ELABORARE SI APLICAREA PROGRAMULUI OPERATIONAL DE TEREN SI LABORATOR PRIVIND TNMN

Intocmirea si distribuirea sarcinilor din cadrul programului de recoltari de probe si determinari de teren al TNMN intre ICIM Bucuresti si ANAR

Sarcini si obiective specifice ale TNMN

Pornind de la analiza experientei si structurii retelelor nationale de monitoring din tarile membre ale ICPDR, de la analiza experientei si structurii acumulate in perioada de operare a Retelei de Monitoring organizata prin intermediul Declaratiei de la Bucuresti, de la experienta si etapele de dezvoltare a unor retele transnationale organizate pentru a raspunde unui numar mai mare de obiective (exemplu fiind Reteaua din bazinul raului Rhin), au putut fi identificate necesitatile majore pentru imbunatatirea starii apelor din b.h. Dunare. Astfel a rezultat ca resursele de apa sunt folosite la nivelul bazinului hidrografic pentru scopuri multiple, care adeseori se afla in contradictie. Acest fapt este reflectat in diferitele obiective care au stat la baza selectiei statiilor de control din componenta Retelei Transnationale de Monitoring, la baza selectiei indicatorilor de calitate a apei si a celorlate medii de investigatie, ca si a metodelor utilizate pentru determinarea acestora. Pentru b.h.Dunare au fost stabilite trei necesitati majore:

Protectia resurselor utilizate pentru apa potabila

Minimizarea efectelor surselor punctiforme printr-o gospodarire mai eficienta a evacuarilor pe baza datelor si informatiilor rezultate din activitatea de monitoring

Monitoringul de supraveghere al calitatii apelor pentru asigurarea calitatii necesare si altor folosinte cum ar fi protejarea ecosistemului acvatic, piscicultura, imbaiere si altele.

Pornind de la ultima necesitate majora, pentru monitoringul de supraveghere al calitatii apelor s-au stabilit urmatoarele cerinte:

Monitoringul pentru estimarea debitelor masice transportate (transportul incarcarilor, balanta de masa la nivel de bazin pentru substantele dizolvate sau pentru substantele adsorbite pe particulele in suspensie transportate)

Stabilirea nivelelor de concentratii si monitorizarea conditiilor ecologice.

Din prima grupa de cerinte, respectiv monitoringul incarcarilor transportate, pot fi desprinse urmatoarele obiective ale sistemului si retelei de monitoring:

Estimarea incarcarilor din amonte, acestea fiind considerate apoi ca intrari pentru ecosistemele din aval - studii de baza

Estimarea tendintelor de evolutie pentru indicatorii monitorizati

Tararea si utilizarea modelelor de prognoza -sisteme informatice expert.

Pornind de la a doua grupa de cerinte, sunt stabilite obiectivele speciale (care au fost inscrise si in Directiva Cadru a Apei), pentru determinarea corelatiilor intre nivelele de concentratii si conditiile ecologice. Aceste obiective sunt:

Definirea conditiilor de fond si de referinta

Definirea EQS - standardelor ecologice de calitate

Studiile de evaluare de baza prin raportarea la conditiile din standarde

Analiza tendintelor de evolutie

Studii de impact

Modele de prognoza (predictive)

Alarmarea in timp util pentru cazuri de urgenta.

Odata obiectivele de monitoring definite, precum si scopurile ce trebuie sa fie atinse prin acestea, s-a efectuat si re-proiectarea programului de monitoring conform cerintelor DCA, s-a determinat amplasarea statiilor de recoltare, a indicatorilor de calitate a apei care trebuie urmariti, a frecventelor de recoltare si a masuratorilor in teren pentru obtinerea unei imagini cat mai fidele fata de situatia reala. Avand in vedere ca pentru anumite sectiuni, masuratorile efectuate trebuie sa serveasca mai multor obiective, pentru acestea s-a determinat numarul optim de indicatori (si nu cel maxim) si, de asemenea, frecventa optima de recoltare.

Prezentarea parametrilor programului de monitorizare agreati in TNMN

Operarea sistemului de monitoring al calitatii apelor din b.h. Dunarea in context transfrontiera prin reteaua creata intre tarile dunarene - TNMN, s-a facut in conformitate cu obligatiile ce decurg din Conventia privind Protectia fluviului Dunarea, articolul 8 iar incepand din anul 2007 aceasi retea aliniata insa si la cerintele Directivei Cadru a Apelor 2000/60/EC.

In activitatea de management al apelor, obtinerea de date si informatii reprezentative in timp util constituie un factor dominant. Din acest punct de vedere, activitatea care are ca rezultat obtinerea de date si informatii, respectiv activitatea de monitoring, are, de asemenea, o importanta majora, atat ca mod de concepere si organizare, cat si ca mod de desfasurare, respectiv de finalizare. Astfel, s-a agreat inca de la inceputul crearii TNMN, in cadrul grupului de experti MLIM/EG in prezent MA/EG, ca pentru fiecare din etapele de lucru, (teren si laborator) este necesara elaborarea si folosirea unor Proceduri Standard de Operare (SOP), conditie obligatorie pentru laboratoarele implicate in producerea de date si informatii reproductibile, comparabile si performante incluse in NRL-Net .

Pentru definirea necesitatilor impuse de obiectivul mai sus mentionat s-au avut in vedere recomandarile si experienta acumulata in urmatoarele documente de referinta:

Planul Strategic de Actiune al tarilor dunarene produs in perioada Programului de Mediu al Dunarii 1991-1998, iar la nivel National Planul Director (Master-Plan) elaborat in perioada 1991-1994 pentru realizarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Mediului din Romania.

Raportul final si planul de implementare elaborate in anii 1992/1995 si aplicate pentru realizarea unei Retele Transnationale de Monitoring la nivelul bazinului Dunarea, in cadrul Programului de Mediu al b.h. Dunarea (EPDRB).

Liniile directoare referitoare la Monitoringul si Evaluarea Calitatii apelor Raurilor Transfrontiera , elaborate de grupul de experti format de Comunitatea Economica Europeana (UNECE) in scopul armonizarii procedurilor si metodologiilor, in toate etapele specifice monitoringului. Grupul a fost creat in cadrul Conventiei pentru Protectia si Utilizarea Durabila a Cursurilor Transfrontiera de Apa si a Lacurilor Internationale, Conventia de la Helsinki a UN/ECE.

Planul de Organizare si reglementare a functionarii Laboratorului National de Referinta si a Centrului Informatic National pentru zona Romania din Cadrul TNMN, aprobat prin Ordin al MAPM nr. 51 /07.02.1996, actualizat prin ordinul 487 din 26.0200

Programul Cadru de Organizare a Sistemului National de Monitoring a Apelor din Romania.

Cu referire la activitatea de monitoring efectuata pana in anul 2008, se poate rezuma in acest studiu ca structura care este utilizata pana in prezent a fost proiectata si implementata ca Reteaua TransNationala de Monitoring (TNMN) cu urmatoarele caracteristici:

Structura retelei - avand initial 61 statii de calitate/cantitate, cu 43 statii de monitoring pentru sedimente amplasate pe Dunare si o parte pe principalii afluenti - in anul 2002 a fost extinsa la 78 statii de calitate si cu 107 puncte de recoltare prin includerea retelei din Serbia - Muntenegru; Din acestea 40 de statii( 68 puncte de recoltare) sunt pe fluviul Dunarea si 38 pe afluentii

Medii de investigatie: apa, suspensii/sedimente, biota;

Frecvente de recoltare: 12 recoltari/an pentru apa, 2 - 4 recoltari/an pentru suspensii/sedimente si respectiv 1/3, 2, 4, 12 /an pentru biologie; totodata s-a stabilit frecventa de 24 recoltari/an la un numar selectat de statii (21 in total, din care 3 in Romania), dedicate evaluarii incarcarilor transportate de cursul de apa;

Stabilirea tipurilor si grupelor de indicatori fizico-chimici, biologici, microbiologici (pe 8 grupe specifice);

Stabilirea sectiunilor hidrologice corespondente celor de calitate si culegerea datelor de debite instantanee si zilnice pentru calculul incarcarilor si evaluarea balantelor de masa;

Stabilirea metodelor de analiza si masuratori in laborator si teren agreate si armonizate pentru indicatorii de calitate selectati;

Armonizarea capabilitatii tehnice si de personal prin programe de instruire specializate si prin programele de procurare de echipamente

Finalizarea procedurilor si implementarea sistemelor de control al calitatii la nivelul laboratoarelor, implementarea si aplicarea sistemului de intercomparare a laboratoarelor LNR-Net din TNMN, respectiv QUALCO-Danube 2009. Pentru acesta an din Romania au fost incluse in sistemul de intercalibrare QUALCO 41 de laboratoare din structura Administratiei Nationale Apele Romane si ICIM

Acesta structura a TNMN care a fost creata in baza Conventiei pentru Protectia Fluviului Dunarea, a fost inclusa in noul program de monitoring al ICPDR-TNMN reasezat in baza DCA art 8, in cadrul monitoringului de supraveghere SM/2 dedicat evaluarii impacturilor create de presiunile din D.H. Dunarea de la anumite nivele. Aceasta reasezare s-a facut conform anuntatei treceri la etapa a 2-a de dezvoltare a TNMN dar care a fost proiectata in conformitate cu cerintele DCA 2000/60/EC

In capitolele urmatoare sunt detaliati si explicitati parametrii de monitorizare mentionati pe scurt mai sus.

Repartizarea sectiunilor de recoltare si analiza in cadrul TNMN

Pornind de la obiectivele si scopurile mentionate mai sus, au fost stabilite urmatoarele criterii pentru selectarea sectiunilor de control:

Sa fie amplasate amonte si aval de traversarile Dunarii peste granitele internationale (faza I) si de catre principalii afluenti (faza a II-a);

Sa fie amplasate la confluenta dintre Dunare si afluentii principali sau intre afluentii principali si cei secundari dar cu influenta transfrontiera semnificativa la nivelul calitatii apei in zona;

Sa fie amplasate in aval de sursele punctiforme majore de poluare;

Sa fie amplasate corespunzator pentru a acoperi necesitatile de informatii ale folosintelor posibil de a fi servite in special pentru apa potabila;

Sa fie amplasate in sectiuni cu masuratori hidrologice sau in apropierea acestora pentru obtinerea de date de debite relevante pentru calculul incarcarilor transportate.

In baza reproiectarii efectuate in conformitate cu cerintele DCA, sectiunile au fost amplasate in unul sau mai multe corpuri de apa din fiecare tip identificat in Romania si in special la acelea care sunt desemnate in apele transfrontiera

In cazul corpurilor de apa aflate "la risc" sau in "pericol de risc", de indeplinire a obiectivelor de "good ecological status" amplasarea sectiunilor trebuie sa fie facuta in asa fel incat sa permita evaluarea elementelor de calitate care au adus corpul de apa respectiv la risc sau potential risc si sa permita deasemeni trecerea de la starea de risk la stare buna sau foarte buna si care sectiuni sunt incluse in programul operational de monitoring al Calitatii apelor

Cel de-al doilea criteriu trebuie sa fie aplicat in principal pentru producerea de date care sa permita efectuarea de balante masice la nivel de bazin hidrografic. Avind in vedere ca, pentru efectuarea calculelor de balanta de masa sunt necesare si alte date care sa permita inchiderea balantei, in cadrul TNMN sunt colectate serii de date de hidrologie confom cu cerintele si performantele solicitate de modelele de calcul al incarcarilor utilizate.

Pentru a facilita conectarea sistemului transnational de monitoring cu sistemele nationale stabilite in tarile dunarene, statile au fost selectate similar cu cele utilizate in reteaua Declaratiei de la Bucuresti si altele din retelele programelor nationale de monitoring si anume din randul sectiunilor care fac parte din retelele nationale de supraveghere, operational si de investigare.

In vederea largirii spectrului de investigatie in cazuri speciale, pe langa analizele din masa apei se efectueaza analize din alte medii de investigatie din sistem, respectiv sedimente/suspensii si, de asemenea, din anumite verigi din lantul biotic (biomonitoring).

Pentru extinderea utilizarii datelor de monitoring pentru estimarea debitelor masice asociate substantelor dizolvate, sau celor adsorbite pe particule transportate, tipul de date colectate si stocate in baza de date TNMN cuprinde si date colaterale referitoare la metoda, date descriptive, etc cuprinse in grupa de date - metadata.

Pornind de la toate aceste considerente mentionate mai sus, statiile de monitoring au fost categorisite in mai multe tipuri, dupa specificitatea datelor ce le furnizeaza si anume:

Statiile de tip A: Statiile Meteorologice de Referinta;

Statiile de tip B: Statiile privind Monitoringul Apelor - Calitate si Cantitate;

Statiile de tip C: Statiile privind Monitoringul Sedimentelor/ Suspensiilor.

Pentru a doua faza de extindere a TNMN si considerand situatia Romaniei, s-a propus ca toate sectiunile transfrontiera de pe teritoriu sa fie cuprinse in TNMN faza 2, din categoria statiilor ce vor fi desemnate in cadrul restructurarii retelei nationale, in conformitate cu Directiva Cadru a Apelor - DCA. De asemenea, numarul statiilor de masura a debitelor va fi marit prin adoptarea masuratorilor continue de debit la unele sectiuni de calitate, cu scopul imbunatatirii datelor ce vor fi utilizate la calculul incarcarilor transportate si pentru a permite efectuarea balantelor de masa la nivelul bazinului hidrografic.

Din punct de vedere al obiectivelor urmarite ca si al criteriilor utilizate pentru selectare, statiile sunt de 4 tipuri:

statii de granita (Border) = B.

statii de evaluare a Balantei de Masa si a incarcarilor = M.

statii pentru evaluarea influentei unor surse punctiforme = P.

statii pentru protectia captarilor pentru apa potabila = W

Tabelele 1 si 2 cuprind statiile din TNMN sectorul romanesc care au fost propuse initial in proiectul WTV.

Tabel Statiile de monitoring ce apartin TNMN zona Romania - Faza 1

Tabel Propunerile de statii de monitoring ce apartin TNMN zona Romania - Faza 2

Simultan cu agrearea structurii retelei de monitoring TNMN - faza I la nivel transnational in cadrul Grupului de Experti MLIM/MA-EG, in colaborare cu ANAR, s-a trecut la repartitia sectiunilor intre Laboratorul National de Referinta, respectiv ICIM si laboratoarele filialelor de apa din tara desemnate prin Ordin al Ministrului - nr. 51/07.02.1996.

In Minuta nr. 4600/ SF din 21.05.1996 au fost aprobate laboratoarele din ANAR nominalizate ca Laboratoare Regionale, respectiv cele ale filialelor: Directia Apelor Dobrogea - Litoral si Directia Apelor Jiu precum si repartitia sectiunilor din TNMN - zona Romania in care acestea trebuie sa efectueze recoltarile si masuratorile de teren. La baza acestei repartitii a stat o analiza efectuata de specialistii din ICIM si Anar, avandu-se in vedere sarcinile mentionate in Planul de Implementare precum si sarcinile agreate la nivel transnational in cadrul grupului MLIM. Ca urmare a analizei respective, a rezultat ca sectiunile propuse pentru faza I de implementare a TNMN corespund, in cea mai mare parte, cu sectiunile din reteaua Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor, respectiv Programul National de Monitoring al Dunarii si Declaratia de la Bucuresti. Totodata, au fost stabilite statiile de masurare a debitelor corespunzatoare statiilor de calitate din TNMN. S-a specificat, de asemenea, ca recoltarile de probe si analizele de laborator se vor face conform noii strategii de lucru, lucru acceptat de ambele parti, ICIM si ANAR.

Repartizarea sectiunilor de recoltare intre cele doua filiale ANAR este prezentata in Tabelul 3.

Tabel : Repartizarea sectiunilor de recoltare intre cele doua filiale ANAR

Ca reguli speciale de fundamentare a schimbarii sectiunilor in faza de proiectare, au fost utilizate regulile solicitate de Agentia Europeana de Mediu, acceptate de Romania si specificate in Liniile Directoare produse de Grupul de Lucru al Conventiei de la Helsinki. Dintre acestea, se pot mentiona urmatoarele reguli propuse cu preponderenta pentru retelele transnationale:

Selectarea sectiunilor de recoltare in bazinul unui rau este bazata pe reprezentativitatea pentru tronsonul de rau pe care-l vor caracteriza prin extrapolare. Consideratiile privind reprezentativitatea punctului/punctelor de recoltare vor fi bazate pe activitatea anterioara si pe hidrologia si morfologia raului. In general, vor fi alese punctele aflate pe cursul principal.

Este recomandat ca sectiunile selectionate sa fie amplasate pe sau in apropierea traversarii granitei in amonte si aval.

Recoltarea se va face in aval pe cursul principal, sau in amonte de confluenta pe cursul principal; de asemenea pe afluenti, pentru a permite estimarea contributiei acestora la incarcarile transportate si/sau pentru tararea modelelor de balanta de masa.

Pentru sectiunile transfrontiera este recomandat ca monitoringul sa se faca in echipe mixte si laboratoare special desemnate pentru a imbunatati comparabilitatea datelor si pentru motive de cost - eficienta.

In Fig. 3 este prezentata harta cu amplasarea sectiunilor de monitoring din cadrul TNMN faza 1 iar in Fig. 4 sunt statiile TNMN din sectorul Romania si cu statiile de masurare a debitelor corespondente.

Dupa 2006 ca urmarea a aprobarii Strategiei de restructurare conform cerintelor Directivei Cadru a Apelor 2000/60 art 8. a EC si noului plan de monitoring restrucurat al TNMN, statiile incluse in retea inaintea acestui proces de restructurare au fost pastrate si incluse in asa numitul sub-program SM 2 pentru supravegherea presiunilor existente in B.H. Dunarea si cu impact transfrontiera, astfel au fost adaugate in TNMN SM 2 sectiuni noi. Astfel au fost selectionate si incluse toate sectiunile de pe cursurile de apa transfrontiera care erau amplasate inaintea trecerii frontierei pentru cursurile care ies din tara sau cele amplasate dupa trecerea frontierei pentru cursurile de apa care intra in tara. Astfel programul SM 2 cuprinde urmatoarele sectiuni suplimentare din Romania.

Tabel Statiile noi de monitoring din program SM 2 parte a TNMN - varianta restructurata in 2006

Aceste statii fiind incluse in TNMN -SM2, ICIM a colectat si datele aferente produse de la aceastea si a efectuat analizele de silice dizolvata si COV-uri conform obiectivelor contractului pentru 2007, 2008 si acum 2009. Indicatorii analizati pe probele recoltate din aceste sectiuni au fost propusi de catre ANAR, agreati in cadrul MA/EG si apoi inclusi in structura TNMN si deasemeni in programul national de monitoring.

Figura : Amplasarea sectiunilor de monitoring TNMN - faza I

Figura : Statiile TNMN din Romania cu statiile de masurare a debitelor corespondente

Frecventa de recoltare

Parametrul cel mai important al activitatii de monitoring in cadrul unei retele il constituie frecventa de recoltare, avand in vedere ca avem de a face cu modul discret de recoltare si considerarea ipotetica a egalitatii de stare de la la o esantionare la alta si care conditioneaza performantele monitoringului de numarul de probe aplicat. Ceea ce a rezultat foarte evident din practica precedenta esta ca recoltarea trebuie sa se efectueze la anumite intervale care au fost optim determinate din punct de vedere statistic. Aceasta caracteristica a masuratorii de tip discret trebuie avuta in vedere la interpretarea rezultatelor.

In urma experientei acumulate de-a lungul timpului, a rezultat ca cea mai buna metoda pentru estimarea celor mai optime frecvente, posibil a fi aplicate in vederea satisfacerii obiectivelor multiple metionate in programele de monitoring, este folosirea a 2, 3 sau mai multe frecvente, functie de diferitele grupe de indicatori, dar care sa fie submultipli ai frecventei celei mai mari (2, 4, 6, 12, 26, 52).

In b.h. Dunare, frecventa pentru unii indicatori chimici si chiar pentru unii biologici a fost recomandata a fi de 12-13 ori pe an. Frecvente mai mari sau variabile se pot introduce dupa un numar de ani la un numar de parametri insuficient de clar caracterizati pe baza prelucrarii datelor si a rezultatelor obtinute dupa prelucrarile statistice.

Pentru cazul retelei TNMN, in cadrul Raportului Final si a Planului de Implementare au fost facute recomandari legate de frecventa de recoltare a probelor si a masuratorilor de teren, in paralel pentru statiile de tip B, C, BC si recomandari pentru colectarea de date de la unitatile specializate, pentru statiile de tip A. Recomandarile de frecvente s-au facut si tinandu-se cont de cele patru criterii de selectie a statiilor, pentru fiecare grupa recomandandu-se frecventa considerata adecvata. De asemenea, au fost recomandate frecvente diferite pentru tipurile de medii de investigatie, respectiv apa, sedimente, biologie.

Bazandu-se in principal pe frecventele aplicate in cea mai mare parte dintre tari precum si pe recomandarile si necesitatile cerute de la o retea transnationala, s-a convenit, pentru prima faza de operarea a TNMN, frecventa minima de 12 ori pe an pentru cei mai multi indicatori de calitate a apei, 2 ori pe an pentru sedimente si 1/3, 2, 12 ori pe an pentru diferitele grupe de indicatori biologici (de exemplu, pestii la 3 ani, macronevertebrate de 2 ori 4 ori pe an etc.). Pentru faza a doua de implementare a TNMN, in functie de rezultatele obtinute in prima faza, in functie de rezultatele evaluarilor statistice ale acestor date procesate, precum si de noile cerinte/obiective si de posibilitatile fizice materiale si umane, frecventele de recoltare/masura din teren vor fi adaptate cerintelor de performanta ale proiectate .

Lista finala de indicatori analizati in TNMN-faza I

In Raportul Final si planul de implementare pentru realizarea TNMN, unul din parametri importanti de proiectare a acestuia a constituit-o lista indicatorilor de caracterizare a calitatii apelor (determinanti, variabile etc). Componenta acestei liste s-a bazat in primul rand pe lista indicatorilor din Declaratia de la Bucuresti la care s-au mai adaugat o serie de noi indicatori pornind de la recomandarile din Directivele EC in special cele care decurg din Directiva cadru a Apeli si de la recomandarile tarilor membre, toate acestea avand ca fundament rezultatele activitatilor de cercetare si operationale din laboratorele si institutiile acestora.

O lista finala de indicatori (Tabelul 4) a fost agreata pe baza propunerilor sub-Grupurilor de Lucru din cadrul MLIM/MA lista finalizata pe parcursul a peste doi ani de negocieri intre expertii celor 12 tari implicate. Aceasta lista cuprinde indicatorii fizici, chimici, biologici si microbiologici, hidrologici, respectiv meteorologici ( dupa caz). De asemenea, pentru fiecare indicator au fost stabilite metodele standard de recoltare, transport, durata maxima admisibila pana la analiza de laborator, metoda de analiza si de verificare a performantelor. Lista finala de indicatori a fost ulterior modificata in functie de relevanta datelor pentru procesul de evaluare pe termen lung al calitatii apelor. Varianta aplicata are valabilitate pe perioada fazei I de lucru a TNMN si este inclusa in Yearbook-urile produse anual dar trebuie mentionat ca nu este o lista exclusiva.

Dupa procesul de reevaluare a retelei de monitoring de la sfarsitul fazei I - propusa si efectuata in conditiile actuale a se face, in confomitate cu cerintele Directivei Cadru a Apei - lista de indicatori a fost analizata si modificata prin eliminare si/sau adaugire, in functie de mai multi factori, cum ar fi semnificatia rezultatelor prelucrarilor statistice pe datele produse pe perioada celor 10 ani din faza I , rezultatele cercetarilor aplicative, analiza si revizuirea starii surselor de poluare tinta si a poluantilor tinta, rezultatele investigatiilor speciale obtinute prin intermediul Expeditiilor de Supraveghere pe Dunare si principalii afluenti - JDS-1din 2001, JTS 2002, Aquatera Project 2004, JDS-2 din 2007 etc.

Tabel Lista indicatorilor recomandati pentru a fi monitorizati in cadrul TNMN - faza 1 si 2

1) Masuratori in teren    2) Masuratori in laborator 3) Masuratori biologice

Pana la nivelul anului 2005 inclusiv, in cadrul intelegerilor dintre ICIM si filialele ANAR, s-a convenit ca acei indicatori din programul TNMN care nu sunt analizati de laboratoarele filialelor Directia Apelor Jiu si Directia Apelor Dobrogea - Litoral vor fi analizati de ICIM Bucuresti, iar probele vor fi recoltate si aduse de doua ori pe luna de catre cele doua filiale.

Din grupele de indicatori agreati si mentionati in tabelul de mai sus si, de asemenea, in rapoartele anuale Yearbook, repartitia efectuarii analizelor pe grupele de indicatori de calitate este prezentata in Tabelul 5.

Tabel : Repartitia activitatii de analiza in teren si laborator a grupelor de indicatori - intre ICIM si filialele ANAR (perioada 1996 - 2005) si 2006 - .

Metode de analiza recomandate si agreate

Ca si pentru celelalte activitati ale TNMN si activitatile analitice din laborator au fost discutate si agreate, respectiv necesitatile minime si tolerantele admisibile ale procedurilor analitice aplicate atat pentru probele de apa cat si pentru probele de sedimente/suspensii. Trebuie mentionat ca metodele analitice au fost specificate in rapoartele din anii anteriori ca metode analitice recomandate si considerate "metode de referinta". Totodata, s-a specificat faptul ca aceste metode nu sunt absolut obligatorii, pe langa metodele de referinta fiind discutata si agreata posibilitatea de a utiliza si alte metode dar care si acestea au fost limitate in functie de mai multe criterii de compatibilitate a datelor si incluse in listele de metode ale ICPDR denumitele "metode optionale". Conditia obligatorie, insa, pentru folosirea metodelor optionale este aceea ca datele produse sa fie comparabile cu cele produse in baza metodelor recomandate, iar performantele analitice sa fie similare sau sensibil egale. Alte metode decat cele agreate in cele doua categorii nu sunt aceptate a fi utilizate in cadrul laboratoarelor pentru producerea datelor din TNMN. Metodele analitice pentru fiecare indicator sunt prezentate in fisierul ANAMETH, prezentat in Anexa 1 a studiului.

In ceea ce priveste modul de lucru cu fisierul ANAMETH, acesta este obligatoriu a fi reactualizat in functie de orice modificare adusa la urmatoarele informatii:

metoda analitica utilizata la determinarea unui indicator dintr-o matrice de investigatie data - in cazul in care o metoda analitica utilizata la un moment dat (si care are deja atribuit un cod in fisierul ANAMETH) este schimbata din motive obiective, acestei noi metode i se atribuie un nou cod unic, iar acest lucru este transmis Centrului Dispecer Bazinal de la Bratislava (CDB);

performantele de determinare, respectiv valoarea limitei de detectie - este un parametru extrem de important al fisierului de lucru, deoarece in functie de el se face de catre NRL si CDB filtrarea datelor raportate de catre LR si respectiv produse si transmise de NRL;

situatia validarii unei metode analitice, fie metoda deja utilizata si codificata in ANAMETH dar inca nevalidata de catre laboratorul care o utilizeaza sau o metoda nou introdusa care este validata.

Avand in vedere ca, incepand cu anul 2007 s-a schimbat radical modul de producere a datelor TNMN, fisierul ANAMETH a fost modificat si reactualizat, dupa cum urmeaza:

fisierul ANAMETH existent la nivelul anului 2005 a fost transmis de catre NRL/ICIM celor doua Laboratoare Regioanle( LR Craiova si LR Constanta) producatoare de date primare pentru a fi completat cu metodele proprii de analiza si cu valorile limitelor de detectie pentru fiecare indicator la care LR produce si raporteaza date; obligatia celor doua LR-uri consta in a completa numai denumirea, respectiv numarul metodei analitice (standardizata sau nu) si valorea limitei de detectie (in cazul in care este determinata);

cele doua laboratoare transmit catre NRL informatiile solicitate, iar acesta atribuie un cod nou, diferit de cel anterior, fiecarei metode analitice;

noul fisier ANAMETH astfel constituit contine absolut toate metodele analitice si respectiv codurile acestora, de la lansarea TNMN pana in momentul actual,

NRL transmite CDB fisierul ANAMETH corespunzator anului 2007 si 2008 impreuna cu datele analitice.

Varianta fisierului ANAMETH la nivelul anului 2009 dupa ultima reactualizare este prezentata in ANEXA 1 a prezentului studiu. Se mentioneaza ca, fiind un document curent de lucru intre NRL si CDB Bratislava, acest fisier este redactat in limba engleza, traducerea lui in limba romana nefiind necesara.

Sarcinile de lucru ale LNR si ale LR 1 si LR 2

Asa cum s-a mentionat anterior, in conformitate cu Ordinele Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 51 din 07.02.1996 si 487 din 26.02000, ICIM Bucuresti, prin sectia MGCA, a fost nominalizat drept Laborator National de Referinta (NRL), iar Laboratoarele ANAR Filiala Directia Apelor Jiu si respectiv Directia Apelor Dobrogea - Litoral drept Laboratoare Regionale (LR), dupa cum urmeaza: pentru Dunarea de Sus (zona Romania) - Filiala ANAR Directia Apelor Jiu si pentru Dunarea de Jos (zona Romania) - Filiala ANAR Constanta.

Sarcinile acestor laboratoare (NRL si RL) sunt:

Stabilirea si adaptarea periodica a programelor pe baza Procedurilor Standard de Operare (SOP) pentru aplicarea si executia operatiilor de recoltare, analize si masuratori de teren si laborator pentru indicatorii agreati cu frecventele si la termenele stabilite;

Agreerea si aplicarea Metodologiilor Analitice, atat cele de referinta cat si cele recomandate, respectiv optionale;

Agreerea si aplicarea procedurilor comune de Control al Calitatii, respectiv a exercitiilor de intercomparare, atat la nivel National cat si la nivel transnational - QUALCO DANUBE cu cele 4 distributii anuale;

Validarea datelor si transferul ordonat al acestora la Centrul Informatic National de catre NRL, respectiv la NRL de catre Laboratoarele Zonale;

Extinderea si aplicarea noilor tipuri de masuratori pentru noi indicatori si noi medii de investigatie (sedimente si biota in faza I, suspensii solide in faza a II-a) conform procedurilor si intelegerilor de la nivel transnational.

Functiunile si atributiile Laboratorului National de Referinta sunt:

Sa actioneze ca un "Centru de Excelenta" pentru activitatea analitica in sensul dezvoltarii, prezentarii si agrearii la nivel transnational de noi metode analitice si pentru noi tipuri de indicatori, iar la nivel national pentru implementarea acestora;

Sa participe la schemele internationale de verificare a performantelor datelor produse la nivel transnational, alaturi de celelalte LNR-uri din TNMN si sa coordoneze, organizeze si sa evalueze schemele de intercomparare;

Sa verifice datele raportate catre LNR de catre LR-uri prin intermediul fisierului ANAMETH;

Sa organizeze si sa efectueze cursuri periodice de instruire a personalului la nivel national si sa participe la cursurile organizate la nivel transnational.