Rocile de precipitatie biochimica (biogene)

Rocile de precipitatie biochimica (biogene)

Rocile organogene reprezinta depozite sedimentare formate prin acumularea resturilor scheletice si a substantelor organice provenite de la animale si plante, care au trait in diferite ere geologice, sau rezulta prin precipitarea substantelor chimice dizolvate in apa marilor sub actiunea organismelor, ca produse ale vietii lor.

Rocile organogene se impart in doua categorii: roci acaustobiolite (care nu ard) si roci caustobiolite (care ard, dand prin ardere energie calorica).

a) Rocile acaustobiolite, dupa natura substantei minerale din care sunt alcatuite, se clasifica in: roci calcaroase, silicioase, fosfatate, azotate, feruginoase si manganoase.

u Rocile calcaroase sunt constituite in proportie de cel putin 80% din calcit si aragonit sau dolomit, in cantitati mici putand aparea diferite substante sub forma de impuritati.

Calcarele de natura organogena rezulta prin precipitarea carbonatului de calciu din apa marilor, sub influenta bacteriilor sau algelor si prin fixarea de catre diferite plante si animale a carbonatului de calciu in organismul lor, pentru a-si construi scheletul sau cochilia. Dupa moartea vietuitoarelor, scheletele si cochiliile se depun si prin cimentare dau nastere la roci calcaroase biogene.

Calcarele sunt roci compacte, poroase sau spongioase, cu structura cristalina granulara sau organogena. Culoarea lor este variabila, depinzand de natura impuritatilor (cenusie, galbena, bruna, rosietica, neagra) si fac efervescenta in prezenta acidului clorhidric.

Dupa natura substantelor straine ce le contin se deosebesc: calcare dolomitice (care contin si carbonat de magneziu), calcare feruginoase (bogate in oxizi de fier), calcare silicioase (impregnate cu bioxizi de siliciu), calcare marnoase (care fac trecerea la marne), calcare bituminoase (impregnate cu substante bituminoase in proportie de 6-10%) si calcare glauconitice (de culoare verde datorita glauconitului).

In raport de natura resturilor organice ce le contin, sunt cunoscute urmatoarele roci calcaroase organogene: calcarul compact, calcarul litografic, calcare recifale, calcare cochilifere, calcare foraminifere si dolomitele.

u Rocile silicioase sau silicolitele sunt formate prin acumularea pe fundul marilor sau al lacurilor, fie a silicei coloidale, rezultata prin precipitare, fie a scheletelor provenite de la microorganismelor silicioase.

Unele plante si animale folosesc silicea pentru construirea scheletului lor, iar dupa moartea acestora, prin acumularea scheletelor, rezulta roci silicioase de natura organica, cum sunt diatomitele, radiolaritele si spongiolitele.

Diatomitele sunt roci usoare, poroase, de culoare galbuie, constituite din casute de diatomee inglobate intr-o masa de opal, la care se adauga cantitati mici de foraminifere, radiolari, argile, oxizi de fier etc. Se formeaza in regiunile reci ale oceanelor si in unele lacuri. Zacamintele cele mai importante sunt de varsta tertiara si cuaternara. In Romania sunt intalnite la Minis-Arad, Patarlagele, Adamclisi, Filia-Odorhei.

Radiolaritele sunt roci dure, de culoare rosie sau verde, cu spartura concoidala, constituite din schelete de radiolari, la care opalul initial este transformat in calcedonie. Ca varietati de radiolarite se deosebesc: jaspul si jaspilitul. In Romania radiolaritele se gasesc in Carpatii Orientali si in M-tii Apuseni.

Spongiolitele sunt roci silicioase, provenite din acumularea spiculilor de spongieri siliciosi cimentati cu opal si calcedonie. Sunt roci dure, de culoare bruna, cenusie sau roscata. In tara noastra spongiolitele se gasesc in bazinul Hategului.

u Rocile fosfatate sunt formate, in cea mai mare parte, din apatit si monazit, provenite din rocile magmatice si metamorfice prin dizolvare. Fosfatul de calciu, fiind mai greu solubil, precipita primul in fisuri sau crapaturi, dand nastere la concretiuni numite fosforite. Fosforul este fixat si de catre organisme in cochilii, schelete, tesuturi vii si dejectii sub forma de fosfat de calciu. Prin acumularea scheletelor rezulta roci fosfatate.

u Rocile azotate sunt reprezentate prin depozite formate din dejectii, oua si cadavre de pasari acumulate pe insulele din zonele calde. Aceste depozite sunt alcatuite din oxalat de amoniu si fosfat de calciu si poarta denumirea de guano.

Fosforitele si guano sunt folosite ca ingrasaminte agricole naturale.

u Sub actiunea bacteriilor, in apa lacurilor sunt depuse rocile feruginoase (ferolite) alcatuite din hidroxizi de fier si rocile manganoase (manganolite) alcatuite din hidroxizi de mangan.

b) Rocile caustobiolite sunt roci organogene, importante din punct de vedere economic datorita energiei calorice ce o pun in libertate in urma procesului de ardere. Ca roci parentale in formarea solurilor sunt de mica importanta. Din aceasta categorie de roci fac parte carbunii si bituminele.

n Carbunii au origine vegetala. Ei au luat nastere in conditii de anabioza, in urma procesului de incarbonizare, care consta in eliminarea oxigenului si hidrogenului si imbogatirea in carbon.

In raport cu compozitia chimica si varsta geologica, deosebim:

▪ turba, carbunele cel mai nou, rezultat prin carbonizarea pe loc a plantelor ierboase din regiunile mlastinoase, contine 50-57% carbon si are putere calorica de 3000-5000 calorii;

▪ lignitul, format prin incarbonizarea lemnului in era Neozoica, contine 57-60% carbon si are putere calorica de 5000-6000 cal.;

▪ carbunii bruni contin 60-72% carbon si o putere calorica de 5000-7200 cal.;

▪ huila are o culoare neagra stralucitoare, contine 72-100% carbon, iar puterea calorica este de 7500-8500 cal.;

▪ antracitul este carbunele de cai mai buna calitate, contine 90-95% carbon si are o putere calorica de 8000-9200 cal.

n Bituminele se formeaza pe seama substantelor organice animale, prin procesul de bituminizare, in urma caruia substanta organica se imbogateste in carbon si hidrogen. Bituminele sunt reprezentate prin titei, asfalt, ozocherita, sisturi bituminoase.