Relieful modelat pe calcare

Relieful modelat pe calcare

Relieful dezvoltat pe roci carbonatice si in special cel format pe calcare si calcare dolomitice, prezinta particularitati deosebite, fapt pentru care se vorbeste de relief calcaros si de relief carstic.

Relieful carstic, conditionat de proprietatile chimice ale calcarelor, apare ca rezultat al actiunii apelor de suprafata si a celor subterane care modeleaza atat prin eroziune dar mai ales prin coroziune (cele subterane) datorita dizolvarii.

Fisurile sau diaclazele de natura tectonica sau exogena, favorizeaza patrunderea apelor in subteran, stimuleaza prabusirile si ca urmare constituirea avenelor si a pesterilor.

Prezenta celor doua tipuri de relief format pe roci carbonatice este conditionata de existenta materialului solubil si caracteristicile litologice si stratigrafice, cantitatea de CO₂ continuta in apa si intensitaea dizolvarii si circulatiei apei in masa depozitelor.

Relieful calcaros se caracterizeaza prin prezenta platourilor masive, abrupturi aproape verticale a canioanelor sau cheilor.

Platourile masive apar in zona bancurilor calcaroase de grosimi mari, formate din calcare omogene, fin granulare, dure si impermeabile. Prezinta suprafete cu aspect tabular, care favorizeaza conservarea platourile de eroziune perforate de doline, uvale (de la sarbescul uvale = vale, valcea, zanoaga) si polii.

La periferia platourilor apar abrupturi de falii cu pante aproape verticale si cu tapsane acoperite de grohotisuri.

Canioanele au versantii abrupti si profile transversale inguste in forma de U. Ele s-au format prin adancirea in loc a unui rau autohton (care se mentine subaerian) in masa calcarelor afectate de miscari epirogenice pozitive, fie prin reaparitia la zi a unui rau subteran ca urmare a prabusirii platformelor care pe alocuri se mai pastreaza sub forma de poduri (ex.podul de la Ponoare din Pdisul Mehedinti), fie, prin eroziune si disolutie care determina formarea unei vai prin inaintarea regresiva a izvorului. Daca masa de calcare foarte groasa este probabil ca adancirea carstica sa duca la secarea izvoarelor si disparitia apei din canioane. Canioanele constituie elementul caracteristic al platourilor calcaroase asa cum e cazul canioanelor Colorado, Neretva din Alpii Dinarici si Verdon din Alpii Sudici. La noi in tara, aspect de mici canioane au Cheile Bicazului, Cheile Bistritei, Defileul Dunarii in zona Cazanelor etc.

Cheile rezulta cel mai frecvent prin unirea versantilor vailor la nivelul albiei minore, lunca lipsind.

Vaile din regiunile calcaroase se caracterizeaza prin prezenta marmitelor laterale si a celor de pe fundul albiei minore, formate predominant prin procesul de eroziune si mai putin prin coroziune.

Formarea reliefului carstic depinde de solubilitatea, gradul de diaclazare si omogenitatea fizica si chimica a calcarelor. Ea este influentata si de climat si de factorii structurali (asezarea si indesarea straturilor).

Zonarea climatica determina aparitia urmatoarelor tipuri de carst: carstul zonelor cu climat oceanic rece, carestul regiunilor cu climat cald si arid, carstul regiunilor cu climat cald si umed.

Factorii litologici si structurali determina fie dezvoltarea carstului complet sau holocarst in calcare pure cu grosimi foarte mari, fose tectonice si sinclinale care inlesnesc formarea poliilor, asa cum este de exemplu carstul dinaric si a carstului incomplet sau merocarst care se dezvolta in calcare cu grosimi reduse, mai putin pur, cu o structura cutata, nivelata printr-o suprafata de eroziune.

Carstul de suprafata este reprezentat prin lapiezuri (santulete sau gauri create prin coroziune si partial eroziune), doline (microdepresiuni cu aspect de palnie formate prin dizolvarea calcarului), uvale (mai multe doline unite), avene (puturi care la partea inferioara comunica cu o pestera sau o galerie subterana), vai seci (soholoduri) si polii (depresiuni inchise, aalungite cu versanti abrupti si fundul plat, strabatute de rauri cu scurgere temporara sau permanenta. Termenul de polie provine din limba sarba si este echivalentul campiei.

Relieful carstic subteran este reprezentat prin pesteri. Ele apar in masivele calcaroase acolo unde cantitati de apa provenite din regiunile inconjuratoare, patrund in subteran si prin disolutie determina aparitia unor mari goluri. Apa din caverne este drenata curgand datorita gravitatiei. Raurile subterane apar la zi sub forma unor izbucuri, afluenti ai vailor de suprafata sau formeaza lacuri care inunda grotele. In unele cazuri, caile de scurgere sunt complet inchise incat miscarea apei se desfasoara conform procesului deplasarii lichidelor in conducte sub presiune. Pe anumite sectoare, in sifoane, apa se deplaseaza de jos in sus sub presiunea nivelului mai ridicat din amonte. Toate pesterile cu extensiune mare, sunt alcatuite din galerii inguste si scunde, ce alterneaza cu sectoare largi. Salile apar acolo unde se intersecteaza diaclaze mai dezvoltate (cu blocuri uriase desprinse din tavan, sau in portiunile breciate ale masivelor de calcare pe care apa le excaveaza usor).

In evolutia pesterilor se disting doua faze: faza cursului activ de apa ce determina extinderea si adancirea pesterilor si faza a doua de sedimentare a golurilor carstice cu depuneri fine si blocuri mari de calcar prabusite din tavan cu peretii lustruiti de ape si acoperiti cu concretiuni stalagmitice. Prin unirea stalactitelor si a stalagmitelor se formeaza coloane de calcit.

In tara noastra, rocile carstificabile ocupa o suprafata de cca 4.400 km², sinclinoriu Resita-Moldova Noua 673 km², M-tii Vilcanului si Mehedinti 354 km², M-tii Padurea Craiului 340 km², M-tii Muresului (Metalifei si Tarcau 300 km²), Poiana Risca 265 km², M-tii Bihorului 200 km², M-tii Haghimasului/Bicaz 167 km² si M­tii Codru-Moma 158 km².

In aceste zone apar platouri calcaroase cu inaltimi 400-1200 m delimitate de abrupturi, dezvoltate in regiuni cu structuri monoclinale (Bihor) sau faliate, sinclinorii (Resita-Moldova Noua).

Carstul de creasta apare pe calcare care constituie flancuri de sinclinale redresate asa cum se intalneste in Masivul Piatra Craiului unde calcarele formeaza creste lungi si inguste cu peretii verticali, muchii ascutite, contraforturi etc. Dolinele sunt in numar redus, iar vaile oarbe lipsesc.

Calcarele sub forma de recifi apar in Muntele Tesla - Ciucas sau Piatra Ardeului in M-tii Metaliferi. Clipe tectonice de calacar insedimentate in depozitele flisului apar si in Postavarul si Piatra Mare.

Pe teritoriul tarii noastre, pesteri apar in Muntii Mehedinti (Topolnita 15 km lungime), M-tii Padurea Craiului (Pestera Vantului 18 km lungime si Mezaid 3,4 km), Masivul Rodnei (Pestera Tausoare 5 km lungime) etc.

Relieful de carst variaza si in raport cu zonele climatice, carstul zonelor cu climat rece se deosebeste de cel din climate calde si aride sau calde si umede ecuatoriale.

De asemenea, relief de carst care se formeaza si pe tufuri calcaroase si travertine pe depozite de creta sai gips.