Roci argiloase

Argila = termenul petrografic atribuit oricarui depozit alcatuit preponderent din minerale argiloase (peste 60%) si, de regula, din fractie lutitica. Dimensiunile foarte mici ale particulelor argiloase constituie principala dificultate in investigarea acestor roci, deci in prezentarea naturii mineralogice si genezei lor.

Caracteristici granulometrice

Structuri sedimentare tipice argilelor

Caracteristici compozitionale

Constituentii principali determina principalele tipuri petrografice si, imlicit, proprietatile argilelor. Sunt reprezentati prin minerale argiloase - hidrosilicati de aluminiu cu structuri reticulare planare descifrabile prin difractia razelor X (RX). Raportul dintre nivelele 'tetraedric' (format din tetraedrii de SiO4) si 'octaedric' (din octaedrii de AlO-OH) deter­mina principalele grupe de minerale argiloase:

Minerale bistratificate:

‑ candite, cu caolinit, dikit, nacrit, halloysit;

Minerale tristratificate:

‑ smectite, cu montmorillonit, beidelit, nontronit;

‑ hidromice, cu illit, glauconit;

Minerale dublu stratificate (2 tetraedrice, 2 octaedrice):

‑ clorite;

Minerale fibroase:

‑ atapulgit, sepiolit.

Constituentii subordonati cantitativ ('accesorii') determina aparitia varietatilor de argile si multe din proprietatile si utilizarile lor:

- carbonati: calcit, siderit, dolmit;

- oxizi si hidroxizi de fier: hematit, goethit, lepidocrocit

- sulfati: gips, anhidrit, baritina;

- sulfuri: pirita, marcasita, hidrotroilit, calcopirita;

- silice: opal, calcedonie;

- zeoliti

- compusi organici: kerogen, fitoclaste, bitumene.

Diageneza argilelor

Argilele bogate in smectite, montmorillonit sau clorit au porozitati mai mari decat cele illitice sau caolinitice.

Elemente de petrogeneza a argilelor

Astfel, din punct de vedere genetic se vor desprinde:

Argile sedimentate (clastice): au compozitii polimictice si se asociaza frecvent cu siliciclastitele. Se formeaza prin procese de remaniere (transport si depunere) a fractiei lutitice din ariile continentale si depunerea ei in diverse bazine de sedimentare; se intalnesc in ambiante de sedimentare (sisteme depozitionale) foarte diverse; se denumesc, dupa natura mediului: a. marine, a. lacustre, a. limnice, a. fluviatile, a. glaciare;

Argile reziduale: au compozitii, preponderent, oligomictice determinate de natura chimica a mediului in care au aparut. Sunt efectul proceselor de degradare (alterare) a rocilor preexistente care afloreaza in domeniile continentale. Se regasesc in scoarte de alterare sub forma de: caolin, bentonit etc.

Argile diagenetice: au compozitii oligomictice si polimictice. Sunt formate postdepozitional prin transformarea diagenetica a argilelor clastice sau a fractiunii silicatate din constitutia sedimentelor mai grosiere (nisipuri). Constituentii argilosi au caracter de 'minerale de neoformatie'. Ex: a. smectice, a. illitice etc. Adancimile de formare a acestor minerale sunt redate in fig. 4.16.

Argile precipitate: au origine intrabazinala, compozitii oligomictice (determinate de prezenta mineralelor autigene) formate sindepozitional prin sinteza chimica, in mediul acvatic, a canditelor, illitelor sau smectitelor. Au o frecventa redusa.

Sistematica argilelor

Separarea si denumirea tipurilor de argile tine cont de criterii petrogenetice, mineralogice, structurale si texturale