Partea I - estimarea resurselor geologice

INTrODUCERE

Structura gazeifera Silivasu de Campie este amplasata in sectorul nordic al Depresiunii Transilvaniei la circa 35 km de orasul Targu Mures, fiind incadrata de structurile Sarmasel la vest, Sanmartin, Craiesti-Encea, Delureni la est si Ulies la sud.

A fost pusa in evidenta atat prin lucrari de prospectiune seismica executate dupa anul 1967 cat si prin foraje de mica si mare adancime. Conturarea structurii s-a putut face la nivelul anului 1976, in urma reinterpretarii intregului material seismic, prin intocmirea unor harti structurale la diferite repere litologo-stratigrafice din cadrul viitoarelor obiective apartinand Badenianului.

Modelul geologic ce se propune in prezentul studiu s-a elaborat in urma analizei intregului fond de date primare valorificate prin constructia a doua corelari geologice secventiale, a hartilor structurale si de resurse, pentru fiecare din cele 8 obiective productive Bn VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII si XIII.

S-au inregistrat unele modificari fata de studiul confirmat anterior, cu deosebire la nivelul parametrilor geometrici (suprafata si grosimea efectiva), prin reconsiderarea limitelor de saturatie in gaze si a conturului suprafetelor productive.

Dupa cum s-a aratat si in studiile anterioare exploatarea a inceput in anul 1992 prin intermediul sondelor 130 si 131. Primul obiectiv din care s-au obtinut productii industriale de gaze libere este complexul Badenian XIII.

Se remarca faptul ca la probele de productie efectuate prin sondele 2, 10, 12, 17, 18, 20 deschise la nivelul obiectivelor Badenianului s-au inregistrat probe pozitive.

Datorita faptului ca in cea mai mare parte prin probele de productie nu s-a facut decat o inventariere din punct de vedere calitativ a celor 8 obiective; in prezent se constata o lipsa totala a gabaritelor de sonde necesare extractiei gazelor din fiecare complex productiv pentru care s-au estimat resurse geologice de gaze libere.

Din discutiile purtate cu specialistii S.N.G.N. Romgaz S.A. - Medias, Sucursala Tg. Mures a rezultat necesitatea unei analize complexe a intregului fond de date primare pe baza carora s-au efectuat urmatoarele:

un nou contur al suprafetelor productive;

s-au reconsiderat limitele de saturatie in gaze in urma unei complete analize a rezultatelor inregistrate la probele de productie;

s-au reestimat volumele de resurse si rezerve ca urmare a modificarii suprafetei si grosimilor efective pe fiecare complex in parte si prin stabilirea comportarii in exploatare a sondei 130.

Intreaga conceptie ce a stat la baza elaborarii noului model geologic, este materializata printr-un set de harti structurale si de resurse, doua corelari geologice secventiale si trei profile seismice.

Prin analiza detaliata a elementelor de natura geologo-geofizica si a celor care fac obiectul componentei productive, prin anexele grafice existente, calcule efectuate, curbele sintetice trasate, s-a elaborat modelul de zacamant corespunzator structurii Silivasu de Campie.

DATE GENERALE PRIVIND LUCRARILE DE CERCETARE GEOLOGICA SI EXPLOATARE EXECUTATE IN ZONA

LUCRARI PRIVIND DESCOPERIREA GAZELOR SI DEZVOLTAREA PRODUCTIEI

Asa cum se mentioneaza si in studiul anterior [1], sectorul nordic al Depresiunii Transilvaniei a fost cercetat prin lucrari de prospectiune seismica si in cele din urma prin foraje de mica si mare adancime, incepand cu anii 1962-1966. Reinterpretarea intregului fond de date rezultate pana in anul 1990, a condus la elaborarea unui model geologic al structurii Silivasu de Campie, care a fost actualizat cu fiecare informatie inregistrata prin saparea si investigarea sondelor noi, astfel se poate afirma ca aceasta structura apartine grupului nordic de structuri gazeifere: Delureni, Urmenis, Ulies, Silivasu de Campie si reprezinta un periclin orientat pe directia NV-SE.

LUCRARI executate si rezultatele obtinute de la data ultimului studiu

Resursele si rezervele de gaze libere propuse prin studiul [1], au fost confirmate prin incheierea 301/1999. De la aceasta data pe structura nu s-au efectuat programe geologo-tehnologice.

Volumele de resurse si rezerve confirmate sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul . Resursele si rezervele geologice de gaze libere la 01.01.2002

Pe baza reinterpretarii datelor de productie, pentru fiecare complex productiv si a informatiilor stiintifice ce vizeaza geologia de detaliu a zacamintelor din Depresiunea Transilvaniei; in lucrare se prezinta un model geologo-fizico-productiv evidentiat prin:

identificarea elementelor de natura structural-stratigrafica sedimentologica;

corelarea datelor privind natura litofaciesului colectoarelor, saturatia acestora in fluide (gaze, apa);

distributia resurselor geologice initiale de gaze si a mecanismelor naturale care au functionat in procesul de acumulare al acestora;

formularea unei supozitii privind relatia genetica dintre tipul de facies al colectoarelor miocene (Badenian), tipul dominant al capcanei (cel litologic) si dinamica miscarilor tectonice care a contribuit la edificarea acestora, in contextul structural major al Depresiunii Transilvaniei.

Astfel, din corelarea imaginilor geofizice specifice fiecarui complex, cu rezultatele inregistrate la probele de productie rezulta pe ansamblu, un raport izobatic dintre fluide anormal: titei la partea de jos si apa spre apexul colectoarelor. Acest aspect se poate explica printr-o posibila miscare de basculare a structurii, post depozitionala si post acumulare cu contributia esentiala a dinamicii acumularilor de sare subjacente coraborate cu o distributie heterogena a litofaciesului la nivelul fiecarui colector.

Zacamintele badeniene care s-au format din contributia celor doua tipuri de procese structural-litologice, sunt cantonate in general pe zona de creasta a periclinului, indeosebi in partea cea mai coborata a acestuia.

Acumularea gazelor libere care s-a produs prin migrarea secundara din rocile pelitice intrabadeniene, s-a dirijat spre zonele poros-permeabile ale colectoarelor din care apa de zacamant a fost expulzata. A rezultat o succesiune de suprafete productive cu dezvoltare lentiliforma, a caror contur urmareste traseul dat de modificarea litofaciesului (de la psamitic la cel pelitic), sau cel dat de o posibila zona de compactizare diferentiala a sedimentelor.

In partea cea mai coborata izobatic aceste zacaminte sunt inchise prin limite de saturatie in gaze.

MODELUL GEOLOGIC

CADRUL GEOLOGIC REGIONAL

Structura Silivasu de Campie este amplasata in sectorul nordic al Depresiunii Transilvaniei si apartine grupului sud-estic de domuri gazeifere: Sarmasel, Ulies, Silivasu de Campie, Sanmartinul de Campie, Sincai si Craiesti-Ercea. (Fig. 1)

GEOLOGIA STRUCTURII

Stratigrafia

Formatiunile geologice ce intra in alcatuirea coloanei stratigrafice caracteristica acestei zone, apartin Buglovianului (Sa inf), Sarmatianului si Badenianului.

Buglovianul (Sa inf.) deschis pe o grosime de cca. 620 m, este reprezentat in baza de marne intre care se dezvolta intercalatii de nisipuri, in timp ce zona superioara a acestuia este dominata de nisipuri si subordonat de marne.

Sarmatianul gros de cca. 730 m, este alcatuit din marne cenusii cu frecvente intercalatii de nisipuri dispuse sub forma de strate de 4-5 m grosime.

Badenianul deschis pe o grosime de aproximativ 1100 m, este constituit din marne cenusii compacte, marne nisipoase cu intercalatii de nisipuri si gresii care in zonele, mediana si superioara sunt mai bogate in depozite sedimentare cu granulometrie psamitica.

Coloana stratigrafica se incheie zonal printr-o succesiune de depozite aluvionare de tipul argilelor nisipoase, pietrisurilor si nisipurilor de varsta Cuaternara.

Tectonica

Structura Silivasu de Campie se prezinta sub forma unui nas periclinal aflat in prelungirea structurii anticlinale Ulies, orientat pe directia SSE - NNV. Zona de creasta, este marcata de chiar axul central al periclinului, care separa structura in doua flancuri dispuse simetric fata de acesta si care inregistreaza inclinari de 5 - 7 in apex si mai reduse in zona coborata cu 2 - 3

In legatura cu rezultatele obtinute la probele de productie (majoritatea fiind in totala discordanta in ceea ce priveste dispunerea fluidelor in zacamant in functie de greutatea lor specifica si pozitia structurala a intervalelor deschise prin sonde), se poate afirma ca, prezenta situatie se datoreaza, fie unui proces de inversiune tectonica post acumulare, a structurii sau variatiilor de facies si posibilelor compactizari zonale ale colectoarelor cu aparitia unor bariere de permeabilitate care au inchis apa de zacamant in partea ridicata a acestora [5].

Fig. 1 - Harta distributiei zacamintelor de gaze din depresiunea Transilvaniei.

1. Beudiu; 2. Enciu; 3. Puini; 4. Buza; 5. Fantanele; 6. Sarmasel; 7. Sanmartin; 8. Ulies - Silivasu de Campie; 9. Sincai; 10. Grebenis; 11. Zaul; 12. Saulia; 13. Dobra; 14. Sanger; 15. Iclanzel; 16. Vaidei; 17. Ludus; 18. Lechinta-Iernut; 19. Bogata; 20. Cetatea de Balta; 21. Taureni; 22. Craesti-Ercea; 23. Bozed; 24. Paingeni; 25. Dumbravioara; 26. Ernei; 27. Tg. Mures; 28. Acatari; 29. Corunca; 30. Sausa; 31. Suveica; 32. Filitelnic; 33. Laslau Mare; 34. Delenii; 35. Bazna; 36. Nades; 37. Prod-Seleus; 38. Copsa Mica; 39. Noul Sasesc; 40. Petis; 41. Barghis; 42. Rusi; 43. Ilimbav; 44. Daia-Telina; 45. Bunesti-Crit; 46. Beia; 47. Cristuru; 48. Eliseni-Sacel; 49. Chedia; 50. Soimus; 51. Sangeorgiu de Padure; 52. Galateni; 53. Ghinesti-Trei Sate; 54. Miercurea Nirajului; 55. Magherani; 56. Damaieni; 57. Feleac; 58. Voivodeni; 59. Lunca; 60. Tarcesti; 61. Bentid; 62. Firtusu; 63. Cusmed; 64. Bradesti; 65. Ibanesti; 66. Strugureni; 67. Cucerdea.

Obiectivele de interes gazeifer

Prin intermediul corelarilor geologice secventiale (anexa 3) este redat tabloul complet al formatiunilor colectoare, repartitia acestora in sectiunea verticala a structurii, elementele ce caracterizeaza geometria capcanelor si tipul de inchidere a acestora in vederea prezervarii gazelor.

In conformitate cu rezultatele inregistrate la probarea si punerea in exploatare a sondelor si in stransa corelare cu imaginile din diagrafie, pe structura Silivasu de Campie sau pus in evidenta opt complexe productive apartinand Badenianului: Bn VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII si XIII.

Complexele gazeifere sunt alcatuite fiecare dintr-un numar variabil de strate de nisipuri si gresii separate de intercalatii marnoase. In general intre acestea se inregistreaza o buna corelare astfel incat, fata de confirmarea anterioara nu sunt modificari ale valorilor izobatice la cap strat corespunzatoare fiecarui complex productiv.

Acumularile de gaze sunt inchise in capcane litologice. Acest tip de inchidere a capcanelor poate fi asimilat cel putin zonal, cu tipul de inchidere rezultat in urma procesului de compactizare diferentiala a zacamintelor si de aparitie in consecinta a unor bariere de permeabilitate efectiva mult diminuata, care au inchis sub forma de insule apa initiala de zacamant, nedezlocuita de gaze, in procesele de migrare si acumulare a acestora.

Din acest motiv suprafetele de productie au un contur neuniform, in toate cazurile acesta fiind neizobatic si marginit in zonele cele mai coborate ale colectoarelor prin intermediul limitelor de saturatie in gaze (anexele 1a, . 1h).

Geologia zAcAmintelor

Stratigrafia zacamintelor

Separate atat pe criterii geologo-geofizice, cat si pe cele din categoria productive, in cadrul Badenianului s-au pus in evidenta 8 complexe de strate poros-permeabile saturate cu gaze libere: Bn VI, VII, IX, X, XI, XII si XIII.

Toate acestea au fost delimitate pe baza rezultatelor pozitive obtinute la probele de productie si a corelarii diagrafilor geofizice inregistrate in sonde, intre care exista o buna continuitate fiind reprezentat de nisipuri, gresii si marne nisipoase, intre care se dezvolta strate de marno-argile.

Badenianul-Bn VI (anexele 1.a si 3.a,b) se dezvolta pe toata structura, sub forma a trei grupe de strate a caror grosime totala este de cca. 70 m, iar cea efectiva de 3 m. Complexul Bn VI a fost probat cu rezultate pozitive de sondele 2 si 131 (alura 16000-23000 Stm³/zi, respectiv 1900 Stm³/zi) si rezultate negative la sondele 12,13,14,16,17,19 (lipsa aflux) si 11 (apa sarata).

Din interpretarea calitativa si corelarea diagrafiilor s-a apreciat ca in sonda 18, pe intervalele 1748-1738 m, 1714-1698 m, complexul Bn VI este saturat cu gaze (anexa 3), motiv pentru care si aceasta sonda a fost incadrata pe suprafata productiva.

Badenianul-Bn VII (anexele 1.b si 3.a,b) este reprezentat printr-un complex in general marnos-nisipos, avand o grosime de cca. 60 m, care prezinta in treimea de sus un grup de 2 strate poros-permeabile saturate cu gaze.

Bn VII a fost probat cu rezultate pozitive prin sondele 2 si 131 (alura 21000-23400 Stm³/zi, respectiv 1400 Stm³/zi gaze) si cu rezultate negative prin sondele 12 (aflux slab de gaze), 13, 16, 20 (apa sarata) si 11, 14, 15, 17, 19 (lipsa aflux). Din interpretarea calitativa a diagrafiei geofizice rezulta ca si sonda 18, care prezinta intervalul 1710-1766 m (anexele 3.a, 3.b) electric pozitiv poate fi incadrata pe suprafata productiva a complexului Bn VII.

Badenianul-Bn VIII (anexele 1.c si 3.a,b) constituie reperul litologic caracteristic structurii Silivasu de Campie, datorita atat continuitatii grosimii totale (cca. 50 m), dar si monotoniei litologice (marne nisipoase). A fost probat cu rezultate pozitive prin sondele 2,11 si 18 (alura 3-21000 Stm³/zi), aflux slab de gaze in sondele 14, 19, urme de gaze in sonda 13 si rezultate negative la sondele 13, 20 (apa sarata) si sondele 12, 14, 15, 19 (lipsa aflux).

Badenianul-Bn IX (anexele 1.d si 3.a,b) este complexul cel mai bine evidentiat pe diagrafie, datorita cresterii amplitudinii PS-ului si rezistivitatii celor doua grupe de strate poros-permeabile alcatuite din nisipuri, unul in jumatatea inferioara, altul in jumatatea superioara. Grosimea totala este de cca. 60 m. A fost probat prin sondele 2, 18, 131 cu rezultate pozitive (alura 3300-25100 Stm³/zi), urme de gaze la sondele 11 si 17, apa cu urme de gaze la sondele 13, 19 si lipsa aflux in sondele 12, 14 si 15.

Badenianul-Bn X (anexele 1.e si 3.a,b), in general marno-nisipos, se dezvolta pe intervalele a caror grosime totala variaza intre 40-45 m. A fost probat cu rezultate pozitive prin sondele 12 si 20 (alura 19000 Stm³/zi, respectiv    4700 Stm³/zi), urme de gaze in sondele 10, 15, 16, 17, apa sarata in sondele 13, 14, 19 si lipsa aflux in sondele 13 si 18.

Badenianul-Bn XI (anexele 1.f si 3.a,b) prezinta similitudini in plan litologic si geometric cu Bn X, fiind constituit din strate de marno-nisipuri separate de marne, a caror grosime totala este tot de cca. 40-45 m. A fost probat cu rezultate pozitive in sondele 10,12, 19, 131 (alura 5500-31200 Stm³/zi), urme de gaze in sondele 11, 15, 16, 17, 20, apa sarata in sonda 13 si lipsa aflux in sonda 18.

Badenianul-Bn XII (anexele 1.g si 3.a,b) este remarcat prin prezenta in sectiunea dezvoltarii sale verticale de cca. 70 m, a trei grupe de strate de nisipuri si gresii separate prin intercalatii de marno-argile. A fost probat printr-un gabarit de 7 sonde cu rezultate pozitive 2, 10, 11, 12, 17, 18, 131 (alura 3600-26000 Stm³/zi), urme de gaze 13, 15, 19, apa sarata in sondele 16, 20 si lipsa aflux in sonda 14.

Badenianul-Bn XIII (anexele 1.h si 3.a,b) este deocamdata singurul complex nisipos-grezos, din care s-au inregistrat cumulative industriale de gaze libere prin intermediul sondelor 130 (aflata in prezent in productie cu un potential de cca. 7000 Stm³/zi) si 131 (casata). Cumulativul extras la data de 01.01.2002 era de cca. 20 mil. Stm³.

Rezultate pozitive au fost obtinute la probarea acestui complex prin sondele 2, 10, 12, 17, 18 (alura 2800-22300 Stm³/zi), urme de gaze in sondele 11, 15, apa sarata cu urme de gaze in sondele 13, 16, 19, lipsa aflux in sondele 14 si 20. Ca si la Bn XI, se remarca o crestere a valorilor de PS si rezistivitate, marcata de prezenta a 3-4 grupe de strate colectoare de marno-argile a caror grosime variaza intre 3-10 m.

Badenianul-Bn XIV (anexele 2.h si 3.a,b) a fost probat cu rezultate pozitive doar in sonda 16 (alura 4100-5000 Stm³/zi), cu urme de gaze in sonda 19 si lipsa aflux in sondele 12, 13 si 14. Acest rezultat modest cat si lipsa altor probe pozitive, au determinat ca Bn XIV sa nu fie considerat obiectiv productiv.

Cele mai importante aspecte privind stratigrafia zacamintelor, care stau la baza modelului geologic din studiu pot fi formulate astfel:

in general litologia colectoarelor este dominata de nisipuri marnoase, care se dezvolta sub forma unor complexe de strate cu grosimi care variaza intre 40 si 80 m;

in cadrul rocii colectoare se remarca o sensibila variatie de facies, care zonal conduce la aparitia de bariere de permeabilitate, rezultand un contur neuniform al suprafetelor productive;

grosimile efective medii au rezultat din raportul volumelor efective / suprafete total productive, planimetrate pe hartile de resurse (anexele 2a . h).

conturul suprafetelor productive urmareste traseul mediat printre sondele cu rezultate pozitive si negative si corespunde totodata liniei care uneste punctele de reducere a permeabilitatii colectoarelor;

suprafetele productive prezinta un contur neuniform specific dezvoltarii acestora sub forma de lentile, marginite in zonele coborate prin intermediul limitelor de saturatie in gaze;

rezultatele pozitive modeste inregistrate in urma probarii complexelor badeniene in conditiile specifice unui program de inventariere a celor 11 sonde de explorare si a sondei 131 ca sonda de exploatare, arata ca, intr-o conjunctura economica favorabila resursele de gaze de pe aceasta structura ar putea fi valorificate, fie prin programe de revenire la sonde sau prin saparea a cel putin unei locatii noi la media distantei dintre sondele 2, 18 si 11.

Tectonica zacamintelor

Pe baza informatiilor obtinute din corelarea diagrafiilor, si interpretarea profilelor seismice (anexele 4a, b, c), a imaginilor rezultate din constructia corelarilor geologice secventiale si a hartilor structurale (anexele 1a, . , 1h), se poate afirma ca, zacamintele structurii Silivasu de Campie se dezvolta sub forma unui nas periclinal orientat pe directia SE-NV.

Zona de creasta care corespunde punctelor de inflexiune a curbele izobatice, imparte structura in doua flancuri simetrice. Zacamintele sunt amplasate cu aproximatie pe aceasta zona, in partea ei cea mai coborata izobatic (Bn VI, VII, VIII, IX) in timp ce restul zacamintelor (Bn X, XI, XII si XIII), ocupa suprafata dispusa structural, la 1/3 din distanta fata de apexul periclinului.

Capcanele sunt in totalitate reprezentate de tipul litologic, fiind rezultatul modificarilor inregistrate de catre faciesul nisipos-marnos al colectoarelor sau datorita prezentei zonelor de compactizare locala a sedimentelor. Prezenta apei de zacamant in aproape toate probele pozitive efectuate prin sonde, se poate explica, printr-o pierdere partiala a etansarii capcanelor rezultate in urma celor doua procese fizico-chimice, modificarea de facies si/sau compactizarea sedimentelor, prin caderea de presiune (dintre zacamant - saturat cu gaze colector saturat cu apa initiala), rezultata la punerea in productie a sondelor.

Distributia fluidelor

Distributia fluidelor s-a stabilit tinand cont de rezultatele probelor de productie inregistrate la sondele care au deschis cele 8 obiective: Bn VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIII si XIV si a caror situatie este reflectata atat de corelarile geologice secventiale (anexele 3a, b) cat si de hartile structurale (anexele 1a, . h).

Astfel, s-au trasat limite de saturatie in gaze pentru fiecare complex in parte pe conturul izobatelor cu valoarea rezultata din insumarea grosimii celor mai reprezentative strate la valoarea izobatica a reperului din sonda cea mai coborata de pe zacamant.

In conformitate cu cele prezentate, valorile limitelor de saturatie s-au trasat astfel:

Bn VI, pe conturul izobatic - 1215 m, cu 7 m mai jos fata de valoarea la reperul acestui complex marcat prin sonda 18 (anexa 1a);

Bn VII, pe conturul izobatic - 1285 m, cu 3 m mai jos fata de valoarea la reperul complexului marcat prin sonda 18 (anexa 1b);

Bn VIII, pe conturul izobatic -1338 m, cu 1 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 18 (anexa 1c);

Bn IX, pe conturul izobatic - 1405 m, cu 10 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 18 (anexa 1d);

Bn X, pe conturul izobatic de - 1490 m, cu 7 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 20 (anexa 1e);

Bn XI, pe conturul izobatei de -1535 m, cu 5 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 10 (anexa 1f);

Bn XII, pe conturul izobatei de - 1574 m, cu 7 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 10 (anexa 1g);

Bn XIII, pe conturul izobatei de -1658 m, cu 7 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 10 (anexa 1h);

Bn XIV pe conturul izobatei de -1590 m, cu 15 m mai jos fata de valoarea la reper din sonda 16 (anexa 2h).

Asa cum se poate observa, limitele de saturatie in gaze au fost trasate destul de conservativ astfel incat marimea suprafetelor productive sa contribuie alaturi de grosimea medie efectiva la estimarea cat mai realista a unor valori ale volumelor efectiv saturate cu gaze libere.

TIPUL ACUMULARILOR DE GAZE

Pe structura Silivasu de Campie, acumularile sunt cantonate in zacaminte stratiform-lentiliforme usor boltite si slab inclinate inchise in totalitate in capcane litologice. Conturul suprafetelor productive este dat de limitele de saturatie in gaze si a celor de diminuarea a permeabilitatilor efective pentru gaze, trasate izobatic in partea cea mai coborata a zacamintelor, respectiv la jumatatea distantei dintre sondele cu rezultate pozitive si cele cu rezultate negative.

PARAMETRII FIZICI

Presiunea iniTialA Si temperatura de zAcAmAnt

Pentru determinarea gradientilor initiali de presiune si temperatura ai fluidelor continute in complexele structurii Silivasu de Campie, s-au luat in considerare valorile initiale ale presiunii si temperaturii inregistrate in sonde in conditii de fund (anexa 8), cu ocazia efectuarii probelor de productie.

In functie de adancimea de referinta (limita de saturatie gaze/apa), H, a fiecarui complex, s-au calculat presiunea initiala, p_i, si temperatura de zacamant, T, cu urmatoarele relatii :

p_i = 0,098*H, [at] (1)

T = 0,029*H+9,5 [ ^OC] (2)

Unde :

H - adancimea de referinta, m.

Fluidele conTinute

Zacamintele de pe structura Silivasu de Campie sunt zacaminte de gaze sarace, compozitia medie a acestora fiind redata in tabelul 2.

Utilizand relatiile (1), (2) si compozitia medie a gazelor, in anexa 6, la adancimea de referinta a fiecarui zacamant in parte, sunt redate conditiile initiale de presiune si temperatura, precum si factorii de volum initiali ai gazelor (factori de volum, ce vor fi introdusi la calculul volumetric al resurselor geologice initiale de gaze).

Din analizele de laborator ale apelor de zacamant, rezulta ca aceste ape sunt de tipul cloro-calcic, grupa cloruri, subgrupa Na, clasa S1.

Tabelul - Compozitia medie a gazelor produse de pe structura Silivasu de Campie

Roca magazin Si sistemul rocA - fluide

Calculul volumetric al resurselor geologice initiale s-a facut utilizandu-se valorile parametrilor petrofizici confirmati anterior [1]. Roca magazin este un nisip marnos, dispus in complexe de strate a caror grosimi efective variaza de la 3-4 m la 10-15 m.

Evaluarea resurselor geologice de GAZE

Asupra incertitudinii privind datele primare

In elaborarea modelului geologic s-a apelat la un volum de date care in compozitia sa prezinta valori cu diferite grade de incertitudine.

Aceasta, este accentuata de faptul ca zacamintele sunt alcatuite din complexe de strate nisipos-marnoase in care variatia celor 2 componente petrografice importante, a condus la o comportare diferita a colectoarelor atat in procesul de acumulare cat si de cedare a gazelor.

Totodata lipsa unei cercetari prin sonde si a unor investigatii geologo-geofizice reduse pune sub semnul unei deosebite incertitudini atat valorile resurselor geologice estimate, cat si gradul de cunoastere al zacamintelor.

Daca la acestea mai adaugam si faptul ca:

gabaritul sondelor este destul de larg, iar din cele 13 sonde sapate si probate, 11 au avut caracter de explorare in care caz au fost utilizate doar pentru inventarierea colectoarelor;

informatiile directe din analizele carotelor si a celor indirecte rezultate din investigatia geofizica sunt extrem de reduse;

gabaritul de exploatare este reprezentat doar de doua sonde de exploatare 131 si 130, dispuse pe suprafata productiva a complexului Bn XIII la circa 800 m una fata de alta, avem tabloul relativ complet al limitelor cunoasterii potentialul productiv real al zacamintelor badeniene de pe structura Silivasu de Campie.

Datorita faptului ca in prezent exploatarea gazelor se face numai prin sonda 130 (131 fiind deja casata), iar restul sondelor (13 sonde) de explorare sunt in general abandonate din probe de productie, perspectiva de crestere a gradului de cunoastere a zacamintelor este mult diminuata.

Cu toate aceste impedimente, prin corelarea elementelor ce contribuie la fundamentarea celor trei componente: structurale, stratigrafic-sedimentologice si de productie, s-a inregistrat un nivel de aproximare acceptabil, in constructia modelului geologo-fizico-productiv al zacamintelor de pe structura Silivasu de Campie.

Metode de calcul utilizate

In prezentul studiu estimarea resurselor geologice initiale de gaze libere din structura Silivasu de Campie s-a facut prin metoda volumetrica.

Pentru fundamentarea calculului resurselor s-au utilizat:

valorile parametrilor geometrici (suprafata si grosimea efectiva) ale zacamintelor, stabilite pe baza elementelor stratigrafic-sedimentologice ale modelului geologic, redate prin intermediul hartilor structurale (anexele 1a, . ,h) si a corelarilor geologice secventiale;

valorile componentei productive la baza careia sta modalitatea de estimare a volumului efectiv saturat (anexele 2a, . ,h) si in cele din urma estimarea resurselor geologice initiale de gaze libere (anexele 8, 9).

Un rol esential in calculul resurselor geologice initiale este acordat parametrilor petrofizici ai rocii, a caror valori au ramas neschimbate fata de confirmarea anterioara [1].

Evaluarea resurselor prin metoda volumetrica

Estimarea resurselor geologice initiale de gaze libere s-a efectuat utilizand relatia:

S * he * m * Sg * Pz * Tr

G =

Pr * Tz * Z

Unde:

G - resursa geologica de gaze libere, exprimata in 10⁶ Stm³ (in conditii standard la temperatura de 15 C si presiune 1 ata),

S - suprafata productiva, exprimata in hectare (10⁴ m²),

h e - grosimea efectiva a colectorului saturat cu gaze, exprimata in m,

m - porozitatea efectiva,

Sg - saturatia in gaze,

Pz - presiunea medie in conditii standard de zacamant exprimata in atmosfere,

Pr - presiunea de referinta, 1 at,

Tr - temperatura de referinta, exprimata in grade Kelvin,

Tz - temperatura medie de zacamant, exprimata in grade Kelvin,

Z - coeficientul de abatere a gazului metan de la legea gazelor perfecte.

In relatia prezentata mai sus, S * he reprezinta volumul brut de roca saturat cu hidrocarburi (Vb), iar (Pr * Tz * Z) /(Pz * Tr) reprezinta factorul micsorarii de volum al gazelor (bg).

In acest mod, relatia initiala devine:

Vb * m * Sg

G = 

bg

Rezultatele calculelor - GRADUL DE INCREDERE AL ESTIMATIILOR

Obiectivele pentru care s-au estimat resursele geologice de gaze libere sunt in numar de 8 si apartin Badenianului VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII si XIII (anexele 2a, . ,h).

In ceea ce priveste gradul de incertitudine in estimarea resurselor, acesta creste de la zacamantul corespunzator Bn XIII, care a inregistrat un istoric al exploatarii si cercetarii la cele care au fost doar investigate geofizic si prin probe de productie Bn XII, Bn XI, Bn X, Bn IX, Bn VIII, Bn VII, Bn VI.

Fata de confirmarea anterioara, in prezentul studiu este inclusa pe suprafata productiva a complexului Bn VI si cea aferenta sondei 18 (cu diagrafia pozitiva). Pe baza aceluiasi criteriu, cel al aspectului diagrafiei si al rezultatului pozitiv la proba de productie in sonda 131, la nivelul Bn VII se identifica un volum de resurse noi.

Datorita faptului ca, nu in putine cazuri probele de productie efectuate pe intervale similare geofizic au fost negative, este posibil ca si in cele amintite mai sus, sa nu se inregistreze rezultatul scontat.

Din aceste motive, rezulta ca resursele estimate prezinta un grad de incertitudine care poate fi diminuat, numai in cazul saparii in viitor intr-o conjunctura favorabila a cel putin unei locatii noi, amplasata in centru triunghiului in varfurile caruia sunt sondele 18, 2 si 11.

Intr-o prezentare succinta resursele geologice initiale de gaze libere de pe structura Silivasu de Campie sunt redate in tabelul 3.

Tabelul - Resursele geologice initiale la 01.01.2002

Dupa cum se poate observa cele mai importante acumulari de gaze sunt cantonate in complexele Badenianului Bn XII si Bn XIII care impreuna contin cca. 64% din totalul resurselor geologice de pe structura Silivasu de Campie.

DIFERENTELE FATA DE ESTIMATIILE PRECEDENTE

Resursele geologice initiale de gaze libere de pe structura Silivasu de Campie au fost confirmate prin Incheierea nr. 301/99 pentru data de 01.01.1999.

Diferentele care se inregistreaza intre resursele confirmate si cele care se propun in prezentul studiu sunt redate in tabelul 4.

Tabelul - Modificarile rezultate prin diferentele dintre resursele confirmate si cele propuse in studiu

Aceasta diferenta provine din modificarile inregistrate de suprafata productiva care a crescut cu cca. 200 ha (29%), in timp ce grosimea efectiva medie a scazut in general cu 1 m la 2,5 m (cca. 26%) si constanta universala a gazelor cu modificari nesemnificative de la a 2-a si a 3-a zecimala de la 0,87 . 0,906 in confirmarea anterioara la 0,86 . 0,903, in prezentul studiu. Cresterea se datoreaza aportului adus de complexul nou identificat Bn VII. In principiu se poate spune ca aceasta crestere a resurselor geologice de cca. 7% este nesemnificativa. Diferenta dintre resursele confirmate anterior si cele din studiu, se datoreaza asa cum s-a mentionat in special reestimarii parametrilor geometrici (suprafata si grosimea efectiva) a caror modificari pe ansamblu, se compenseaza foarte mult.

PARTEA A II A - ESTIMAREA PETROLULUI RECUPERABIL RaMAS sI A REZERVELOR DE PETROL

Istoricul exploatarii

Privitor la sonde

Istoricul forajului, completarii si punerii in productie

Pe structura, s-au sapat 15 sonde, dintre care 2 au devenit mijloace fixe.

Din analiza lucrarilor de foraj efectuate la ultima sonda sapata (130), a fost utilizat urmatorul tip de program de constructie: coloana de ancoraj si coloana de exploatare.

Coloana de ancoraj: 9 5/8 in tubata la 499 m, cimentata la zi;

Coloana de exploatare: 5 1/2 in tubata la 2100 m, cimentata cu nivel la zi.

Pentru traversarea formatiunilor geologice s-au utilizat fluide de foraj de tip dispersat (intervalul 0 - 1121 m) si de tip INHIB pe baza de KCl (intervalul 1700 - 2100 m), cu densitati cuprinse intre 1,25-1,29 Kg/dm³.

Punerea in comunicare a sondelor cu stratele productive s-a facut prin perforare.

Punerea in productie s-a facut prin pistonaj, dupa care sondele au fost exploatate in eruptie.

Caracterul productiv al sondelor

Primele sonde de gaze au fost puse in productie in perioada anilor 1961-1962.

La 01.01.2002 era in productie sonda 130.

Analiza caracterului productiv al unei sonde pe baza datelor de productie (debite de gaze, presiuni dinamice si "statice"), are in vedere evaluarea indicilor de productivitate a sondei, precum si determinarea capacitatii de curgere a gazelor din strat in gaura de sonda.

Analiza caracterului productiv al sondelor s-a facut pe baza masuratorilor de debit si de presiuni redate in anexa 7, in care se prezinta valorile medii ale capacitatii de curgere si permeabilitatii efective pentru fiecare complex in parte.

Pentru cunoasterea curgerii gazelor prin tevile de extractie, necesara in calculele de proiectare ale prevederilor de productie, s-au utilizat ecuatiile din lucrarea [8].

REFERITOR LA SISTEMUL ZACAMANT - SONDA    INSTALATII DE SUPRAFATA

Definirea zacamintelor constitutive ale campului petrolifer

Pe structura Silivasul de Campie au fost puse in evidenta, 8 complexe (productive Bn VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII si XIII). Acestea formeaza tot atatea unitati hidrodinamice.

Istoricul de productie pe zacaminte

In tabelul urmator se prezinta istoricul comportarii in exploatare pe zacaminte si sonde.

Tabelul . Tabel cu istoricul exploatarii pe sonde si obiective

Cumulativul de gaze extrase pe intreaga structura pana la data de referinta (01.01.2002) a fost de cca. 20 mil. Stm³.

Majoritatea sondelor sapate pe structura au avut un caracter de explorare. Din acest motiv o majoritatea complexelor enumerate in capitolul 6.2.1 au fost inventariate, la probele de productie inregistrandu-se debitele industriale. Exceptie face complexul Bn XIII, care a fost pus in productie prin sondele 130 si 131.

Analiza istoricului probelor de productie la complexele productive apartinand Badenianului, confirma faptul ca acestea sunt saturate cu gaze libere.

Fondul sondelor

Fondul sondelor pe structura Silivasu de Campie este prezentat in tabelul 6. Dupa cum se vede din aceasta anexa, au fost sapate 15 de sonde, din care numai 2 au devenit mijloace fixe (la data de referinta erau in productie sonda 130).

Tabelul . Fondul sondelor la data 01.01.2002

Potentialul sondelor

Dupa cum s-a aratat, la 01.01.2002 era in productie sonda 130. Potentialul acesteia la data de 01.01.2002 era de cca. 7000 Stm³/zi, cu presiuni tubing/coloana de 11,4/11,6 at

Procesarea fluidelor

Gazele produse de sonda 130 sunt dirijate o parte ( cca. 4-5 %) catre S.R.M. Sangeorgiu de Campie, iar cealalta catre grupul 10 Ulies prin intermediul unui colector de 8 5/8 x 7000 m. De aici gazele sunt comprimate in prima treapta de comprimare la S.C. Sanmartin. In continuare, o parte (cca. 50 - 60 %) din acestea merg la a doua treapta de comprimare la S.C. Band. Presiunea de aspiratie la S.C. Sanmatin este cuprinsa intre 4-9 at.

Apa reziduala este colectata la grupul 130 intr-un bazin de 5 m³, de unde este preluata periodic cu vidanja.

Planul de situatie cu amplasarea sondelor si sistemul de colectare a fluidelor este prezentat in anexa 13.

Starea tehnica a instalatiilor si echipamentelor de suprafata

Starea tehnica a instalatiilor si echipamentelor de suprafata aferente exploatarii zacamantului Bn XIII de la Silivasu de Campie este buna, nefiind necesara inlocuirea de parti componente.

MECANISMUL DE DEZLOCUIRE NATURALA A FLUIDELOR

Mecanismul de dezlocuire pentru complexul productiv Bn XIII este dat de destinderea elastica sistemului roca-fluide.

PROIECTAREA EXPLOATaRII VIITOARE

La proiectarea exploatarii unui zacamant cu gaze sarace, se are in vedere urmatoarele aspecte de baza :

1)Proprietatile fizice ale gazelor naturale continute in zacamant.

2)Bilantul material al gazelor (relatia dintre cumulativele de gaze produse si presiunea medie de zacamant).

3)Mecanismul de exploatare al zacamantului.

4)Declinul natural de productie a gazelor la extractia din sonde cu presiunea diferentiala constanta.

5)Curgerea gazelor din strat in gaura de sonda.

6)Curgerea gazelor prin tevile de extractie.

7)Curgerea gazelor prin conductele de transport la suprafata.

Tinand seama de compresibilitatea mare a gazelor si de faptul ca densitatea si vascozitatea gazelor variaza foarte mult cu presiunea, ecuatia de curgere a gazelor in zacamant se va scrie introducand variabila "pseudo-presiune", m (p).

In conceptia de proiectare, se considera un declin de productie constant, in care constanta exponentialei de declin a debitului de gaze este functie de presiunea si "pseudo-presiunea" initiala, capacitatea de curgere si de inmagazinare a gazelor, suprafata de drenaj a sondei de comportare medie si a factorului "skin" total.

Variante de exploatare analizate

Pentru continuarea exploatarii se propune o singura varianta: varianta cu gabaritul si modul actual de operare.

De asemenea, se propune promovarea rezervelor probabile estimate in prezenta lucrare prin sonda 130, in vederea verificarii si eventual a valorificarii acestora, dupa epuizarea obiectivului la care produce in prezent.

Prevederea comportArii in exploatare

Anexa 12 reda prevederea comportarii in exploatare a sondei 130.

Pentru curgerea gazelor in zacamant, s-a folosit ecuatia curgerii "pseudo-stationare" a difuzivitatii hidrodinamice, avand ca variabila "pseudo-presiunea", m(p). Capacitatea de curgere si permeabilitatea efectiva, au fost estimate pe baza datelor prezentate in anexa 7.

In ecuatiile de curgere a gazelor din strat in gaura sondei de comportare medie s-au introdus urmatoarele valori :

a)Capacitatea de curgere (anexa 7) ;

b)Factorul "skin" : in crestere, de la zero la +3,5.

Pentru curgerea gazelor prin tevile de extractie s-au folosit ecuatiile din lucrarea [8].

Analiza comparativA a indicatorilor tehnico-economici in varianta analizatA

Indicatorii economici sunt prezentati in tabelul 7.

Continuarea exploatarii este rentabila in varianta propusa, realizandu-se un V.N.A.C. de 164,4 mii $, o productie de 13,4 milioane Stm³ de gaze si cheltuieli de operare de 132,9 mii $.

Tabelul . Indicatorii economici

Programe geologo-tehnologice propuse in studiu

Rezervele de categorie inferioara estimate pentru Bn XII, Bn XI si Bn X, vor putea fi verificate prin sonda 130, dupa epuizarea obiectivului la care produce in prezent.

Rezerve

Rezervele initiale dovedite estimate in prezenta lucrare pentru zacamintele din cadrul structurii Silivasu de Campie sunt 13,4 mil. Stm³

Fata de rezervele initiale omologate rezulta urmatoarele diferente prezentate succint in tabelul 8 si detaliat in anexa 11.

Tabelul - Diferente de rezerve fata de ultima omologare

Aceste diferente provin in primul rand din modificarile intervenite in dezvoltarea exploatarii comparativ cu proiectarea anterioara.

Alte lucrAri Si mAsuri necesare realizArii producTiei estimate

Stimularea productivitATii sondelor

Pentru stimularea productivitatii sondei 130 se impune evacuarea periodica a apei produsa impreuna cu gazele.

O solutie a evacuarii apei din gaura sondei este utilizarea spumantilor solizi "Romsticks" fabricati de "ROMGAZ" - Medias.

Aceste "sticksuri" spumante s-au introdus la sonde, obtinandu-se rezultate bune. La aplicarea acestei operatii de stimulare a productivitatii sondei, pentru obtinerea de rezultate favorabile, se impune respectarea normelor metodologice elaborate de fabricant.

Urmarirea procesului de exploatare

Masurile necesare care sa permita urmarirea corecta a evolutiei exploatarii zacamintelor de pe structura Silivasu de Campie sunt urmatoarele :

a)Evidenta zilnica a debitelor de gaze si a presiunilor tubing - coloana.

b)Etalonarea periodica a debitelor de gaze pe sonda 130.

c)Urmarirea sondei 130, in vederea introducerii de "sticksuri" spumante pentru evacuarea apei acumulate.

d)Masurarea semestriala a presiunilor "statice" stabilizate, pentru a se putea face o evaluare a resurselor geologice prin bilant material.

e)Executarea periodica a unor teste la inchiderea sondei pentru evidentierea de modificari a blocajului in zona din vecinatatea gaurii de sonda.

f)Efectuarea anuala a unor game de duze pentru determinarea schimbarilor care se produc in ecuatia de curgere a gazelor in zacamant.

CONCLUZII SI PROPUNERI

1. Structura gazeifera Silivasu de Campie este amplasata in sectorul nordic al Depresiunii Transilvaniei la circa 35 km de orasul Targu Mures, fiind incadrata de structurile Sarmasel la vest, Sanmartin, Craiesti-Encea, Delureni la est si Ulies la sud.

2. A fost pusa in evidenta atat prin lucrari de prospectiune seismica executate dupa anul 1967 cat si prin foraje de mica si mare adancime. Conturarea structurii s-a putut face la nivelul anului 1976, in urma reinterpretarii intregului material seismic, prin intocmirea unor harti structurale la diferite repere litologo-stratigrafice din cadrul viitoarelor obiective apartinand Badenianului.

3. Acumulari industriale de gaze libere au fost puse in evidenta in Badenian.

4. Resursele geologice initiale de gaze libere au fost estimate prin metoda volumetrica.

5. Cumulativul de gaze extrase pe intreaga structura pana la data de referinta (01.01.2002) a fost de cca. 20 mil. Stm³.

6. Se considera ca mecanismul de dezlocuire este cel al destinderii elastice a sistemului roca-fluide.

7. Conceptia generala de proiectare privind comportarea viitoare in exploatare (prevederile de productie) are la baza declinul exponential al debitului de gaze, bilantul material la destinderea elastica a sistemului roca-fluide, ecuatia curgerii gazelor din strat in gaura de sonda si ecuatia de curgere a gazelor prin tevile de extractie;

8. Prevederile de productie au avut in vedere urmatoarele variante:

varianta I - cu gabaritul si modul actual de operare (sonda 130).

Continuarea exploatarii este rentabila, realizandu-se un V.N.A.C. de 164,4 mii $, o productie de    13,4 milioane Stm³ de gaze si cheltuieli de operare de 132,9 mii $.

10. Rezervele initiale dovedite de gaze libere sunt:

Badenian - 13,4 mil. Stm³;

11. In lucrare se mai propun realizarea unor programe geologo-tehnologice la sonda 130, care au in vedere si promovarea unor rezerve probabile la Badenian XII, XI si X.

Campina

Mai, 2002

LISTA ANEXELOR

Anexa 1 a - Harta structurala Badenian VI, Sc. 1:10000

Anexa 1 b - Harta structurala Badenian VII, Sc. 1:10000

Anexa 1 c - Harta structurala Badenian VIII, Sc. 1:10000

Anexa 1 d - Harta structurala Badenian IX, Sc. 1:10000

Anexa 1 e - Harta structurala Badenian X, Sc. 1:10000

Anexa 1 f - Harta structurala Badenian XI, Sc. 1:10000

Anexa 1 g - Harta structurala Badenian XII, Sc. 1:10000

Anexa 1 h - Harta structurala Badenian XIII, Sc. 1:10000

Anexa 2 a - Harta de resurse Badenian VI, Sc. 1:10000

Anexa 2 b - Harta de resurse Badenian VII, Sc. 1:10000

Anexa 2 c - Harta de resurse Badenian VIII, Sc. 1:10000

Anexa 2 d - Harta de resurse Badenian IX, Sc. 1:10000

Anexa 2 e - Harta de resurse Badenian X, Sc. 1:10000

Anexa 2 f - Harta de resurse Badenian XI, Sc. 1:10000

Anexa 2 g - Harta de resurse Badenian XII, Sc. 1:10000

Anexa 2h - Harta de resurse Badenian XIII, Sc. 1:10000

Anexele 3 a - Corelare geologica secventiala 1 - 1'

Anexele 3 b - Corelare geologica secventiala 2 - 2'

Anexa 4 a- Profil seismic de adancime 81/14/80

Anexa 4 b - Profil seismic de adancime 92/MS/1070

Anexa 4 c - Profil seismic de adancime 9/14/85

Anexa 5 - Tabel cu rezultatele probelor de productie

Anexa 6 - Parametrii fizici ai sistemului roca-fluide

Anexa 7 - Capacitatea de curgere si permeabilitatea efectiva la curgerea gazelor

Anexa 8 - Tabele cu calculul volumelor brute

Anexa 9 - Tabel cu resursele initiale de gaze

Anexa 10 - Tabel centralizator de resurse si rezerve de gaze

Anexa 11 - Tabel cu modificarile fata de resursele si rezervele omologate

Anexa 12 - Prevederea comportarii in exploatare

Anexa 13 - Plan de situatie

LISTA TABELELOR

Tabelul 1. Resursele si rezervele geologice de gaze libere la 01.01.2002

Tabelul 2 - Compozitia medie a gazelor produse de pe structura Silivasu de Campie

Tabelul 3- Resursele geologice initiale la 01.01.2002

Tabelul 4 - Modificarile rezultate prin diferentele dintre resursele confirmate si cele propuse in studiu   

Tabelul 5. Tabel cu istoricul exploatarii pe sonde si obiective

Tabelul 6. Fondul sondelor la data 01.01.2002   

Tabelul 7. Indicatorii economici

Tabelul 8 - Diferente de rezerve fata de ultima omologare

BIBLIOGRAFIE

CUPRINS

Partea I - estimarea resurselor geologice   

INTrODUCERE

DATE GENERALE PRIVIND LUCRARILE DE CERCETARE GEOLOGICA SI EXPLOATARE EXECUTATE IN ZONA

2.1 LUCRARI PRIVIND DESCOPERIREA GAZELOR SI DEZVOLTAREA PRODUCTIEI

2.2 LUCRARI executate si rezultatele obtinute de la data ultimului studiu

MODELUL GEOLOGIC

3.1 CADRUL GEOLOGIC REGIONAL

3.2 GEOLOGIA STRUCTURII

3.2.1 Stratigrafia

3.2.2 Tectonica

3.2.3 Obiectivele de interes gazeifer   

3.3 Geologia zAcAmintelor

3.3.1 Stratigrafia zacamintelor

3.3.2 Tectonica zacamintelor

3.4 Distributia fluidelor

3.5 TIPUL ACUMULARILOR DE GAZE   

4 PARAMETRII FIZICI

4.1 Presiunea iniTialA Si temperatura de zAcAmAnt

4.2 Fluidele conTinute

4.3 Roca magazin Si sistemul rocA - fluide   

5 Evaluarea resurselor geologice de GAZE   

5.1 Asupra incertitudinii privind datele primare   

5.2 Metode de calcul utilizate

5.2.1 Evaluarea resurselor prin metoda volumetrica

5.3 Rezultatele calculelor - GRADUL DE INCREDERE AL ESTIMATIILOR

5.4 DIFERENTELE FATA DE ESTIMATIILE PRECEDENTE

PARTEA A II A - ESTIMAREA PETROLULUI RECUPERABIL RaMAS sI A REZERVELOR DE PETROL

6 Istoricul exploatarii

  6.1 Privitor la sonde   

6.1.1 Istoricul forajului, completarii si punerii in productie

6.1.2 Caracterul productiv al sondelor   

6.2 REFERITOR LA SISTEMUL ZACAMANT - SONDA    INSTALATII DE SUPRAFATA

6.2.1 Definirea zacamintelor constitutive ale campului petrolifer

6.2.2 Istoricul de productie pe zacaminte

6.2.3 Fondul sondelor

6.2.4 Potentialul sondelor

6.2.5 Procesarea fluidelor

6.2.6 Starea tehnica a instalatiilor si echipamentelor de suprafata

6.3 MECANISMUL DE DEZLOCUIRE NATURALA A FLUIDELOR   

7 PROIECTAREA EXPLOATaRII VIITOARE

7.1 Variante de exploatare analizate   

7.2 Prevederea comportArii in exploatare

7.3 Analiza comparativA a indicatorilor tehnico-economici in varianta analizatA

7.4 Programe geologo-tehnologice propuse in studiu

7.5 Rezerve

8 Alte lucrAri Si mAsuri necesare realizArii producTiei estimate

8.1 Stimularea productivitATii sondelor   

8.2 Urmarirea procesului de exploatare   

9 CONCLUZII SI PROPUNERI

LISTA ANEXELOR

LISTA TABELELOR

BIBLIOGRAFIE