Relieful structurilor dislocate neregulat cutate (sariate)

Relieful structurilor dislocate neregulat cutate (sariate)

Structura sariata evidentiata prin deplasarea alohtonului pe suprafata autohtonului (subasmentului) duce la complicarea evolutiei peisajelor structurii cutate datorita faptului ca panza (alohtonul) inlesneste aparitia unei structuri de suprafata fara nici o legatura cu autohtonul.

In cazul a doua panze de sariaj, frontul panzei superioare constituie un abrupt tectonic, care domina partea mai joasa a autohtonului si formeaza cumpana apelor pe doi versanti ai muntilor. Datorita eroziunii, in fruntea panzelor se poate dezvolta un relief de bariere, colonade, iar flancul intins al panzei reprezinta o suprafata structurala larga. Sub actiunea eroziunii produse de vaile transversale afluente retelei principale panza este fragmentata luand nastere ferestre si clipe, precum si diferite forme erozivo-structurale cum sunt cuestele si hogbackurile (Fig. 60).

Fig. 60.

Structura in panze de sariaj

In cazul Carpatilor Orientali, acoperiti de mai multe panze de sariaj, eroziunea descopera diferite suprafete de contact scotand la iveala formele erozivo-structurale foarte variate la care se adapteaza reteaua hidrografica in evolutia ei in timp si spatiu.

Astfel panza transilvana, suprapusa celei bucovinice, constituita mai ales din calcare masive, s-a conservat pe suprafete restranse in Masivul Rarau, unde ocupa pozitia cea mai inalta (Pietrele Doamnei, Popchii Raraului etc.).

Relieful actual al Carpatilor Meridionali este mult mai diferit de cel initial, creat de structura panzei getice. Autohtonul denubian a fost scos la zi alcatuind o imensa fereastra corespunzatoare zonei muntoase Almaj - Retezat - Parang, iar panza getica se mai mentine doar sub forma unor petice in M-tii Godeanu, M-tii Tarcu si partial in Podisul mehedinti si Semenic, constituita din sisturi cristaline, mezometamorfice. In unele zone, cum este cazul Masivului retezat, eroziunea a scos la iveala in fereastra chiar granitele si aureolele lor de roci metamorfice.

De retinut este faptul ca relieful initial al panzelor de sariaj este foarte greu de reconstituit, iar reteaua hidrografica actuala este in totala discordanta cu acesta.

Panzele de sariaj din Carpatii Romanesti, dupa I. Dumitrescu si M. Sandulescu 1970 sunt urmatoarele:

M-tii Apuseni: panze mezocretacice (panzele de Codru si Arieseni si panza de Biharia), panze mezo si neocretacice (pinza de Trascau).

Carpatii Meridionali si M-tii Banatului - panza getica si panza de Severin.

Carpatii Orientali - pinze mezo si neocretacice (panzele transilvane, panzele centrale, panza de Ceahlau), panze neogene - stirice (panza flisului curbicortical, panza sisturilor negre - Andia - panza de Tarcau, digitatia unitati marginale, panzele unitatii transcarpatice).