Relieful structuri in domuri si cuvete (semicutate)

Relieful structuri in domuri si cuvete (semicutate)

Structura in domuri si cuvete, cunoscute sub numele de structura ondulata semicutata se datoreste cutarilor de mica amploare, evidentiate prin prezenta brahianticlinalelor si brahisinclinalelor.

Structurile ondulate se deosebesc de cele cutate propriu-zise prin urmatoarele trasaturi: cutele au o raza de curbura mare si amplitudine mica, inclinarea flancurilor este redusa, fara accidente locale, ondulatiile apartin cutarilor de fundament. Reteaua hidrografica adaptata la structura in domuri si cuvete se prezinta resfirata si dirijata catre interior pe brahianticlinale si spre exterior pe brahisinclinale.

Prin denudarea rocilor friabile din cadrul brahisinclinalelor orizonturile dure apar sub forma de cueste sau chiar hogbackuri, cu panta domoala catre interiorul cuvetei si cu abruptul spre exterior. Formarea mai multor linii de cueste etajate, dispuse la altitudini din ce in ce mai mici catre interiorul brahisinclinalului lasa impresia unor farfurii suprapuse, cea mai mica aflandu-se in interior la altitudini joase. De-a lungul cuestelor se dezvolta o retea de vai subsecvente care se pot uni cu altele formand o retea hidrografica inelara prevazuta din loc in loc cu porti consecvente.

Domurile evolueaza diferit in functie de natura samburelui brahianticlinalului, astfel depozitele moi permit excavarea unei butoniere circulare sau eliptice, iar in stratele dure eterogene se mentine un dom central si o serie de cueste concentrice cu frontul orientat spre partea centrala a domului.

Cea mai caracteristica zona cu structuri in domuri si cuvete de la noi din tara este bazinul Transilvaniei. In partea sa centrala se afla o zona cu o latime de peste 70 km, constituita din domuri (brahianticlinale), inconjurate de cuvete (brahisinclinale), rotunde sau eliptice. Domurile au pante foarte domoale care depasesc rar 5-6^o. In strate sarmatiene din cuprinsul domurilor se gasesc inmagazinate gaze naturale (Bazna, Saros, Copsa Mica etc.).

Campia Transilvaniei (intre Mures si cele doua Somesuri) apare ca o regiune a domurilor, pe flancurile carora s-au produs alunecari de teren, frecvente mai ales in cazul sinclinalelor. Dezvoltarea cuestelor care formeaza aliniamente aproape paralele pe Mures si Tarnave, ce se pot urmari pe vaile principale cat si de-a lungul afluentilor, reprezinta adaptari ale retelei hidrografice la structura in domuri si cuvete. Cuestele orientate spre un punct sau o zona centrala, indica influenta domurilor, iar cele dispuse spre exterior pe cea a cuvetelor. Pantele mai repezi ale domurilor sunt intens atacate de torenti iar cele mai domoale de alunecari de teren.