Relieful structurilor diapire si al domurilor de sare

Relieful structurilor diapire si al domurilor de sare

Structurile diapire, se incadreaza in structurile cutate de care se deosebesc insa prin faptul ca in anticlinale se gasesc samburi alcatuiti din roci plastice (sare, argila, gips).

Caracteristic cutelor diapire este faptul ca unghiul de inclinare al stratelor este mai mare pe masura paropierii de sambure iar grosimea lor se micsoreaza sau dispare complet deasupra samburelui. (Fig.59).

Fig. 59. Sectiuni prin anticlinalul diapir Moreni (A), dupa G. Macovei

si prin masivul de sare de la Ocna Muresului (B)

La noi in tara de la Valea Milcovului catre sud, se desfasoara o zona caracteristicas de cute diapire care au in ax un simbure mai vechi si mai plastic (argila cu sare sau numai sare), ce strapunge formatiunile mai noi din bolta cutei in parte sau in totalitate. In podisul Transilvaniei, fasia de cute diapire este cuprinsa intre depozitele din centrul cuvetei si culmile montane inconjuratoare. Fasia diapira lipseste numai la contactul cu M-tii Fagaras.

Diapirele de sare influenteaza, nu atat prin sistemul de cutare, cat prin litologie si migrarea samburilor saliferi, care au un rol important neotectonic, deformand in special terasele, cum este cazul terasele Muresului in zona Reghin.

Domurile de sare sunt alcatuite dintr-un sambure central, de obicei de sare, inconjurat de strate sedimentare in forma de cupola. In numeroase cazuri, samburele a reusit sa strapunga orizonturile de roci acoperitoare. Domurile de sare apar in regiuni depresionare ale scoartei terestre (Depresiunea Precaspica, Depresiunea Germaniei, depresiunea Transilvaniei). Spre deosebire de cutele diapire, domurile apar in structurile orizontale.

Formarea domurilor de sare este conditionata de densitatea mai mica a sarii fata de cea a rocilor inconjuratoare, fapt ce duce la migrarea spre suprafata scoartei terestre a samburelui de sare. In acest fel, domurile se ridica si repauzeaza pe suprafata terenului, fiind supuse actiunii de dizolvare a apelor de infiltratie. In zonele salifere, se dezvolta fenomene de carst asemanatoare cu cele produse in calcare.

In afara de sare si alte formatiuni plastice ca sulful, carbunele, gipsul, etc. pot determina aparitia domurilor.