Sapropelitii
Din acumularea in conditii
anaerobe in ape a planctonului animal si vegetal, precum si a
detrisului vegetal al plantelor acvatice, la care se mai adauga spori si
polen, s-au format sapropelitii. Acesti carbuni au un
continut ridicat in bitumine.
Sapropelitii propriu zisi
sunt: bogheadul format din alge
si cannel-coal (candle=
lumanare si coal= carbune, in lb. engl.), carbune sapropelic de culoare
neagra-mata, frecvent cu aspect unsuros si spartura larg-concoidala,
format din spori si alte resturi vegetale, se aseamana cu carbunele
detritic, fata de care prezinta un aspect mai fin, mai compact si
este total lipsit de macerale inertinitice.
Torbanit-ul
se aseamana cu boghead-ul, dar este adesea mai
stratificat si a fost descris prima data de Torban Hill (in Scotia).
Alti carbuni sapropelici sunt: kuchersitul,
shungitul si maragunitul; tot aici se
incadreaza sisturile
disodilice (dys=greu, oezin=a mirosi si lithos=piatra, in lb. gr.)
roci mai mult sau mai putin combustibile provenite din sedimente
bituminoase.
Intre sapropeliti un loc aparte il detine gagatul, sapropelit din trunchiuri de conifere conservate in medii
bogate in sapropel; reprezinta un lemn bituminizat care se preteaza la lucrari
de sculptura.
