
Cretu, I. - Hidraulica generala si subterana,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983
Popa, C., Soare, A., Parcalabescu, I., D. - Ingineria zacamintelor de hidrocarburi(Vol.1+2)
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate