Relieful structurilor dislocate regulat cutate

Relieful structurilor dislocate regulat cutate

Structura cutata este si mai complexa decat structura monoclinala, complexitatea crescand de la cutele simple si cele drepte la cele deversate, inclinate, culcate si faliate.

Intre relief si structura cutata se pot stabili in general doua raporturi:

Raporturi de concordanta - cand relieful reflecta direct specificul structurii cutate, formele pozitive, fiind date de anticlinale iar cele negative de sinclinale. In cazul acestui relief tectonic cutat suprafata geologica corespunde cu suprafata topografica sau morfologica (Fig.55A).

Ca exemple de concordanta intre liniile orografice si cele tectonice se pot da obcinile Bucovinei si culmile longitudinale din muntii Stanisoarei, Tarcaului, Baraolt etc. In Subcarpati, cele mai importante culoare depresionare corespund unor sinclinale, sinclinorii sau arii depresionare, subsidente (Tismana - Runcu, Polovragi - Horezu, Mislea - Podeni, Tazlau - Casin, Cracau - Bistrita), flancate de culmi deluroase ce corespund anticlinalelor si anticlinorilor (dealurile Sporesti-Baleni), culmile Istritei, Plesului, Voitesti - Sacel).

Raport de discordanta, caracterizat prin faptul ca intre relief si specificul geografic, datorita eroziunii accentuate, care a retezat atat anticlinalele cat si sinclinalele, exista un dezacord, suprafata topografica fiind situata sub cea geologica.

Intre aceste doua situatii extreme, una care exprima relieful tectonic de cutare si alta relieful de eroziune dezvoltat pe structura cutata, exista diferite faze de eroziune treptata a anticlinalelor pana la relieful inversat. Acest relief consta din sinclinale suspendate si vai sau depresiuni de anticlinale (Fig.55 B).

In timpul procesului de fragmentare a anticlinalului iau nastere forme structurale derivate reprezentate prin ruz, butoniere, creste, chei (cluse), vai de anticlinal si sinclinale suspendate.

Ruzul este un torent format pe anticlinal care inainteaza regresiv si decapeaza o parte din anticlinal. Daca actiunea ruzului este puternica se ajunge la strapungerea anticlinalului si la formarea unei vai transversale.

Butoniera este o depresiune formata in bolta anticlinalului orientata dupa axa acestuia. Excavarea butonierei se poate face prin eroziunea regresiva a ruzului si se va realiza cu atat mai repede cu cat versantul este mai abrupt si nivelul de baza local mai coborat si prin intermediul cheilor dand denudarea anticlinalului se face de-a lungul axei si nu transversal ca in cazul ruzului (Fig.56).

Fig. 56. Morfologia structurala derivata reprezentata prin butoniere, dupa T. Naum

Crestele reprezinta martori de eroziune rezultati in urma prabusirii boltii anticlinalului. Ele reprezinta un versant cu panta asemenea inclinarii stratelor si frontul crestei ce reteaza orizonturile, determinand astfel o asimetrie evidenta.

Cheile, rezulta in urma intersectarii axelor de anticlinal de catre o vale transversala. Raurile pot crea chei prin antecedenta si supraimpunere (epigeneza).

Antecedenta presupune existenta unui rau conform liniei de cea mai mare panta cu directia perpendiculara pe directia cutelor. Daca raul are debit bogat si panta accentuata invinge obstacolele in curs de constituire prin cutare si creeaza astfel chei care reteaza noile ondulatii (Fig.57).

Fig. 57. Geneza si evolutia unei vai antecedente (dupa J. Chardonnet):

1 - situatia anterioara fazei de cutare; 2 - in timpul orogenezei, raul a continuat sa se adanceasca pe traseul sau initial; 3 - datorita persistentei, raul a sculptat chei adanci, antecedente.

Vaile formate in acest mod se numesc vai antecedente. Exemple de vai antecedente la noi in tara sunt: Valea Buzaului si afluntii sai Basca Mare si Bisca Mica, Valea Bistritei intre Straja si Piatra Neamt, Valea Moldovei intre Pojorata - Gura Humorului, Valea Somesului intre ibou - Ticau etc.

Epigeneza (supraimpunerea) este specifica vailor care se pot grefa incipient pe o suprafata de eroziune sau pe o cuvertura de depozite relativ friabile. Vaile epigenetice instalate initial in straturile superioare ale unei structuri discordante, continua sa se adanceasca in straturile mai rezistente, sub impulsul unui nivel de baza coborat , creindu-se in acest mod chei. Astfel, s-au format Cheile Turzii si Cheile Ialomitei> De asemenea, Topologul, strabat fasia de gnaise a Culmii Cozia, prin chei de natura epigenetica.

Prin dezvoltarea paralela a doua butoniere, anticlinalele pot fi erodate complet in lungul lor luand nastere vai de anticlinal care pot avea nivelul de baza sub nivelul sinclinalului invecinat, acesta capatand caracterul de sinclinal suspendat (Fig. 58).

Fig. 58. Succesiunea fazelor in formarea inversiunilor de relief

(dupa J. Chardonnet, 1955)

Pe teritoriul Romaniei se gasesc numeroase exemple de inversiuni de relief atat in Carpati cat si in Subcarpati. Ca zone cu sinclinale suspendate amintim: masivele Rarau, Haghimas, Ceahlau, Bucegi, Piatra Craiului, Ciucas, Piatra Mare. In Subcarpati toate culmile din zona Vrancei corapund axelor de sinclinale.

Vaile celor doua Homoroade s-au adancit in largi anticlinale marginale din Subcarpatii Transilvaniei, separand sinclinale suspendate.