SOLUL

1. Introducere

Solul reprezinta partea superficiala, afanata de la suprafata scoartei tereste, formata ca urmare a interactiunii permanente dintre invelisurile planetei (litosfera, biosfera, hidrosfera si atmosfera).

Prin pozitia, natura si rolul sau, solul este un component al biosferei si produs al interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentand o zona specifica de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului si descompunerilor. Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul vegetal, ca si calitatea apei, in special a raurilor, lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida in bazinele hidrografice si servesc ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si reziduurile organice si alte substante chimice. Solurile, prin proprietatile lor de a intretine si a dezvolta viata, de a se regenera, filtreaza poluantii, ii absorb si ii transforma.

2. Fondul funciar

Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.

In functie de destinatie, terenurile pot fi:

a) terenuri cu destinatie agricola si anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea, cele cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasuni impadurite, cele ocupate de constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola;

b) terenuri cu destinatie forestiera si anume: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti - daca sunt cuprinse in amenajamentele silvice;

c) terenuri aflate permanent sub ape si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;

d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;

e) terenuri cu destinatii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. Raportat la suprafata totala a judetului, cca. 86% reprezinta terenurile agricole, 5% padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera, 2.7% ape de suprafata, iar 6% reprezinta alte terenurile neagricole. In tabelele 5.2.1. si 5.2.2. este prezentata situatia statistica a fondul funciar in judetul Teleorman la nivelul anului 2006:

Tabel 5.2.2 - Situatia statistica a fondul funciar in judetul Teleorman, la data de 31.12.2006

3. Calitatea solurilor

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte

Sursa: DADR Teleorman

Tabel 3.1.1 - Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Teleorman , in perioada 1999-2007

Figura 3.1.2. - Evolutia terenurilor agricole in perioada 1999 - 2007

In anul 2007, suprafata de teren agricol a scazut fata de anul 2006 cu 660 ha, dar este mai mare comparativ cu anul 1999. Dintre acestea, suprafetele de terenuri arabile, care detin cea mai mare pondere din totalul terenurilor agricole, s-au redus in 2007 fata de anul 2006, dar s-au extins comparativ cu anul 1999. Se constata ca, in perioada 1999 - 2007, suprafetele de pasuni naturale si fante au inregistrat, in general, o evolutie crescatoare concomitent cu reducerea semnificativa a suprafetelor de vii si livezi.

Situatia statistica a repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte, raportata la suprafata totala de teren agricol, in perioada 1999-2007, se prezinta in tabelul 3.1.3. Pentru anul 2007, se remarca reducerea ponderii terenurilor arabile din total agricol atat fata de 2006, cat si fata de anul 1999.

Repartitia terenurilor pe clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti factori de mediu fata de plante. Fertilitatea solului este capacitatea solului de a asigura neintrerupt nevoile de apa si substante minerale nutritive pentru plante, precum si conditiile fizice, chimice si biochimice necesare acestora.

Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de calitate diferentiate dupa nota medie de bonitare. Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinte agricole.

Incadrarea solurilor pe clase de calitate in judetul Teleorman, precum si ponderea fiecarei clase din total folosinta, se prezinta in tabelul 5.1.1. Din totalul de teren agricol, a fost cartata o suprafata de 498094 ha:

(Sursa : OSPA Teleorman)

Tabel 5.1.1 - Repartitia solurilor pe clase de calitate

Se constata ca din totalul suprafetelor agricole cartate (498094 ha), ponderea o detin terenurile din clasa II de calitate (48.9% din total folosinta cartata), urmate de terenurile din clasa III (31.8% din total folosinta cartata), respectiv terenurile din clasa I cu o pondere de 12% din total folosinta cartata.

Referitor la terenurile arabile, se remarca faptul ca numai 15.4% se incadreaza la clasa I, ponderea cea mai mare fiind la clasa II cu 50.2% si clasa III cu 29.5%. Pentru pasuni si fanete, respectiv livezi, ponderea o detin terenurile din clasa III si clasa II de calitate, in timp ce pentru vii ponderea o detin terenurile din clasa II de calitate (46.2%), urmate de terenurile din clasa III.

Principalele restrictii ale calitatii solurilor

Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de multiplele activitati umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltarii economico-sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din ultimul timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale a acestuia pana la distrugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.

Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile defavorabile si practicile agricole neadaptate la conditiile de mediu, introducerea in sol de compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora.

Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de combaterea eroziunii precum si de fenomenele naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.

Influentele daunatoare asupra solurilor se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului. Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice, etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale. In multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

Judetul Teleorman are o suprafata agricola de 499184 ha, din care 454667 ha teren arabil. Din punct de vedere pedologic, judetul dispune de soluri cu potential de productie ridicat, cu fertilitate naturala buna, mai ales in zona de sud, unde se regasesc soluri de tip cernoziom.

Situatia terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii productive, rezultata in baza studiilor de cartare agrochimica executata la nivelul judetului Teleorman este prezentata in tabelul nr. 3.2. 1.

(Sursa : OSPA Teleorman)

Tabelul nr. 3.2. 1 - Situatia terenurilor arabile cu soluri degradate

Tabelul 3.2.2. prezinta clasele de rezistenta a solului la arat. Din totalul terenurilor arabile cartate, solurile grele au ponderea cea mai mare (67.3%), urmate de solurile mijlocii (31.7%), in timp ce solurile usoare reprezinta doar 0.97%.

(Sursa: O.S.P.A. Teleorman)

Tabelul nr. 3.2. 2- Clase de rezistenta a solului la arat

Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Teleorman a efectuat studii privind principalii indici agrochimici caracteristici unitatilor agricole pentru terenurile agricole ale judetului. In tabelele nr. 2.3 - 2.7 este prezentata situatia calitatii solurilor cu privire la: reactia solurilor - pH, asigurarea terenurilor cu fosfor si potasiu mobil, azot (dupa indice azot ) si humus.

Referitor la reactia solului (pH) se remarca diferentieri intre zona nordica a judetului - soluri acide si zona sudica - soluri alcaline. Din totalul terenurilor agricole pe care s-au efectuat studii agrochimice, 13.3% au reactie puternic sau moderat acida.

(Sursa: O.S.P.A. Teleorman)

Tabelul nr. 2.3 - Reactia solului la pH

Se constata ca starea de fertilitate azotica naturala a solurilor este deficitara. Din totalul terenurilor agricole pe care s-au efectuat studii pedologice si agrochimice, 37.9% din terenuri au fertilizarea azotica naturala slaba si foarte slaba si numai 9% au fertilitatea azotica buna si foarte buna.

(Sursa: O.S.P.A. Teleorman)

Tabelul nr. 2.4 - Starea de fertilitate azotica naturala a solurilor

Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Teleorman avertizeaza asupra aprovizionarii slabe si foarte slabe cu fosfor. Astfel, 24% din totalul terenurilor agricole supuse studiilor pedologice si agrochimice au o aprovizionare buna si foarte buna cu fosfor, in timp ce aproximativ 38% sunt slab sau foarte slab aprovizionate cu fosfor, fapt ce afecteaza si calitatea produselor agricole obtinute de pe aceste terenuri.

Presiuni asupra starii de calitate a solurilor

Ingrasaminte

Cerintele cresterii productiei agricole au determinat o exploatare intensiva a solului care a condus la reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Aplicarea ingrasamintelor determina cresterea productivitatii plantelor si fertilitatii solului. Cunoasterea starii de fertilitate a solului se realizeaza prin cartarea agrochimica diferentiat, pe parcele, ceea ce permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a ingrasamintelor chimice in cadrul unor tehnologii performante de cultura.

Utilizarea nerationala a ingrasamintelor determina excesul unor elemente nutritive (azotati si fosfati) care poate sa provoace fenomene de dezechilibrare in nutritia plantelor, ducand la scaderea productiei, mai ales in cazul folosirii unor doze foarte mari si unilaterale a ingrasamintelor, avand efect fitotoxic. Unele ingrasaminte chimice contin impuritati (cadmiu, crom, plumb, nichel, vanadiu, zinc si altele) care se pot acumula in orizonturile superficiale ale solului. Acest fenomen prezinta riscul de contaminare a solurilor si implicit al produselor alimentare.

Excesul de ingrasaminte chimice duce, de asemenea, la dereglarea ciclului natural al azotului. Cantitatile de azot introduse artificial in sol nu pot fi preluate integral de plante, conducand la un exces de nitrati, care, prin levigare pot ajunge in circuitul apei si pot polua astfel si apele subterane sau de suprafata.

Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2007, in judetul Teleorman, este prezentata in tabelul 3.1.1. Ponderea cea mai mare o detin ingrasamintele chimice azotoase (71.43% din cantitatea de ingrasaminte chimice), urmate de cele fosfatice (27.93%) si potasice (0.63%). Suprafetele fertilizate au reprezentat 750% raportat la terenurile arabile, respectiv 67.86% din total terenuri agricole.

(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)

Tabel 3.1.1. - Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2007

In tabelul nr. 3.1.2. se prezinta situatia aplicarii ingrasamintelor chimice in judet, in perioada 2000-2007. Raportat la anul 2000, se remarca cresterea moderata atat a cantitatilor de fertilizatori chimici, cat si a dozelor aplicate pe terenurile arabile cu un maxim in perioada 2004 - 2005. Astfel, in anul 2000 s-au aplicat 35.67 kg/ha, ajungand in 2004 la 45.90 kg/ha, urmata de scaderea dozelor la 39.21kg/ha in anul 2007. Referitor la fertilizarea cu ingrasaminte chimice fosfatice, atat cantitatile utilizate, cat si suprafetele fertilizate sunt cu mult mai reduse comparativ cu ingrasamintele azotoase.

In mod asemanator, in perioada 2000 - 2007, terenurile pe care s-au executat fertilizari au fost, in general, mai mari fata de anul 2000 cu exceptia perioadei 2002 - 2003. Suprafetele fertilizate au atins un maxim in anul 2005, in urmatorii doi ani reducandu-se atat suprafetele fertilizate, cat si dozele de ingrasaminte chimice aplicate pe unitatea de teren arabil. Din totalul terenurilor agricole pe care s-au aplicat fertilizatori, ponderea o detin terenurile fertilizate cu ingrasaminte chimice azotoase, urmate de suprafetele pe care s.au aplicat ingrasaminte fosfatice, respectiv potasice.

Evolutia suprafetelor fertilizate si ponderea acestora din totalul de terenuri agricole, respectiv terenuri arabile, in perioada 2000 - 2007, se prezinta in tabelul 3.1.3.

Referitor la cantitatile de ingrasaminte chimice raportate la unitatea de suprafata efectiv fertilizata, se constata ca dozele cele mai mari s-au aplicat in perioada 2002 - 2004, dupa care acestea au scazut in urmatorii ani pana la 46.01 kg/ha in anul 2006, respectiv 52.63 kg/ha in 2007 (tabelul 5.3.1.).

In perioada 2000-2006, suprafatele fertilizate organic au fost semnificativ mai reduse decat terenurile pe care s-au aplicat ingrasaminte chimice (tabel 3.1.5). Se remarca o crestere a suprafetelor fertilizate si a cantitatii de ingrasaminte naturale aplicate in perioada 2004 - 2006, fata de anii 2000 - 2002. Asfel, suprafata fertilizata organic a crescut de la 942 ha in 2000 (0.208 % din suprafata arabila) la 5622 ha in 2006 (1.232 % din suprafata arabila), cu un maxim de 19175 ha in anul 2004 (23 % din suprafata arabila). De asemenea, a crescut cantitatea de fertilizanti organici de la 20.24 kg/ha la 91.09 kg/ha pe total agricol, iar pe terenurile arabile a crescut de la 22.17 kg/ha la 99.77 kg/ha, cu doze maxime in anul 200

(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)

Tabel 3.1.5. - Ingrasaminte organice aplicate in perioada 2000 - 2006

Ingrasamintele naturale, raportate la unitatea de suprafata efectiv fertilizata, au inregistrat o crestere fata de anul 2000 (10.66 t/ha ) in perioada 2001-2005 ( doze aplicate cuprinse intre 15.27 t/ha in 2005 si 20.91 t/ha in 2002), dar s-au redus in 2006 la 8.10 t/ha.

In acest context, in judetul Teleorman, cantitatile mici de ingrasaminte aplicate pe terenurile agricole nu constitue un factor de presiune pentru calitatea solului.

2. Produse fitosanitare

In categoria substantelor fitosanitare sunt incluse substantele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor - erbicide, pentru combaterea insectelor daunatoare - insecticide si pentru combaterea diferitelor boli criptogamice - fungicide, bactericide si virucidele. Pesticidele sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza. Functie de caracteristicile fizico-chimice, pesticidele apartin mai multor grupe, ca de exemplu: erbicidele pot fi din grupa triazine, triazinone, toluidine; insecticidele pot fi organoclorurate, organofosforice, organometalice.

Pesticidele, cu actiune benefica pentru culturi, pot fi uneori daunatoare solului care actioneaza ca un receptor si rezervor pentru pesticide, unde acestea se degradeaza. Pesticidele sunt treptata dispersate in mediu, unele persistand in sol multi ani de la aplicare. Astfel, uneori pesticidele se acumuleaza in stratul superficial de la suprafata solului si multe dintre ele au o remanenta indelungata, existand pericolul poluarii solului. Excesul de pesticide prezent in sol poate afecta sanatatea umana prin contaminarea apelor, solului, alimentelor si aerului. Potentialul crescut de impurificare a apelor subterane in situatia utilizarii nerationale a produselor fitosanitare constituie o problema deosebita, avand in vedere faptul ca rezervele de ape subterane reprezinta o importanta sursa de apa potabila. De asemenea, o problema grava o reperzinta cantaminarea alimentelor si acumularea continua in plante si animale a anumitor pesticide, precum si impactul asociat asupra sanatatii si capacitatii lor de reproducere.

Printre pericolele folosirii nerationale a pesticidelor, se enumera:

toxicitatea ridicata a unora dintre ele;

efectele secundare provocate de actiunea lor biologica, care pot distruge si alte vietati, in afara organismelor tinta;

persistenta in mediu si patrunderea lor in lanturile trofice;

patrunderea lor in apele subterane si transportul la distante mari fata de sursa.

La concentratii ridicate ale acestor substante in sol sunt posibile reduceri semnificative ale populatiilor de microorganisme, care pot avea efecte directe asupra descompunerii materiei organice, humificarii si implicit pot duce la scaderea fertilitatii naturale a solului.

Prevenirea poluarii solului prin acumularea de pesticide implica atat utilizarea lor controlata in functie de conditiile de degradare, cat si aplicarea de tratamente adecvate care sa reduca remanenta acestor substante in sol.

In judetul Teleorman, consumul mediu de produse fitosanitare la hectarul de teren cultivat este, in general, redus. In tabelul nr. 3.2.1 se prezinta situatia cantitatilor de pesticide aplicate in perioada 2000-2007.

Cantitatea totala de pesticide aplicata in anul 2007 reprezinta circa 73.7% din cantitatea de pesticide utilizata in 2006, datorita scaderii consumului la toate categoriile de produse fitosanitare.

(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)

Tabel 3.2.1 - Evolutia utilizarii pedticidelor in perioada 2000-2007

Comparativ cu anul 2000, in perioada 2001 - 2007, se constata reducerea cantitatilor totale de pesticide aplicate pe terenurile agricole, respectiv utilizarea unor cantitati mai mici de erbicide si fungicide, in timp ce cantitatile de insecticide si acaricide au inregistrat, in general, o crestere cu un maxim in perioada 2002-2003. Situatia consumului de produse pentru protectia plantelor, in perioada 2000 - 2007, se prezinta in figura 3.2.2.

(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)

Figura 3.2.2. - Situatia consumului de produse pentru protectia plantelor, in perioada 2000 - 2007, in judetul Teleorman

De asemenea, cantitatile medii de pesticide aplicate raportate la 1 ha de teren cultivat (teren arabil, vii si livezi) au scazut de la 1.16 kg/ha in 2000 la 0.80 kg/ha in anul 2006, respectiv la 0.60% in 2007 prin reducerea dozelor de erbicide (de la 0.84 kg/ha in 2000 la 0.51 kg/ha in 2007) si fungicide (de la 0.30 kg/ha in anul 2000 la 0.06 kg/ha in anul 2007).

Ponderea cea mai mare din consumul total de produse pentru protectia plantelor revine erbicidelor (85.1% in anul 2007), apoi fungicidelor (9.6% in 2007), in timp ce insecticidele si acaricidele s-au aplicat in cantitati mici (5.3% in anul 2007).

Fata de anul 2000, se remarca ca, in ultimii trei ani, suprafetele tratate au fost mai mari in timp ce consumul de pesticide a scazut in aceasta perioada.

De asemenea, in ceea ce priveste cantitatile de pesticide raportate la unitatea de suprafata efectiv tratata, se constata scaderea dozelor aplicate de la 2.18 kg/ha in 2000 la 1.05 kg/ha in anul 2006, respectiv 0.75 kg/ha in 2007 ceea ce demonstreaza ca aceste substante nu reprezinta un factor de presiune pentru calitatea solului (figura 3.2.).

Figura nr. Evolutia cantitatilor de pesticide raportate la unitatea de suprafeta efectiv tratata, in perioada 2000-2007

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Dejectiile provenite de la porci si pasari, precum si namolul provenit din statiile de epurare, raspandite pe sol fara o tratare prealabila adecvata, constitue o sursa potantiala de poluare a solului si pot prejudicia buna exploatere a acestuia. In vederea prevenirii impactului negativ asupra calitatii solului si a apelor subterane, prin autorizatiile integrate de mediu, s-au impus masuri de monitorizare a calitatii solurilor, monitorizarea calitatii apelor uzate, precum si monitorizarea calitatii apelor subterane.

Evolutia septelului in perioada 1999-2007 este prezentata in tabelul 5.3.3.1. Se constata ca, in anul 2007, efectivele de animale nu s-au modificat considerabil fata de anul 2006: s-au marit efectivele in special la ovine cu 7418 capete, la caprine cu 5582 de capete si la cabaline cu 694 de capete. La celelalte categorii de animale, efectivele s-au redus, in special la pasari si gaini ouatoare cu 181100 de capete, respectiv cu 148700 de capete, precum si la porcine cu 36218 de capete si la bovine cu 1426 de capete.

Daca se utilizeaza ca an de referinta anul 1999, se remarca faptul ca, in general, efectivele de animale au scazut in anii urmatori. Ca urmare a scaderii septelului, implicit si cantitatile de poluanti zootehnici au scazut mult in ultima perioada, iar trecerea de la cresterea animalelor in complexe, la cresterea in gospodarii a redus intr-o anumita masura concentrarea reziduurilor in anumite puncte si disiparea reziduurilor pe suprafete mai intinse dar cu o incarcare mai redusa, favorizand utilizarea lor ca ingrasamant natural. Ponderea efectivelor de animale in perioada 1999 - 2007, in judetul Teleorman, fata de anul 1999, se prezinta in tabelul 5.3.3.2.

Irigatii

Situatia amenajarilor agricole existente in judetul Teleorman: suprafete amenajate cu lucrari de desecare-drenaj, suprafete amenajate cu lucrari de combatere a eroziunii solului, respectiv suprafete amenajate cu lucrari de irigatii, pentru anul 2007, se prezinta in tabelul 5.3.1.

Amenajarile de imbunatatiri funciare din judetul Teleorman sunt amenajari simple sau executate in complex (irigatii cu desecari si lucrari de combatere a eroziunii solului, lucrari de irigatii cu lucrari de desecare). *Suprafata totala cu amenajari agricole este rezultatul insumarii suprafetelor avand in vedere modul de structurare al acestora.

Din totalul suprafetelor cu amenajari agricole, ponderea cea mai mare o detin suprafetele amenajate cu lucrari de irigatii, urmate de suprafetele cu lucrari de desecare, in timp ce lucrarile pentru combaterea eroziunii solului sunt executate pe suprafete mici.

Suprafata agricola irigata este suprafata amenajata pentru irigat, pe care in anul calendaristic a fost distribuita apa pe cale artificiala, in vederea dezvoltarii plantelor in conditii optime.

Comparativ cu anul 2006, cand a fost contractata cu beneficiarii, in vederea irigarii, o suprafata de 12781 ha, din care s-au irigat numai 1190 ha, in anul 2007 suprafata contractata a crescut la 28171 ha, iar suprafata efectiv irigata cu cel putin o udare a crescut la 10024 ha. Suprafetele irigate, pe tipuri de culturi, sunt prezentate in tabelul 5.3.3:

(Sursa: ANIF Bucuresti-Sucursala Olt Arges-UA Teleorman)

Tabelul 3.3. - Suprafete efectiv irigate cu cel putin o udare, pe tipuri de culture

Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial

Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile defavorabile si practicile agricole neadaptate la conditiile de mediu, introducerea in sol de compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora.

Degradarea solului este produsa de poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de combatere a eroziunii, precum si de fenomenele naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.

Principalele surse potentiale de poluare a solului in judet sunt: industria extractiva este reprezentata de Schelele de petrol Videle si Poeni ce apartin SC PETROM SA Bucuresti, Grupului de Zacaminte Videle - Vadu Lat si Grupul de Zacaminte Preajba Nord si Sud, industria chimica reprezentata de combinatul de ingrasaminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Magurele (SC Turnu SA), complexele zootehnice pentru cresterea pasarilor si a suinelor, depozite necontrolate de deseuri menajere.

Prin specificul activitatii lor, schelele de petrol au dispersate sursele de poluare in intreaga zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice si, prin conditiile de exploatare si fiabilitate a conductelor si instalatiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atat asupra aerului atmosferic, cat si asupra solului si apelor de suprafata, respectiv subterane.

SC Donau Chem SRL Turnu Magurele si SC U.V.C.P. SA Turnu Magurele, prin depozitele de cenusa de pirita, respectiv prin activitatea de prelucrare a cenusilor de pirita, precum si prin emisiile de poluanti gazosi si pulberi cu continut de metale grele rezultate din procesele tehnologice si arderea combustibililor reprezinta surse potentiale de poluare a factorilor de mediu.

In ceea ce priveste centralele termice, oxizi de sulf si oxizi de azot din gazele reziduale, rezultate din procesul de ardere a combustibililor, sunt principalii poluanti cu efect acidifiant asupra calitatii factorilor de mediu. Ajunsi in atmosfera libera, acesti poluanti pot fi transportati la distante mari de sursa, unde, prin intermediul precipitatiilor se depun pe sol sau in apa. De asemenea, centralele termice, reprezinta una din cele mai importante surse de poluare cu particule in suspensie. In mod similar, emisiile de pulberi din gazele de ardere ajung pe sol sau in apele de suprafata si chiar in cele subterane. Pe termen scurt sau lung, in functie de sursa lor si, implicit, de substantele pe care le contin, pulberile in suspensie pot avea efecte negative asupra mediului, respectiv asupra sanatatii umane, in principal. Pulberile rezultate de la instalatiile de ardere pot contine nichel, plumb, crom, cadmiu, arsen, cupru, mercur, zinc.

A.P.M. Teleorman efectuat expertize asupra starii de calitate a solului in zona de activitate a centralelor termice si a unitatilor industriale: SC Terma Serv SRL Alexandria, SC Koyo Romania SA Alexandria, SC UVCP SA Turnu Magurele, SC Cicalex SA Alexandria, SC EUROCASA PROD SRL Buftea - Fil. Turnu Magurele si SC Donau Chem SRL Turnu Magurele. Analizele fizico-chimice efectuate la probele de sol nu au pus in evidenta, comparativ cu proba martor, un impact semnificativ al surselor asupra calitatii solului. Se constata ca pH-ul se situeza, in general, in domeniul neutru exceptand zona combinatului de ingrasaminte chimice unde pH-ul solului este moderat acid. Concentratiile de azotati si sulfati din sol sunt scazute. Referitor la continutul total de saruri solubile s-au inregistrat valori mai mari in anumite zone: SC UVCP SA Turnu Magurele, SC EUROCASA PROD SRL Buftea - Fil. Turnu Magurele (complex zootehnic) si SC Donau Chem SRL Turnu Magurele.

SC UVCP SA Turnu Magurele - concentratiile de cupru, plumb, cadmiu, nichel si zinc din sol nu au depasit pragurile de alerta si de interventie conform Ordinului MAPPM nr.756/1997;

SC Donau Chem SRL Turnu Magurele - s-au efectuat expertize fizico-chimice asupra calitatii solului in imediata vecinatate a haldelor de cenusa de pirita si in zona canalului de evacuare ape uzate G1, prin recoltarea de probe medii (250 mp), in 4 puncte de control. Concentratiile de plumb au depasit pragul de alerta pentru folosinte de sol mai putin sensibile in doua puncte de control, dar se situeaza sub pragul de interventie ; concentratiile de zinc se situeaza sub pragul de interventie dar intrun punct de control a fost depasit pragul de alerta. Pentru indicatorul cupru a fost depasit pragul de alerta in trei puncte de control, respectiv pragul de interventie intr-un punct de control. Valorile concentratiilor de cadmiu au depasit pragul de interventie in punctul 100 m SE halde cenusa de pirita si pragul de alerta in trei puncte de control. La indicatorul nichel s-au inregistrat concentratii mici.

Sursa de poluare cu metale in acesta zona este reprezentata de depozitele de cenusa de pirita rezultata de la fabricarea acidului sulfuric.

Deoarece expertizele asupra calitatii solului au fost efectuate pe probe recoltate in imediata vecinatate a haldelor de cenusa de pirita, pentru a evalua nivelul de impurificare cu metale grele in zona SC Donau Chem SRL Turnu Magurele se impune extiderea ariei de monitorizare la distante mai mari de sursa.

In zona de activitate a celorlalte unitati industriale, concentratiile de metale nu au depasit pragurile de alerta, respectiv pragurile de interventie (tabel 3.5.1.).

Pentru expertiza calitatii solurilor din punct de vedere al poluarii cu metale datorata traficului rutier, A.P.M. Teleorman a efectuat determinari in zona arterelor de circulatie rutiere DE 70 Alexandria - Rosiorii de Vede, pe DN 51 Alexandria - Zimnicea si pe DN 52 Alexandria - Turnu Magurele. Ca indicatori ce caracterizeaza fenomenele care afecteaza calitatea solului s-au avut in vedere: Cu, Ni, Pb, Zn si Cd. Pentru a evalua nivelul de impurificare cu metale grele s-au recoltata probe medii in 4 puncte, de pe suprafete de 250 m², la distanta de 5 m de marginea arterei rutiere, pe cele doua sensuri de circulatie.

Expertizele efectuate nu au pus in evidenta un impact al traficului rutier asupra calitatii solului, concentratiile de metale in sol situandu-se sub valorile pragurilor de alerta, respectiv de interventie conform Ordinului MAPPM nr.756/1997.

Monitorizarea calitatii solurilor

In cursul anului 2007, pentru expertiza calitatii solurilor din punct de vedere al poluarii chimice, A.P.M. Teleorman a efectuat 146 analize fizico-chimice in zona de activitate a unitatilor industriale si in zona arterelor de circulatie rutiere (impactul traficului rutier asupra calitatii solului).

Ca indicatori ce caracterizeaza fenomenele care afecteaza calitatea solului s-au avut in vedere: pH, cloruri, humus, nitrati, fier, sulfati, continut total de saruri solubile si determinari privind nivelul metalelor in sol (Cu, Ni, Pb, Cd si Zn). Pentru a evalua calitatea solului s-au recoltata probe medii in 4 puncte, de pe suprafete de 250 m², la doua adancimi.

Comparativ cu proba martor, se constata concentratii mai mari la indicatorii continut total de saruri solubile si cloruri in anumite puncte de control din zona schelelor de petrol. De asemenea, concentratii mai mari s-au inregistrat la indicatorii cupru, plumb, cadmiu, zinc si continut total de saruri solubile in zona de activitate a SC Donau Chem SRL.

SC Donau Chem SRL Turnu Magurele - in imediata vecinatate a haldelor de cenusa de pirita si in zona canalului de evacuare ape uzate G1, rezultatele determinarilor au pus in evidenta un impact semnificativ asupra calitatii solului, inregistrandu-se concentratii mari la indicatorul continut total de saruri solubile, cu valori cuprinse intre 0.4267% si 0.850%. Referitor la continutul de metale din sol, conform Ordinului MAPPM nr.756/1997, concentratiile de plumb au depasit pragul de alerta pentru folosinte de sol mai putin sensibile in doua puncte de control, dar se situeaza sub pragul de interventie; concentratiile de zinc se situeaza sub pragul de interventie dar intrun punct de control a fost depasit pragul de alerta. Pentru indicatorul cupru a fost depasit pragul de alerta in trei puncte de control, respectiv pragul de interventie intr-un punct de control. Valorile concentratiilor de cadmiu au depasit pragul de interventie in punctul 100 m SE halde cenusa de pirita si pragul de alerta in trei puncte de control. La indicatorul nichel s-au inregistrat concentratii mici.

SC UVCP SA Turnu Magurele - comparativ cu proba martor, analizele fizico-chimice nu au pus in evidenta un impact semnificativ al sursei de poluare asupra calitatii solului. S-au inregistrat valori mai mari la indicatorul continut total de saruri solubile (0.144% si 0.245%). In ceea ce priveste continutul de cupru, plumb, cadmiu, nichel si zinc din sol, concentratiile nu au depasit pragurile de alerta si de interventie conform Ordinului MAPPM nr.756/1997.

SC EUROCASA PROD SRL Turnu Magurele (complex zootehnic) - concentratiile de cupru, plumb, cadmiu, nichel si zinc din probele de sol, recoltate pe suprafete de 250 mp, nu au depasit pragurile de alerta si de interventie conform Ordinului MAPPM nr.756/1997;

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Teleorman, pe baza studiilor de cartare agrochimica, a intocmit sinteza cu privire la principalii indici agrochimici caracteristici unitatilor agricole de productie. In judetul Teleorman, situatia terenurilor degradate se prezinta astfel:

terenuri cu textura grea, terenuri tasate care necesita scarificari;

soluri afectate de eroziune

soluri cu exces periodic de umiditate

soluri saraturate

soluri acide

soluri poluate cu apa sarata, titei sau poluare mixta (apa sarata si titei)

soluri    gleizate

soluri pseudogleizate

soluri cu asigurare slaba sau foarte slaba cu fosfor mobil

soluri cu asigurare slaba cu azot

soluri cu asigurare slaba cu potasiu mobil

Zonele critice sub aspectul degradarii solurilor din punct de vedere calitativ, in orasul Turnu Magurele sunt:

- zona Zimnicea - Turnu Magurele, unde s-a accentuat saraturarea solurilor;