Sapaturi in stanca - derocari (procedee ecologice)

Sapaturi in stanca - derocari (procedee ecologice)

În zonele de stanca, realizarea terasamentelor implica derocari,dar intrucat drumurile forestiere, prin executia lor,trebuie sa provoace mediului minimum de degradari, se va utiliza numai procedeul gaurilor de mina. În acest scop INL Bucuresti propune, in cele ce urmeaza, un procedeu ecologic de realizare a derocarilor.

Pentru ca arborii din imediata apropiere a exploziei sa fie feriti de lovirea pietrelor azvarlite de acesta, zona pregatita pentru explodare ( frontul de lucru ) se va acoperi cu o saltea de amortizoare, confectionata din cauciucuri uzate, care opreste bucatile de stanca dislocate sa se imprastie si sa produca vatamari arborilor din zona.

Procedeul gaurilor de mina normale (cu diametrul de 25 - 75mm) se poate utiliza in toate categoriile de roci, daca inaltimea frontului de lucru nu depaseste 7m. Gaurile se foreaza cu perforatoare pneumatice, alimentate de motocompresoare, iar amplasarea lor depinde de inaltimea frontului de lucru, de numarul fetelor libere si de configuratia masivului stancos. Astfel ele pot fi verticale, inclinate sau orizontale, pot fi amplasate longitudinal sau transversal fata de axul drumului si pot fi asezate, dupa necesitati, pe un singur sir sau pe doua siruri.

Daca inaltimea frontului de lucru nu depaseste 4 m, gaurile de mina se foreaza vertical sau usor inclinat fata verticala, si pentru asigurarea unui efect bun,se recomanda ca adancimea lor sa fie cu 10% mai mare decat inaltimea frontului de lucru. În cazul santurilor, gaurile de mina vor fi dese si adanci de circa 0,4m.

Daca inaltimea frontului de lucru este de 4 . 7 m se foreaza atat gauri de mina verticale, cat si orizontale sau usor inclinate in jos

Distanta intre gaurile de mina trebuie aleasa astfel incat intre palniile de explozie sa nu ramana zone neafanate, care ar necesita manopera suplimentara, scumpind lucrarea. Principalele elemente ale schemei de forare sunt redate, orientativ in tabelul 8.1.

Tabelul 8.1

Elementele schemei de forare

Adancimea gaurilor de mina se alege seama de conditiile de lucru impuse de teren (felul stratificatiei, anticipanta , aleasa in raport cu duritatea rocii).

Pentru forarea gaurilor de mina normale se folosesc ciovane pneumatice perforatoare actionate cu aer comprimat produs de moto - compresoare de tip 5MCH sau MC5, care au debit de aer refulat de 4 . 5 m³/min, cu o presiune nominala de refulare de 7daN/cm².

Pentru folosirea rationala a motocompresoarelor, acestea vor lucra, in mod obligatoriu, pana la distanta de 30m,utilizand doua ciocane perforatoare, alimentate cu aer comprimat, prin intermediul furtunului de cauciuc cu diametrul interior de 19mm. Între 30 -60 m se poate lucra cu un singur ciocan perforator, deoarece presiunea aerului comprimat scade foarte mult. La distante de peste 60m, pierderile de presiune in furtunul de cauciuc fiind mari acesta se inlocuieste cu teava metalica cu diametrul interior de 25mm atunci cand se actioneaza un singur ciocan perforator, de 38mm pentru doua ciocane si de 50mm pentru actionarea a trei ciocane perforatoare.

Încarcarea gaurilor de mina cu astralita sau dinamita se face pe 1/3 . 2/3 din lungimea lor, in functie de duritatea rocii, in rest introducandu-se materialul de buraj, care trebuie sa fie un material inert (argila uscata,nisip,praf de roca). În cazul folosirii nitramonului, incarcatura va ocupa 2/3 din adancimea gaurii, restul fiind ocupat de buraj, care, in acest caz, va fi minim 0,75m pentru gaurile de 2m adancime. Amorsarea explozivului de baza se face cu astralita sau dinamita , in proportie de 5 . 10% din cantitatea acestuia. Capsa detonata armata pentru producerea exploziei, avand fitilul Bickford sau amorsa electrica fixata, se introduce ultima in gaura de mina.

Detonarea se face pirotehnic sau electric.

Înainte de detonare frontul exploziei trebuie pregatit si din punct de vedere ecologic in sensul de a proteja cat mai bine mediul inconjurator. Pentru aceasta peste gaurile de mina se va plasa, cu ajutorul bratului excavatorului, o "saltea amortizoare" confectionata din cauciucuri uzate si a carei dimensiuni vor trebui sa fie in jur de 5/8m, iar, in cazul cand frontul de explozie este mai mare, se pot amplasa 2 . 3 astfel de saltele.

Salteaua amortizoare se poate confectiona pe orice santier din cauciucuri rebutate si cabluri de funicular scoase din uz.

Cauciucurile se sectioneaza pe o zona radiala dupa care i se da o forma aproape liniara (arc de cerc cu raza mare),

Fig.8.7- Sectionarea si intinderea cauciucurilor uzate (Dupa INL Bucuresti)

Dupa sectionare, cauciucurile se asambleaza in benzi paralele pana intrunesc latimea ceruta a saltelei, in jur de 6m. În lungime se asambleaza atatea sectoare pana se ajunge la o lungime de aproximativ 8m.Asamblarea se realizeaza prin coasere a marginilor cauciucului sectionat cu sarma provenita din dezmembrarea cablurilor de funiculare. Pentru usurinta manevrarii saltelei amortizoare, de jur imprejurul sau se prinde un cablu subtire ce usureaza prinderea sa de bratul excavatorului in vederea intinderii sale peste zona ce urmeaza sa se explodeze.

Pentru ca salteaua amortizoare sa nu se deterioreze in timpul explodarii, aceasta nu se ancoreaza, ci se lasa libera peste zona supusa exploziei. În timpul exploziei, datorita suflului acesteia,salteaua se ridica si cade impreuna cu toata masa de stanca dislocata, impiedecand in felul acesta bucatile de stanca dislocate sa se imprastie si sa produca rupturi arborilor din zona, de varfuri, scoarta, sau crengi. În felul acesta, arborii fiind protejati, se impiedica dezvoltarea putregaiului de rana,boala frecvent intalnita in zona drumurilor forestiere, unde au fost realizate derocari la terasamente. Dupa executarea derocarilor, realizarea patului drumului si finisarea taluzurilor de rambleu si debleurmeaza operatiunea de indepartare a urmelor si ranilor provocate mediului inconjurator prin realizarea de derocari pentru executia drumului.

Pentru aceasta se vor identifica pe toata ampriza drumului zonele afectate. Atat zonele de rambleu, cat si cele de debleu, ramase descoperite prin indepartarea stratului vegetal, se vor acoperi din nou, folosindu-se pamantul vegetal sapat cu excavatorul (primul strat) si pastrat special pentru aceasta operatiune. Pamantul vegetal va fi imprastiat cu excavatorul pe zona ce urmeaza a fi protejata. În cazul cand nu se dispune de pamant vegetal se poate folosi litiera, alcatuita in general din ace de conifere si frunze uscate care permit ulterior instalarea vegetatiei pe rambleul nou creat.

Exista si posibilitatea alcatuirii unui rambleu in totalitate din blocurile de stanca provenita din derocarile realizate .Pentru a se putea instala vegetatia pe acest rambleu , se transporta pamant obisnuit, rezultat din excedentul de debleu. Pamantul basculat din remorci se imprastie cu ajutorul excavatorul urmand ca apoi sa fie insamantat sau plantat,cu specii forestiere ce vegeteaza in zona.