Scurt istoric al geologiei

Scurt istoric al geologiei

Radacinile Geologiei ca stiinta se afla in istoricul dezvoltarii societatii si a civilizatiei. Omenirea, in diferitele ei stadii de evolutie, a avut pareri si conceptii despre planeta pe care o locuia. In masura in care au evoluat conceptiile despre "lume", a evoluat si s-a dezvoltat si Geologia.

Primele cunostinte de geologie isi au originea in scolile filozofice clasice ale lui Pitagora, Xenophon si Aristotel, respectiv in insemnarile istoricilor Herodot, Strabo, Plinius cel Batran si Plinius cel Tanar. Inceputurile Geologiei ca stiinta coincide, de fapt, cu inceputurile mineritului, care se pierde in negura istoriei.

Bazele teoretice ale Geologiei ca stiinta au inceput sa fie puse in a doua jumatate a secolului al XVII-lea de catre scotianul J. Hutton (1726-1797), germanul A. G. Werner (1750-1817), rusul M.V. Lomonosov.

Printre intemeietorii Geologiei pot fi considerati si G. Cuvier (1769-1832) si A. Brongniart (1770-1847), care au pus bazele Paleontologiei.

Principiul actualismului a fost introdus in Geologie de catre K. Hoff (1771-1837) si C. Lyell (1797-1875). E. Suess (1831-1914), profesor de geologie la Universitatea din Viena, prin lucrarea sa "Autliz der Erde" ("Fata Pamantului"), a facut un pas mai departe in studiul Pamantului, ajungand la stabilirea cauzelor care au determinat actuala sa infatisare. V. I. Vernadski (1863-1945), profesor la Universitatea din Moscova este considerat unul dintre intemeietorii Geochimiei.

Contributii importante in fundamentarea Geologiei au adus si britanicii A. Holmes (1890-1965) si G.W. Tyrell, W. Smith (1769-1839), W. Salomon, germanii E. Kayser, F.S. Sieberg, H. Stille, A. Wegener, H. Closs, K. Zittel, francezii P. Ternier, E. Hang, M. Bertrand (1847-1907), M. Gignoux, L. Moret, L. Cayeux (1864-1944), rusii V.V. Belousov, N. M. Strahov, elvetienii M. Lugeon (1870-1953), E. Argand, A. Heim (1849-1937), U. Gouberman, americanii A. Born, E.W. Daly, J. D. Dana (1813-1895) etc.

In tara noastra, primii cercetatori in domeniul Geologiei au fost Grigore Cobalcescu (1831-1892) si Grigore Stefanescu (1838-1911). In anul 1882 s-a infiintat Biroul Geologic, sub conducerea lui Grigore Stefanescu, care a intocmit prima harta geologica a Romaniei, la scara 1: 175.000.

Acest birou s-a desfiintat in 1888, in locul sau fiind infiintat in 1906 Institutul Geologic al Romaniei, sub conducerea savantului L. Mrazec (1857-1944). In cadrul noului institut au activat o serie de geologi de prestigiu ca: Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925), Sabba Stefanescu (1857-1931), Sava Athanasiu (1872-1925), Ion Simionescu (1873-1944), Ion Popescu Voitesti (1876-1944), Gheorghe Macovei, I. Atanasiu (1892-1949), Al. Codarcea (1873-1944), Ghika Budesti, N. Petrulian, M. Pauca, M. Ilie.

Contributii importante in domeniu le-au avut de-a lungul timpului Al. Dumitrescu-Aldem, G. Valsan, C. Bratescu, M. David, N. Orghidan, N. Popp, V. Tufescu, D.D. Burileanu, P. Cotet, Gh. Pop, C. Martiniuc etc.

Francezul E. De Martone a impulsionat cercetarile de geomorfologie din Romania, colaborand la inceputul secolului XX cu corifeii geologiei romanesti.