Rocile de precipitatie chimica

Rocile de precipitatie chimica

Sunt rezultate din depunerea unor substante chimice din apele bogate in anumite minerale foarte solubile (cloruri, sulfati, carbonati).

Din punct de vedere al compozitiei chimice, sunt foarte bine sortate, cel mai adesea fiind constituite dintr-un singur mineral, la care se adauga si compusi sub forma de impuritati.

Dupa locul de formare se deosebesc: roci de precipitatie marina, depuse din apele marilor si oceanelor, respectiv roci de precipitatie continentala, depuse din apele lacurilor si izvoarelor (tab. 14).

a) Rocile de precipitatie marina sunt: calcarul, sarea gema, gipsul, anhidritul, sarurile de potasiu si magneziu.

Calcarul rezulta prin precipitarea carbonatului de calciu din solutii. Va fi tratat la rocile calcaroase organogene, avand in vedere ca se formeaza in cantitati mari sub actiunea organismelor.

Gipsul (CaSO₄.2H₂O) este o roca cu duritate mica, precipitata din apa marilor in lagune si in lacuri sarate. Gipsul se dizolva greu in apa si precipita inaintea altor saruri. Are culoare alba cand este pur, textura compacta neorientata, stratificata sau lamelara.

Gipsul apare impreuna cu sarea, formand depozite pe suprafete mari, cum sunt cele de la Tg. Ocna, Slanic-Prahova, Ocnele Mari, Turda etc.

Sarea gema (NaCl) este o roca monominerala, in apa marilor reprezentand 78% din totalul sarurilor dizolvate. Este incolora sau divers colorata, cliveaza dupa fete de cub, are solubilitate ridicata, este higroscopica, textura compacta neorientata si structura cristalina granulara.

Zacaminte de sare gema se gasesc in scoarta terestra sub forma de straturi sau masive, formand "munti" intregi, mai ales in Subcarpati si la periferia Depresiunii Transilvaniei.

Datorita plasticitatii ridicate, in timpul miscarilor tectonice straturile de sare gema strapung depozitele ce le acopera, formand cute diapire.

Prezenta sarii in profilul solului conduce la formarea solurilor halomorfe. Sarurile de potasiu si magneziu alcatuiesc zacaminte impreuna cu sarea gema, fiind ultimele care precipita, datorita solubilitatii ridicate. Sarurile de potasiu cele mai cunoscute sunt : silvina (KCl) si carnalitul (KMgCl₃.6H₂O).

In Romania, zacamintele exploatate de saruri potasice se gasesc la Tg. Ocna si Tazlaul Mare.

Depozitele litorale sunt reprezentate prin calcare oolitice. Oolitele se formeaza prin depunerea carbonatului de calciu sub forma de paturi concentrice in jurul grauntilor de nisip sau a resturilor organice. Ele s-au depus in zona litorala, unde s-au format mase compacte prin sudarea lor cu ciment calcaros. In Romania, calcare oolitice se gasesc raspandite in zona centrala a Podisului Moldovei, ca o dovada a existentei Marii Sarmatiene.

b) Rocile de precipitatie continentala rezulta prin precipitarea carbonatului de calciu din apa lacurilor si a izvoarelor, deosebindu-se depozite lacustre si depozite de izvoare.

Depozitele lacustre sunt reprezentate prin creta de lacuri si calcarul compact de apa dulce. Pe fundul lacurilor din apele imbogatite in diverse substante se mai pot forma depozite sodice, feruginoase si manganoase.

Depozitele de izvoare sunt reprezentate prin tufuri calcaroase, travertine, calcare pisolitice, stalactite, stalagmite si geizerite.

Tufurile calcaroase se formeaza in jurul resturilor de plante aflate la gura izvoarelor incarcate cu bicarbonat de calciu. Au aspect spongios, rezultat in urma descompunerii resturilor de plante cuprinse in masa lor. Aceste spatii libere pot fi provocate si de bulele de gaz degajate inaintea consolidarii definitive a rocii.

Prin umplerea golurilor din masa tufurilor calcaroase cu carbonat de calciu depus de apele de infiltratie, rezulta o roca mai compacta numita travertin, folosita datorita aspectului estetic, la placarea peretilor interni si externi ai diverselor constructii. Depozitele de travertin se gasesc la Borsec si Geoagiu-Bai.

Calcarele pisolitice se formeaza prin depunerea carbonatului de calciu din izvoarele bogate in bicarbonat de calciu, in jurul unei bule de dioxid de carbon. Corpusculii formati au dimensiuni mai mari de 2 mm, asemanatoare cu boabele de mazare (pisum = mazare).

Stalactitele si stalagmitele sunt formatii calcaroase depuse pe tavanul si podeaua pesterilor. Ele au rezultat prin precipitarea carbonatului de calciu din apa izvoarelor subterane ce strabat masivele calcaroase. Stalactitele se pot uni cu stalagmitele, formand coloane ce dau un aspect pitoresc pesterilor.

Geizeritele se depun din apa calda a geizerilor si se mai numesc tufuri silicioase, deoarece sunt constituite din opal. Grosimea straturilor de geizerite este redusa. In Romania se intalnesc doar in cateva puncte din lantul eruptiv Calimani-Harghita.