Rolul factorului hidrologic in procesul de solificare

ROLUL FACTORULUI HIDROLOGIC IN PROCESUL DE SOLIFICARE

Apa este unul dintre factorii pedogenetici deosebit de activi, care determina intr-o mare masura arhitectura profilului de sol.

In conditii normale, solurile se formeaza si evolueaza sub influenta volumului de precipitatii atmosferice, caracteristice fiecarei zone naturale. In unele cazuri insa, formarea solurilor sta sub influenta unui exces de apa pluvial (de suprafata) sau freatic (de adancime).

Spre deosebire de factorii atmosferici, actiunea factorilor hidrologici se resimte pe o grosime mai mare in sectiunea de control a profilului de sol. Prin patrunderea in roca afanata, apa provoaca dezagregari si dispersari, inlesneste anumite reactii chimice si participa activ la procesele de alterare si dezagregare a substantelor minerale si organice.

Circulatia apei in sol reprezinta factorul care contribuie decisiv la deplasarea sarurilor solubile, a bazelor, a coloizilor minerali si organici precum si schimbului de substante intre planta si sol. Fara circulatia apei, procesul de solificare nu ar evolua, nu ar avea loc procesele de eluviere-iluviere si nici circuitul biologic al substantelor.

Supraumezirea solului din cauza drenajului natural si a conditiilor climatice specifice se poate produce in doua moduri: prin existenta apei freatice la mica adancime si prin stagnarea apei din precipitatii deasupra unui strat sau orizont genetic greu permeabil.

Apele stagnante de suprafata apar in mod frecvent in zonele umede, pe terenurile plane, cu drenajul extern slab si cu permeabilitate redusa la suprafata sau de la    mijlocul profilului, datorita unui orizont argiloiluvial greu permeabil. Se mai pot forma si in terenurile depresionare, ca urmare a scurgerii apelor de pe terenurile din jur. Datorita acestor situatii, apa ramane in exces la suprafata sau aproape de suprafata solurilor, influentand geneza lor.

Referindu-se in special la solurilor din Banat I. Pusca si colab. (1987) au    afirmat ca excesul de umiditate asociat cu o compactitate inaintata determina un chimism specific caracterizat printr-o crestere a continutului de bioxid de carbon (pana la 5%), o scadere a continutului de oxigen (sub 10%), si o accentuare a proceselor anaerobe. Datorita anaerobiozei avansate si a aciditatii pronuntate, se manifesta procese de imobilizare a fosforului, potasiului si a unor microelemente, crescand continutul de fier si mangan.

Alaturi de apele de suprafata sau independent de acestea, in unele cazuri, actioneaza apele freatice, care pot influenta profund formarea si evolutia solurilor.

Apele freatice rezulta din apele gravitationale, care se infiltreaza pana intalnesc un strat impermeabil, deasupra caruia se acumuleaza (in porii rocii ) si formeaza un strat acvifer de diferite grosimi.

Pentru formarea solurilor intereseaza nivelul apei freatice, grosimea stratului de sol umezit si compozitia chimica a apei. In general se poate afirma ca nivelul apei freatice reproduce variatiile reliefului si poate influenta puternic geneza si evolutia solului numai cand se afla la adancimi critice.

In toate cazurile de exces de umiditate, in sol se creeaza conditii anaerobe, ce declanseaza procesul de reducere al oxizilor de fier si mangan, care astfel devin solubili si imprima solului culori cenusii-vinetii. Procesele poarta denumirea de gleizare, daca sunt determinate de apele freatice si de stagnogleizare cand sunt determinate de apele pluviale.

Atunci cand apele freatice apropiate de suprafata sunt bogate in saruri usor solubile (cloruri si sulfati) au loc procese de salinizare, prin depunerea sarurilor in orizonturile superioare ale profilului de sol. Iar cand apele freatice determina acumularea ionilor de sodiu in complexul adsorbtiv, are loc procesul de alcalizare.

Influenta apelor freatice, la noi in tara, devine acritica in zona de campie, numai atunci cand adancimea lor este mai mare de 5,0 - 6,0 m, iar in zona de deal si munte mai mare de 3,5 - 5 m.

Procesele de gleizare si stagnogleizare declansate de excesul de umiditate freatic sau pluvial, conduc la formarea hidrisolurilor iar atunci cand apele freatice contin si saruri solubile, alaturi de procesele de gleizare vor avea loc si procesele de salinizare - alcalizare, rezultand astfel solurile salsodisodice, soluri cu insusiri distincte si fertilitate foarte scazuta.