Vulcanul Tambora

Vulcanul Tambora

Muntele Tambora este un vulcan din insula indoneziana Sumbawa, aproape de Java. Eruptia vulcanului Tambora a fost cea mai violenta eruptie din timpurile moderne. Vulcanul a inceput sa erupa din 10 aprilie 1815 si a continuat eruptia pana in iulie 1815. Vulcanul a eliminat 100 km³ de magma. In urma eruptiei a ramas o caldera de 7 km diametru.

Figura 1. Vulcanul Tambora din insula indoneziana Sumbawa

Figura 2. Vulcanul Tambora

Vulcanul Tambora s-a incadrat in clasa VEI (Volcanic Explosivity Index) 6-7.

Inainte de explozie, muntele Tambora avea o inaltime de 4000 de metri. Dupa explozie a scazut la 2851 metri.

Circa 92000 de oameni au murit ca o consecinta directa a dezastrului. Mult mai multi au murit in intreaga lume in urma epidemiilor si a foametei ce a urmat eruptiei, din cauza racirii climei.

Anul 1916 este cunoscut drept anul fara vara. Din cauza eruptiei vulcanului Tambora, cenusa vulcanica si gazele eliminate (in special dioxidul de sulf) au ajuns in stratosfera, dispersand lumina solara, ceea ce a dus la racirea climei.

Zona New England si estul Canadei au fost foarte afectate. Frigul din luna mai a distrus culturile. In iunie au avut loc doua furtuni de zapada care au ucis mai multi oameni. In iulie si august, mai multe lacuri din Canada au inghetat. Preturile au explodat. Pretul ovazului de exemplu, a crescut de la 12 centi masura la 92 centi.

Si in Europa foamea a facut ravagii. Deosebit de violent a fost lovita Elvetia.

Legatura intre anul fara vara din 1816 si eruptia lui Tambora din 1815 nu a fost facuta imediat, ci abia in 1920, de catre climatologul William Humphreys.

Vulcanul Laki

Vulcanul Laki este o parte din sistemul vulcanic centrat pe vulcanul Grímsvötn si incluzand canionul Eldgjá si vulcanul Katla, in sudul Islandei. Este aproape de micul oras Kirkjubæjarklaustur, ramas celebru datorita cronicii scrisa de parintele Jón Steingrímsson in perioada eruptiei din 1783. Regiunea este caracterizata de o intensa activitate geotermala.

Figura 3. Imagini ale vulcanului Laki din Islanda

Figura 4. Imagini ale vulcanului Laki din Islanda

In anul 934, sistemul Laki a produs o eruptie vulcanica puternica, revarsand 19.6 km³ de lava.

In anul 1783 acest sistem vulcanic a produs o alta eruptie puternica. Muntele Laki din extremitatea sud-vestica a ghetarului Vatnajökull, a fost spintecat la varf in timpul uriasei eruptii din 1783 care a creat un lant de 130 de cratere intinse pe o fisura de 24 km. Aceasta eruptie a fost una dintre cele mai cumplite si ample revarsari de lava din timpurile moderne ale Terrei.

Vulcanul Laki nu produce eruptii explozive dintr-un singur crater, ci curgeri de lava din mai multe cratere ce apar in urma unei fisuri a scoartei terestre (cazul b. din figura 5). Acest tip de eruptie este specific vulcanilor aflati pe fundul oceanului planetar, dar uneori ei apar si in zone terestre.

Figura 5. Tipuri de eruptii vulcanice:
a) Eruptie dintr-un singur crater; b) Curgeri de lava din fisuri ale scoartei terestre.

Eruptia din 1783-1784 a revarsat 15 km³ de lava bazaltica. Lava a acoperit mai bine de 520 km² de teren. Curgerea a continuat timp de cateva luni. Eruptia a eliminat pe langa lava si cantitati insemnate de gaze, incluzand 8 milioane de tone de acid fluorhidric si 120 milioane de tone de dioxid de sulf, invaluind insula intr-o pacla albastruie care a distrus plantele, si a otravit iarba. Au fost ucise trei sferturi din animale, in special datorita consumului de iarba poluata cu fluor. Gazele si foametea ce a urmat au ucis in Islanda circa 9.000 de persoane, ceea ce reprezenta circa 21% din populatia insulei

Acidul fluorhidric este deosebit de periculos la contactul cu organismele. El distruge nervii astfel incat face ca arsurile sa nu fie dureroase. Molecula de acid florhidric este capabila de o migrare rapida prin straturile lipide ale celulelor, arsurile fiind deosebit de adanci. Acidul fluorhidric poate reactiona cu calciul din organism, distrugand permanent oasele. Reactia cu calciul din organism poate cauza si aritmii cardiace si chiar stop cardiac. Se considera ca, daca 2,5% din suprafata organismului vine in contact cu acid fluorhidric (circa 5 dm²) si acesta nu este spalat imediat, el poate fi fatal.

Cantitatea de dioxid de sulf eliminata de vulcan in atmosfera a fost echivalenta cu aproximativ de trei ori cantitatea eliminata de intreaga industrie din Europa din anul 2006. Din cauza conditiilor atmosferice, norul de cenusa si dioxid de sulf s-a raspandit peste Europa Centrala si de Vest, in doar cateva zile. Smogul (ceata si fumul) ce a cuprins Anglia a fost atat de gros incat corabiile au ramas in port. Consecintele au fost de-a dreptul catastrofale. Dioxidul de sulf a atacat in special sistemul respirator al oamenilor. Nu s-au facut atunci statistici clare dar se apreciaza ca au fost mii de morti. In Marea Britanie s-a estimat ca au murit din august pana in septembrie circa 23000 oameni datorita gazelor.

Din cauza eruptiei vulcanice, au aparut fenomene climatice extreme. Iarna anului 1784 a fost deosebit de aspra si lunga atat in Europa cat si in America. In America de Nord, in iarna anului 1784 a inghetat Fluviul Mississippi la New Orleans si a existat gheata in Golful Mexic. Primavara a adus inundatii masive in Europa Centrala. In Franta au urmat cativa ani cu ger iarna, seceta vara, furtuni, grindina, ce au distrus recolta si au produs foamete. Aceste fenomene meteorologice au avut o consecinta importanta asupra izbucnirii Revolutiei Franceze in 1789.

Studii recente au aratat ca El Niño a fost de asemenea foarte puternic intre 1789- 1793

Eruptia vulcanului Laki a influentat si circulatia musonului, avand drept consecinta scaderea volumului precipitatiilor in Africa si Asia. Nivelul Nilului a fost deosebit de scazut, ceea ce a dus la foamete in Egipt. De asememnea, a fost foamete si in Japonia