Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
I. MODELUL GEOMETRIC
I.1Harta structurala cu izobate a zacamantului
Cu ajutorul diagrafiilor de sonda se vor determina intrarile si iesirile din zona poros permeabila
Facem urmatoarele notatii: Ha - adancimea la acoperis
Hc - adancimea la culcus
h - grosimea stratului
E - elevatia
Ht/a - adancimea la care se afla limita titei/apa
Ha* - adancimea la acoperis de la nivelul marii
Ht/a* - adancimea limitei titei/apa de la nivelul
marii
; ;
Sonda |
Ha |
Hc |
H |
E |
Ha* |
H |
Ht/a* |
h |
h |
- | |||||||||
Pozitia contactului titei-apa este la 1360 msnm
a) Calculul grosimii efective (hef)
Grosimea efectiva este grosimea stratelor permeabile care contin fluide.
Pentru fiecare sonda in parte vom intocmii urmatorul tabel:
Sonda 781:
Strat |
hef | |
a |
|
|
b |
|
Total = 10 m
Sonda 782:
Strat |
hef | |
a |
|
Total = 23 m
Sonda 720:
Strat |
hef | |
a |
5 |
|
b |
8 |
|
Total = 13 m
Sonda 108:
Strat |
hef | |
a |
|
|
b |
|
Total = 17 m
hef - grosimea efectiva medie rezultata din determinarile facute pe carotaje.
SF |
h(m) |
h(m) |
h(m) |
h(m) |
SF1 |
1221 |
1254 |
33 |
28 |
SF2 |
1219 |
1241 |
22 |
6 |
SF3 |
1334 |
1360 |
26 |
17 |
SF4 |
1301 |
1323 |
22 |
12 |
b) Calculul volumului brut (Vb)
Vb = A x hef
A - aria pe care o determina cele 3 falii si limita de lucru Ht/a*
Vom nota astfel: A - intersectia F1 cu F2
B - intersectia F1 cu Ht/a*
C - intersectia F3 cu Ht/a*
D - intersectia F2 cu F3
Aria |
θ |
cos θ |
A cos θ |
A(mm) |
A |
8 |
0,990 |
10736,6 |
10845 |
A |
9 |
0,987 |
11419,6 |
11570 |
A |
17 |
0,956 |
13899,7 |
14539 |
A |
6 |
0,994 |
14959,7 |
15050 |
A= mm;
A= mm ;
A= mm ;
A= mm;
Volumul brut se calculeaza ca fiind:
V=V+V+V
V
V
V=
V=2271018+8988209.5+3463128=14.722 mil m
Volumul brut este: Vb = 14,722 mil m3.
Cu porozitatea mef , permeabilitatile K , K¶, si saturatia Sai trebuie sa calculam mediile la nivel de sonda , iar apoi mediile la nivel de zacamant.
a) Media la nivel de sonda
Vom intocmi pentru fiecare sonda cate un grafic care sa ilustreze asezarea stratelor fiecare avand parametrii lor.
Apoi vom intocmi pentru fiecare sonda urmatorul tabel:
sonda |
mi |
Sai |
K |
K¶ |
K |
SONDA 781
M781 = (6 x 16.5 + 4 x 20.8) / 10 = 18.22%
Sai781 = (6 x 26,3+ 23.7 x 4) / 10 = 25.26%
K¶781 = (6 x 243 + 4 x 542) / 10 = 362,6 mD
K = (6 x 355 + 4 x 664) / 10 = 466,6 mD
K/ 2 = (355+458)/2 =414 mD
SONDA 782
m782 = (23x19.6) / 23 = 19,6 %
Sai782 = (23x25.8) / 23 = 22.6 %
K = (23x574) / 23 = 574 mD
K¶782 = (23x400) / 23 = 400 mD
/ 2 =(400 + 574)/2 =487mD
SONDA 720
m720 = (19.6 x 5 + 20.6 x 8 ) / 13 = 20.21 %
Sai720 = ( 5 x 23.05 +22.4 x 8 ) / 13 = 22,65 %
K = ( 359,5 x 5 + 427 x 8) / 13 = 401 mD
K¶720 = (5 x 470 +497 x 8) / 16 = 486 mD
K720 = (K¶720 + K )/2 = (401,38 + 486,15)/2 =443 mD
SONDA 108
M108 = (2 x 19.8 ) / 2 = 19.8%
Sai108 = ( 25.8 x 2 ) / 2 = 25.8%
K =( 693 x 2 ) / 2 = 693 mD
K¶108 = ( 484 x 2 ) / 2 = 484mD
K108 = (K¶108 + K )/2= (693 + 484)/2 = 588 mD
Evaluarea proprietatilor fizice medii pe zacamant
Porazitatea se calculeaza ca fiind raportul dintre suma algebrica a produsului porozitatii si ariei corespunzatoare fiecarei sonde si suma algebrica a ariei sondelor.
m =
Sonda |
mi (%) |
Sai (%) |
K (mD) |
A(mm) |
- |
- |
- |
m=19%
S=23%
K=
K=498 mD
Temperatura de zacamant se calculeaza cu formula:
T
gradT=3,03
T
T,
◘ presiunea initiala de zacamant: p0 = 130 bar;
◘ presiunea de saturatie: psat = 110 bar;
◘ presiunea de abandonare: pab = 20 bar.
3.1.Evaluarea proprietatilor fizice ale gazelor
Proprietatile gazelor:
Din datele de fluid extrase si din analiza PVT in autoclava s-au determinat urmatoarele proprietati ale gazelor:
factorul de volum al gazelor, bg
- viscozitatea gazelor, µg
- factorul de neidealiate z
Datele despre gazele din sonda sunt tabelate mai jos.
i |
Comp.i |
Fract.vol i |
pcri |
Tcri |
Mi |
yipcri |
yiTcri |
yiMi |
Metan | ||||||||
Etan | ||||||||
Propan | ||||||||
Nbutan | ||||||||
Ibutan | ||||||||
Npentan | ||||||||
Ipentan | ||||||||
Nhexan | ||||||||
Nheptan | ||||||||
ppcr - pres. pseudocritica
Tpcr - temp. pseudocritica
M - masa moleculara a amestecului
Tz -temp. de zacamant
Z - factorul de abatere al gazelor
◘ presiunea pseudocritica:
ppcr = Syipcri=46,296 bar,
◘ presiunea pseudocritica:
Tpcr = SyiTcri=321,736 K,
◘ masa amestecului
M = SyiMi=17,311kg/kmol,
◘ masa aerului:
◘ densitatea relativa a amestecului:
◘ presiunea pseudoredusa:
ppr = p / ppcr;
◘ temperatura pseudoredusa:
Tpr = Tz / Tpcr= 1,407;
Calculam bg cu formula:
b = zpstTz / pzTst unde
pst = 1,01325 bar
Tst = 291,15 K
Tabelam rezultatele:
Tpr =1.4 |
||||
P |
P |
Z |
Z |
Bg |
(bar) |
- |
- |
m |
|
110 |
2,376 |
0,746 |
0,735 |
0,0074 |
100 |
2,160 |
0,76 |
0,755 |
0,00845 |
90 |
1,944 |
0,773 |
0,78 |
0,0097 |
80 |
1,728 |
0,8 |
0,8 |
0,0112 |
70 |
1,512 |
0,813 |
0,82 |
0,0153 |
60 |
1,296 |
0,833 |
0,84 |
0,0156 |
50 |
1,080 |
0,866 |
0,87 |
0,0194 |
40 |
0,864 |
0,9 |
0,9 |
0,0252 |
30 |
0,648 |
0,92 |
0,92 |
0,0343 |
20 |
0,432 |
0,953 |
0,96 |
0,0537 |
10 |
0,216 |
0,966 |
0,97 |
0,1086 |
0 |
- |
1 |
1 |
Trasam apoi graficul : bg = f(p).
Z = f(p)
bg= Z - factorul de volum al gazelor
unde: P
T
Variatia vascozitatii cu presiunea
Din diagrama PVT se citeste vascozitatea gazului μ in functie de greutatea moleculara a gazului si de temperatura de zacamant.
μ =0,103 cP;
μ =0,103 cP |
|||
P |
Ppr |
μ/ μ |
μg |
Bar |
- |
- |
cP |
110 |
0.89 |
0,1350 |
0,0139 |
100 |
1.72 |
0,1250 |
0,0128 |
90 |
1,54 |
0,1200 |
0,0123 |
80 |
1,37 |
0,1150 |
0,0118 |
70 |
1,20 |
0,1120 |
0,0115 |
60 |
1,03 |
0,1100 |
0,0113 |
50 |
0,86 |
0,1077 |
0,0111 |
40 |
0,68 |
0,1067 |
0,0109 |
30 |
0,51 |
0,1058 |
0,0107 |
20 |
0,34 |
0,1038 |
0,0106 |
0,12 |
0,1029 |
0,0105 |
|
0 |
- |
- |
- |
3.2Proprietatile fizice ale titeiului
Proprietatile titeiului variaza cu presiunea datorita faptului ca o parte din gazele care se afla initial dizolvate in titei incep sa iasa din solutie cu scaderea presiunii.
Se modifica astfel urmatorii parametrii:
factorul de volum bt;
ratia de solutie r;
vascozitatea titeiului mt
Avem doua domenii pe care vom determina ecuatiile acestor parametrii :
P |
rs |
bt |
μt |
βt |
bar |
cP |
bar -1 |
||
P0 = 130 | ||||
Psat = 110 | ||||
Pab = 20 |
coeficientul de compresibilitate al titeiului:
bar-1;
Avem doua domenii pe care vom determina ecuatiile acestor parametrii :
a)
;
b)
3.3Proprietatile apelor
Determinarea vascozitatii apei
a) Salinitatea apei
Cantitatea de gaze dizolvate in apa este mica.
◘ densitatea apei:
◘ grad de salinitate:
mg/l;
◘ factorul de volum al apei:
◘ vascozitatea apei: cP;
Compresibilitatea apei de zacamant ( a
◘ solubilitatea gazelor naturale in apa nemineralizata: m3N/m3;
◘ corectia pentru salinitate: X = 0,062 ;
◘ solubilitatea gazelor naturale in apa de zacamant:
◘ coeficientul de compresibilitate al apei nemineralizate:
bar -1 ;
◘ coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate:
bar-1;
Compresibilitatea sistemului roca fluid ( β*):
Resursa de titei: m3 ;
Resursa geologica de gaze asociate dizolvate m3
CAPITOLUL 4. PROPRIETATILE SISTEMULUI
ROCA-FLUID
4.1. Curgerea bifazica titei - gaze:
Se va determina variatia permeabilitatilor relative Kg, Kt functie de saturatiile Sl, St, Sg.
Sai = 24% = 0,24 |
||||||
St |
S |
Sg |
Sl |
Kg |
Ktg |
logψ |
(1- Sai) = 0,76 |
Sai = 0,24 | |||||
(1- Sai) = 0,76 |
◘ Sai - saturatia in apa interstitiala = 0,24;
◘ St - saturatia in titei: 0 ≤ St ≤1- Sai
◘ S - saturatia normalizata: 0 ≤ S ≤
◘ Sg - saturatia in gaze: 0 ≤ Sg ≤1- Sai
◘ Sl - saturatia in lichid: Sl = Sai + St ; Sai ≤ Sl ≤
◘ Kg - permeabilitate relativa gaze: Kg = (1-S2)(1-S)2 ; Kg [0,1]
◘ Ktg - permeabilitate relativa curgere bifazica titei-gaze: Ktg = S4 ; Ktg [0,1]
◘ se vor trasa graficele: Ktg = f(Sl); Kg = f(Sl)
4.2. Curgerea bifazica titei-apa:
In acest caz se determina variatia permeabilitatilorrelative Ka, Kta in functie de Sa.
◘ Sai - saturatia in apa: Sat ≤ Sa ≤
◘ St - saturatia in titei: 0 ≤ St ≤ 1-Sai
◘ S - saturatia normalizata:
0 ≤ S ≤
◘ permeabilitatile relative pentru curgerea bifazica titei-apa:
◘ fractia in apa:
0 ≤ fa ≤
,unde pentru t se va atribui valoarea corespunzatoare la presiunea de saturatie;
◘ derivata fractiei in apa la saturatia in apa se va determina prin diferente finite centrale:
j |
Sa |
S |
St |
Kta |
Ka |
fa |
|
Sai = 0,24 |
1-Sai = 0,76 | ||||||
◘ se vor reprezenta graficele Kta, Ka = f (Sa)
VI. AMPLASAREA SONDELOR DE EXPLOATARE
Sondele de exploatare se vor amplasa in 2 siruri paralele.
cm; cm;
cm; cm;
Calculul razei reduse ale sondei
cm;
unde: rs este raza sondei: rs = 9,5 cm;
n - nr de gloante pe m liniar: n = 25 gl/m;
- diametrul glontului: cm;
l - lungimea de patrundere a glontului in strat: l = 60 cm;
Semidistanta dintre sonde:
m;
Calculul numarului de sonde pe siruri
S = 1180 m;
◘ numarul de sonde pe sirul intermediar:
sonde;
◘ numarul de sonde pe sirul 1:
sonde;
◘ numarul de sonde pe sirul 2:
sonde;
◘ semidistanta pe sirul 1:
m;
◘ semidistanta pe sirul 2:
m;
Parcalabescu, I., D. - Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi,Ed. Tehnica
Cretu, I. - Hidraulica generala si subterana,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983
Popa, C., Soare, A., Parcalabescu, I., D. - Ingineria zacamintelor de hidrocarburi(Vol.1+2)
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate