Sisteme recifale
Recifii sunt structuri bioconstruite de catre
organisme coloniale, avand o rezistenta
mecanica
ridicata
si
o geometrie domala
relativ inalta
in
raport cu restul sedimentelor invecinate. Tot geometrii domale pot avea si
movilele (mounds), dar acestea sunt
structuri construite de catre organisme solitare sau microbiale
care actioneaza
o capcana
pentru sedimentele fin granulare, iar evolutia lor are loc in
conditii
de mediu 'stresante'. Caracteristicile dominante ale recifilor sunt:
cresterea
verticala
in
situ, permanenta distrugere (partiala) exercitata
de catre
organisme pradatoare
(actiune
bioeroziva),
captarea sedimentului fin in cavitatiile
interne si
cimentarea sindepozitionala chimica
sau biochimic. Cresterea rezistentei
structurii recifale in multe cazuri este datorata
organismelor incrustante.
Indiferent
de tipurile de organisme bioconstructoare, in structurile recifale
se regasesc
trei faciesuri importante: (1) armatura recifala (core) fara
stratificatie
interna
si
cu o grupare densa
a organismelor coloniale bioconstructoare; (2) flancuri externe (flank, fore reef) alcatuite
din depozite clastice derivate din zona centrala, prezentand
stratificatie
care se subtiaza
si
curbeaza
distal; (3) flancuri interne (interreef)
alcatuite
din calcare subtidale sau din sedimente clastice terigene fara
legatura
cu reciful. Recifii actuali, coraligeni, au intervalul optim de dezvoltare
controlat de temperaturi medii anuale situate intre 25-30°C, salinitati
de 25-35 ,
adancimi
situate in
interiorul zonei fotice, absenta suspensiilor in apa,
o cantitate moderata de nutrienti (fig).
Recifii prezinta
de regula o zonare cu adancimea,
datorita
descresterii
energiei valurilor, a intensitatii luminoase si
a temperaturii, astfel pe langa faciesurile
enumerate anterior, pot fi intalnite faciesuri
frontale (front reef), de creasta
emersa
(reef crest), de campie
recifala
submersa
(reef flat) si
faciesuri de margine interna (back
reef) (fig.).
Structura interna a rocilor
formate in
ambiantele
recifale este diferita in functie
de procesul de generare si de pozitia in
cadrul structurii recifale. Astfel in faciesurile centrale
predominand
depunerile in
situ, rocile rezultate sunt de tip bafflestone,
bindstone sau framestone, pe cand
in
zonele de flanc domina materialul alohton iar rocile sunt de
tip floatstone sau rudstone (fig).
